salut, cristina :). pentru că vrei să vezi şi alte păreri, uite, încerc să aşez poezia asta aşa, pe gustul meu. şi atât...
am prins autobuzul Saurer
avea motorul în față și tușea
îi doream să se facă bine
am avut și eu o mână în ghips
ştiu că durerea nu te lasă la joacă
aș fi vrut să-l prind
doar așa
de-un fald
să mă-nvârtă o dată
să mă pierd în vîrtej ca îngerul cu trompetă
din afişul acela imens
să fi văzut de unde vin napolitanele cu cacao
desfăcute un pic
doar atât cât să știu
că undeva
trăiește
eu m-am jucat în gropile de metrou
și-am plâns că mi-am pierdut stiloul panda
apoi am salvat vrăbii un an de zile
orice copil ar fi știut că
degeaba
înjur ca și cum aș pune fructe verzi în pomi
și m-aș ruga la dumnezeu să nu se-așeze nimic
rămâne mereu o distanță minusculă pe care
nu-i bine să o respiri
odată am șters cu mâneca un raft plin
știu doar că multe s-au spart
mereu mi se spune ai grijă
și am
doar părul nu mi-l strâng fiindcă vreau
să rămână
roșu drăcesc lângă tot
- de obicei pe mine mă interesează ideile, ce e dincolo de cuvinte, de aceea nu dau o foarte mare importanţă formei, aşezării versurilor. dacă un text mă pune pe gânduri şi îmi creează acea stare aparte, să-i spun, e ok. iar textul ăsta da, m-a atras. din toate micile modificări de aici cred că doar acel "lângă care" ar trebui evitat, pentru că sună aiurea :), în rest e doar o părere, e un mod de a citi, nici măcar o sugestie... dacă foloseşte ceva, e ok :)
Frumoase imagini de prizonier al propriului destin "duceam de mană întunericul îmi potriveam inima după cuvintele țigăncii norocul sta singur într-o ramă deasupra patului" și apoi încercarea de a găsi o ieșire, salvarea ...prin apocalipsă. Ai putea renunța la cuvântul "singurătatea" fiindcă răzbate cu prisosință din text. Ce să-ți urez? Seninătate și inspirație!
P.S. În prefața autorului la " TAO of Physics" de Fitjorf Capra se regăsesc următoarele: "Five years ago, I had a beautiful experience…I was sitting by the ocean one late summer aftenoon watching the waves rolling in and feeling the rhythm of my breathing, when I suddenly became aware of my whole environment as being engaged in a gigantic cosmic dance. Being a physicist, I knew that the sand, rocks, water, and air around me were made of vibrating molecules and atoms, and that these consisted of particles which interacted with one another by creating and destroying other particles. I knew also that the earth's atmosphere was continually bomarded by showers of 'cosmic rays'…As I sat on that beach my former experiences came to life. I 'saw' cascades of energy coming down from outer space, in which particles were created and destroyed in rhythmic pulses; I 'saw' the atoms of the elements and those of my body participating in this cosmic dance of energy. I felt its rhythm and I 'heard' its sound, and… I knew that this was the Dance of Shiva, the Lord of Dancers workshiped by the Hindus.' De unde se vede că fizicienii (dar și matematicienii) - nu cei pârâți care se ocupă de fizica și matematica aplicată - sunt mai "poeți" decât poeții. Rog să-mi fie iertate eventualele "Typos"-uri în transcrierea textului lui F.C. Sărut mâna, Doamnă (fără să te cunosc) și fie-mi iertate unele licențe de limbaj cu care te-am gratulat altă dată. Dar să nu te aștepți să nu se repete (nu aici că mă dau afară moderatorii). Așa, de distracție și nu din răutate. G.M.
Un amalgam de ingrediente care de care mai ne-potrivite (cel putin la primul nivel de citire asa pare si te rog sa nu-mi spui ca o sa le potrivesti cu mana:)) de parca ar fi haosul primordial inaintea momentului in care Creatorul si-a pus in minte sa inceapa creatia... totusi, dincolo de uratul sau sublimul unor formulari, incredintat ca Bobadil are acea doza de sadism ce salasluieste latent ori manifest in orice mascul, nu pot sa nu remarc modul cum toate conceptele poetizate aici isi regasesc echilibrul la un al doilea nivel de interpretare. Din cate stiu eu ingerii nu au sex (altii zic doar ca li s-a vindecat locul) asa ca heruvimii care joaca poker pe dezbracate nu poate fi decat o sublima metafora pentru plictis si ilogic, desi, prieteneste, te sfatuiesc ca in cazul in care risti niscai definitii pentru Dumnezeu sa o iei apofatic... e mai sigur si mai ... canonic :)
fără să fac risipă de cuvinte, mi-a plăcut expunerea, mai ales că şi eu împărtăşesc aceleaşi înţepături, nu de la păianjeni, viespi ori bondari, ci de la şeful casei, stăpânul covoarelor şi administratorul timpului meu liber. parcă n-aş face destul pe lângă casă, mai îmi trebuie şi bilet de voie la tastatură! citesc cu plăcere.
Ani, daca nu stii sa introduci imagini pe Hermeneia folosind HCODE te rog sa nu mai introduci sub alte forme pentru ca nu va functiona. Inainte de a face gafe te rog sa te documentezi. Daca se va mai repeta acest fenomen voi fi nevoit sa iti sterg textele sau comentariile care contin astfel de "incercari".
Ela, îmi asum responsabilitatea pentru tot ce scriu. Nu înțeleg de ce te deranjează amplificarea "fenomenului". Peste tot există competiție. Cumva Hermeneia e un loc călduț unde scriem și comentăm oricum, pentru că oricum nu există competiție, adică nu se fac ierarhizări? Cineva a avut curajul să facă asta. Îmi susțin părerea în continuare. Sunt preferințele mele în literatura de 100 de zile de pe Hermeneia. Orice autor este liber să își spună părerea. Așa cum s-a întâmplat și în comentariile tale. De unde știți că nu i-ați jignit cu ce ați scris în comentarii pe cei aleși de mine?
cum sa zic, muzica unui text este ceea ce ma seduce intai; si cum imi place sa fiu sedus... pacat ca nu me numesc Abukir. monologul curge chiar daca dialogul nu. este una din rarele ocazii unde vad ca imaginile atasate nu devalorizeaza textul. exista o increngatura fantasmatica intre ele ce le sporeste tacit impactul. vroiam sa zic vreo doua vorbe si despre "in vizita la Ussais"; mi se parea ca a trecut cam nevazut pe-aici dar, uite, ca m-am inselat. oricum coridoarele acelea de nuc au ramas fara voce intr-o memorie... extatica.
Ori am dormit eu bine și m-am sculat plin de receptivitate, ori Marchiza s-a molipsit de la Boba (sau invers). Și umblă, cu luciditatea sensibilității poetice, la spațiul acela misterios dintre litere („vocaloconsoane”), cuvinte, propoziții și fraze descoperindu-l și acoperindu-l rapid și cu grija că a făcut un lucru care nu se cuvenea.
E o incercare Alma, de a scrie asa cum ai picta o stampa, folosind in loc de acuarele si tus simboluri, planuri si linii. Imi place varianta propusa de tine. Pot sa intreb si eu ceva? Nu am inteles cum se pot posta imagini, am incercat si nu reusesc.
Aranca draga, nu cred ca este relevant pentru poezie, cine ironizeaza mai mult si nici faptul ca scrii teolog cu "T". scopul comentariilor tale ar trebui sa nu urmareasca decat greseli gramaticale sau parerile tale evazive "scabros", "versificând copilărește orice"s. a., ci sa ofere explicatii, sa ajute pe autor sa inteleaga de ce felul in care a scris/compus este ... intr-un fel sau altul... de fapt, draga mea, tu stii prea bine sau mult mai bine toate acestea, dar iti place sa ai ultimul cuvant.
rog un editor să-i presteze lui Andu vechea formulă, când va fi cazul: "veni vidi scos cu șuturi în fund" (cu care e obișuit) sau de ce nu cur, ca să citez un clasic timid care prefera dosul.
in primele 7 randuri aveti nu mai putin de 15 epitete. fragmentul de care vorbesc seamana cu o felie de prajitura pe care cofetarul a turnat un un tub intreg de frisca - iti taie pofta de a mai ajunge la aluat.
sa enumeram cateva:
arhitectura negării
desfrâul sufletului
Veştmântul tăcerii
roua suferinţei
corăbiile nostalgiei
Curcubeul misterului
Viermii văzduhului
susurul dimineţilor
...s.a.m.d
Adrian, am aceeași senzație de spărtură aici, și nici măcar nu-s cioburile aceluiași vas. Am un feeling că faci niște experimente, dar te mai urmăresc până să fiu sigură. De aceea nici nu voi atrage atenția ce mi-a plăcut aici și ce nu, consider că ar trebui să reiei cap-coadă. Mai mult decât atât, te voi ruga din nou să fii atent la diacritice: se spune "caldarîm" (sau cu "â", dar văd că te-ai oprit parcă mai mult la "î", asta e alegerea ta, dar ramâi la ea măcar), "sfîrșeală", iar în alte părți pur și simplu nu le-ai mai folosit... Sper ca de data aceasta să aibă ecou rugămintea mea... e obositor ochiului.
Anunț pentru participanții la lansarea de la Iași: Vă rog să trimiteți email la adresa [email protected], în care să specificați, până joi, 7 iunie, următoarele: - numele dvs. - localitatea - dacă aveți nevoie de rezervare pentru cazare. Vă mulțumesc pentru înțelegere și vă așteptăm!
Rafael, 'Interesant acel "ma uit", preferat unui posibil "privesc"..' "mă uit" și în sensul de "a mă pierde", a uita de mine cel ce "privesc". Ai prins cumva și această idee. Mulțumesc
Aş spune aşa: “să închid ochii acum / peste această rotire de-nţelesuri……”şi “ploaia căzând peste străzile / bântuite de mine şi de tramvaiele noctambule”. În rest, mi-a făcut plăcere. Numai bine.
Alma, îmi dai de gândit și îmi prinde tare bine. E intenționat scris în ambele limbi și, după simpla mea estetică poetică, cred pot lăsa așa. Sunt poeți consacrați ce își permit nu doar 2. E un joc anume ales. În ce privește condiționalul, am evitat să îl folosesc din două motive: primul, pentru că ar fi deranjat așa cum a deranjat și în altă poezie la care tot tu ai făcut această remarcă asupra condiționalului prea folosit de mine în poezii; în al doilea rând, fiindcă am preferat viitorul, are sens în acest poem. Mulțumesc pentru citirea prin timpuri. Ela
Da, sensul acesta este, de atunci incepind; fiindca stiu concret ce este o spinzurare in Joia Mare am rezonat atit de intens si alegeam suspendare. E o poezie pe sufletul meu, ma voi impaca si eu cu "nemurind" desi se moare. Frumos ai scris in ultimul timp. :)
Lucian, interesant comentariul tău. Da, marginea e centrul. Mulțumesc de atenție. Sunt două voci acolo (în poezie), asta mi-e clar. Însă, încă nu-mi dau seama precis unde, una se oprește pentru a începe cealaltă. Acolo se întâmplă ceva. Nu mi-e clar ce, dar am lăsat poezia așa, dacă o mai lucrez, cade.
Vă mulțumim pentru intervenții și aprecieri la adresa Cenaclului Virtualia. E drept că din grabă, neatenție, oboseală, am făcut oarece greșeli de redactare a textului, pe care le-am corectat ulterior și pentru care îmi cer scuze încă o dată.
Mulțumesc pentru explicație.
Va veni și comentariul mai la obiect în curând. Deocamdată sunt cu un ochi pe Hermeneia (să mă achit de unele responsabilități) și cu unul pe lucrarea de licență.
Așteptările dumneavoastră sunt legitime. Promit să revin :)
Mi se pare că miza textului stă sub încercarea de-a creiona caractere din trăsături fizice care duc la meditaţii/ introspecţii (re)descoperiri/ re(inventări), caractere care converg în cititor, din vreme ce autorul pare că doar ni le sugerează.
O altă idee care s-ar putea decupa din text şi ar putea deveni polemică e aceea că iubirea se naşte din/prin fizic, ci nu din spirit. Ori "îndrăgosteală" vs dragoste via spirit vs fizic.
Sunt câteva chestii de corectat, cum ar fi: aceiaşi oră / să bureze mărunt / semi-întuneric.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
salut, cristina :). pentru că vrei să vezi şi alte păreri, uite, încerc să aşez poezia asta aşa, pe gustul meu. şi atât...
am prins autobuzul Saurer
avea motorul în față și tușea
îi doream să se facă bine
am avut și eu o mână în ghips
ştiu că durerea nu te lasă la joacă
aș fi vrut să-l prind
doar așa
de-un fald
să mă-nvârtă o dată
să mă pierd în vîrtej ca îngerul cu trompetă
din afişul acela imens
să fi văzut de unde vin napolitanele cu cacao
desfăcute un pic
doar atât cât să știu
că undeva
trăiește
eu m-am jucat în gropile de metrou
și-am plâns că mi-am pierdut stiloul panda
apoi am salvat vrăbii un an de zile
orice copil ar fi știut că
degeaba
înjur ca și cum aș pune fructe verzi în pomi
și m-aș ruga la dumnezeu să nu se-așeze nimic
rămâne mereu o distanță minusculă pe care
nu-i bine să o respiri
odată am șters cu mâneca un raft plin
știu doar că multe s-au spart
mereu mi se spune ai grijă
și am
doar părul nu mi-l strâng fiindcă vreau
să rămână
roșu drăcesc lângă tot
- de obicei pe mine mă interesează ideile, ce e dincolo de cuvinte, de aceea nu dau o foarte mare importanţă formei, aşezării versurilor. dacă un text mă pune pe gânduri şi îmi creează acea stare aparte, să-i spun, e ok. iar textul ăsta da, m-a atras. din toate micile modificări de aici cred că doar acel "lângă care" ar trebui evitat, pentru că sună aiurea :), în rest e doar o părere, e un mod de a citi, nici măcar o sugestie... dacă foloseşte ceva, e ok :)
numai bine, cristina
pentru textul : La distanță de-un om dealex
Frumoase imagini de prizonier al propriului destin "duceam de mană întunericul îmi potriveam inima după cuvintele țigăncii norocul sta singur într-o ramă deasupra patului" și apoi încercarea de a găsi o ieșire, salvarea ...prin apocalipsă. Ai putea renunța la cuvântul "singurătatea" fiindcă răzbate cu prisosință din text. Ce să-ți urez? Seninătate și inspirație!
pentru textul : ultimul vis deP.S. În prefața autorului la " TAO of Physics" de Fitjorf Capra se regăsesc următoarele: "Five years ago, I had a beautiful experience…I was sitting by the ocean one late summer aftenoon watching the waves rolling in and feeling the rhythm of my breathing, when I suddenly became aware of my whole environment as being engaged in a gigantic cosmic dance. Being a physicist, I knew that the sand, rocks, water, and air around me were made of vibrating molecules and atoms, and that these consisted of particles which interacted with one another by creating and destroying other particles. I knew also that the earth's atmosphere was continually bomarded by showers of 'cosmic rays'…As I sat on that beach my former experiences came to life. I 'saw' cascades of energy coming down from outer space, in which particles were created and destroyed in rhythmic pulses; I 'saw' the atoms of the elements and those of my body participating in this cosmic dance of energy. I felt its rhythm and I 'heard' its sound, and… I knew that this was the Dance of Shiva, the Lord of Dancers workshiped by the Hindus.' De unde se vede că fizicienii (dar și matematicienii) - nu cei pârâți care se ocupă de fizica și matematica aplicată - sunt mai "poeți" decât poeții. Rog să-mi fie iertate eventualele "Typos"-uri în transcrierea textului lui F.C. Sărut mâna, Doamnă (fără să te cunosc) și fie-mi iertate unele licențe de limbaj cu care te-am gratulat altă dată. Dar să nu te aștepți să nu se repete (nu aici că mă dau afară moderatorii). Așa, de distracție și nu din răutate. G.M.
pentru textul : Solomon Science deUn amalgam de ingrediente care de care mai ne-potrivite (cel putin la primul nivel de citire asa pare si te rog sa nu-mi spui ca o sa le potrivesti cu mana:)) de parca ar fi haosul primordial inaintea momentului in care Creatorul si-a pus in minte sa inceapa creatia... totusi, dincolo de uratul sau sublimul unor formulari, incredintat ca Bobadil are acea doza de sadism ce salasluieste latent ori manifest in orice mascul, nu pot sa nu remarc modul cum toate conceptele poetizate aici isi regasesc echilibrul la un al doilea nivel de interpretare. Din cate stiu eu ingerii nu au sex (altii zic doar ca li s-a vindecat locul) asa ca heruvimii care joaca poker pe dezbracate nu poate fi decat o sublima metafora pentru plictis si ilogic, desi, prieteneste, te sfatuiesc ca in cazul in care risti niscai definitii pentru Dumnezeu sa o iei apofatic... e mai sigur si mai ... canonic :)
pentru textul : capetown defără să fac risipă de cuvinte, mi-a plăcut expunerea, mai ales că şi eu împărtăşesc aceleaşi înţepături, nu de la păianjeni, viespi ori bondari, ci de la şeful casei, stăpânul covoarelor şi administratorul timpului meu liber. parcă n-aş face destul pe lângă casă, mai îmi trebuie şi bilet de voie la tastatură! citesc cu plăcere.
pentru textul : Arahnia deAni, daca nu stii sa introduci imagini pe Hermeneia folosind HCODE te rog sa nu mai introduci sub alte forme pentru ca nu va functiona. Inainte de a face gafe te rog sa te documentezi. Daca se va mai repeta acest fenomen voi fi nevoit sa iti sterg textele sau comentariile care contin astfel de "incercari".
pentru textul : femeia-cameleon deEla, îmi asum responsabilitatea pentru tot ce scriu. Nu înțeleg de ce te deranjează amplificarea "fenomenului". Peste tot există competiție. Cumva Hermeneia e un loc călduț unde scriem și comentăm oricum, pentru că oricum nu există competiție, adică nu se fac ierarhizări? Cineva a avut curajul să facă asta. Îmi susțin părerea în continuare. Sunt preferințele mele în literatura de 100 de zile de pe Hermeneia. Orice autor este liber să își spună părerea. Așa cum s-a întâmplat și în comentariile tale. De unde știți că nu i-ați jignit cu ce ați scris în comentarii pe cei aleși de mine?
pentru textul : Cel mai, Cea mai deiti multumesc pentru ajutor
pentru textul : zaruri decum sa zic, muzica unui text este ceea ce ma seduce intai; si cum imi place sa fiu sedus... pacat ca nu me numesc Abukir. monologul curge chiar daca dialogul nu. este una din rarele ocazii unde vad ca imaginile atasate nu devalorizeaza textul. exista o increngatura fantasmatica intre ele ce le sporeste tacit impactul. vroiam sa zic vreo doua vorbe si despre "in vizita la Ussais"; mi se parea ca a trecut cam nevazut pe-aici dar, uite, ca m-am inselat. oricum coridoarele acelea de nuc au ramas fara voce intr-o memorie... extatica.
pentru textul : Ambrozia dialogului decadent deOri am dormit eu bine și m-am sculat plin de receptivitate, ori Marchiza s-a molipsit de la Boba (sau invers). Și umblă, cu luciditatea sensibilității poetice, la spațiul acela misterios dintre litere („vocaloconsoane”), cuvinte, propoziții și fraze descoperindu-l și acoperindu-l rapid și cu grija că a făcut un lucru care nu se cuvenea.
pentru textul : clean deE o incercare Alma, de a scrie asa cum ai picta o stampa, folosind in loc de acuarele si tus simboluri, planuri si linii. Imi place varianta propusa de tine. Pot sa intreb si eu ceva? Nu am inteles cum se pot posta imagini, am incercat si nu reusesc.
pentru textul : Hoh, Tenger! deAranca draga, nu cred ca este relevant pentru poezie, cine ironizeaza mai mult si nici faptul ca scrii teolog cu "T". scopul comentariilor tale ar trebui sa nu urmareasca decat greseli gramaticale sau parerile tale evazive "scabros", "versificând copilărește orice"s. a., ci sa ofere explicatii, sa ajute pe autor sa inteleaga de ce felul in care a scris/compus este ... intr-un fel sau altul... de fapt, draga mea, tu stii prea bine sau mult mai bine toate acestea, dar iti place sa ai ultimul cuvant.
pentru textul : Îngroparea îmi pare a fi un act sexual demamăăă, câtaaaa ghicitoare de poiem !!!! așa ca să o supărăm nasol pe d-na prof. cu prietenie!
pentru textul : cazane derog un editor să-i presteze lui Andu vechea formulă, când va fi cazul: "veni vidi scos cu șuturi în fund" (cu care e obișuit) sau de ce nu cur, ca să citez un clasic timid care prefera dosul.
pentru textul : fulger cu aromă de vanilie deeu am "vibrat" (ca sa folosesc metafora Adrianei) la cea de a doua. Desi cred ca as fi facut o inversare cu prima strofa. Astfel ca ar deveni:
luna albastră -
măr de aur dat în pârg
- întunecare
osia nopții
peste case de humă
aproape toamnă
Nu stiu daca sint "rune" pentru mine. ... un inceput de pastel, da...
pentru textul : Rune deatunci ar dispărea nuanța de veșnicie ca posibilă clientă, Virgil.
pentru textul : Birjar așteptând veșnicia dein primele 7 randuri aveti nu mai putin de 15 epitete. fragmentul de care vorbesc seamana cu o felie de prajitura pe care cofetarul a turnat un un tub intreg de frisca - iti taie pofta de a mai ajunge la aluat.
pentru textul : Şarpele de aramă (XX) desa enumeram cateva:
arhitectura negării
desfrâul sufletului
Veştmântul tăcerii
roua suferinţei
corăbiile nostalgiei
Curcubeul misterului
Viermii văzduhului
susurul dimineţilor
...s.a.m.d
Adrian, am aceeași senzație de spărtură aici, și nici măcar nu-s cioburile aceluiași vas. Am un feeling că faci niște experimente, dar te mai urmăresc până să fiu sigură. De aceea nici nu voi atrage atenția ce mi-a plăcut aici și ce nu, consider că ar trebui să reiei cap-coadă. Mai mult decât atât, te voi ruga din nou să fii atent la diacritice: se spune "caldarîm" (sau cu "â", dar văd că te-ai oprit parcă mai mult la "î", asta e alegerea ta, dar ramâi la ea măcar), "sfîrșeală", iar în alte părți pur și simplu nu le-ai mai folosit... Sper ca de data aceasta să aibă ecou rugămintea mea... e obositor ochiului.
pentru textul : Corb Orb deAnunț pentru participanții la lansarea de la Iași: Vă rog să trimiteți email la adresa [email protected], în care să specificați, până joi, 7 iunie, următoarele: - numele dvs. - localitatea - dacă aveți nevoie de rezervare pentru cazare. Vă mulțumesc pentru înțelegere și vă așteptăm!
pentru textul : Lansarea volumului Mirabile Dictu deRafael, 'Interesant acel "ma uit", preferat unui posibil "privesc"..' "mă uit" și în sensul de "a mă pierde", a uita de mine cel ce "privesc". Ai prins cumva și această idee. Mulțumesc
pentru textul : Oglinda deAş spune aşa: “să închid ochii acum / peste această rotire de-nţelesuri……”şi “ploaia căzând peste străzile / bântuite de mine şi de tramvaiele noctambule”. În rest, mi-a făcut plăcere. Numai bine.
pentru textul : șapte cai deAlma, îmi dai de gândit și îmi prinde tare bine. E intenționat scris în ambele limbi și, după simpla mea estetică poetică, cred pot lăsa așa. Sunt poeți consacrați ce își permit nu doar 2. E un joc anume ales. În ce privește condiționalul, am evitat să îl folosesc din două motive: primul, pentru că ar fi deranjat așa cum a deranjat și în altă poezie la care tot tu ai făcut această remarcă asupra condiționalului prea folosit de mine în poezii; în al doilea rând, fiindcă am preferat viitorul, are sens în acest poem. Mulțumesc pentru citirea prin timpuri. Ela
pentru textul : secret revelation dedupă ochii ei subţire închişi, la expresii de acest gen ma refer.chiar daca acordul e bine realizat ceva impiedica fluenta versului
pentru textul : Alb şi roşu deDa, sensul acesta este, de atunci incepind; fiindca stiu concret ce este o spinzurare in Joia Mare am rezonat atit de intens si alegeam suspendare. E o poezie pe sufletul meu, ma voi impaca si eu cu "nemurind" desi se moare. Frumos ai scris in ultimul timp. :)
pentru textul : Despre pom deLucian, interesant comentariul tău. Da, marginea e centrul. Mulțumesc de atenție. Sunt două voci acolo (în poezie), asta mi-e clar. Însă, încă nu-mi dau seama precis unde, una se oprește pentru a începe cealaltă. Acolo se întâmplă ceva. Nu mi-e clar ce, dar am lăsat poezia așa, dacă o mai lucrez, cade.
pentru textul : La margine deVă mulțumim pentru intervenții și aprecieri la adresa Cenaclului Virtualia. E drept că din grabă, neatenție, oboseală, am făcut oarece greșeli de redactare a textului, pe care le-am corectat ulterior și pentru care îmi cer scuze încă o dată.
pentru textul : Cenaclul Virtualia - la a VII-a ediție deMulțumesc pentru explicație.
pentru textul : La stăpân deVa veni și comentariul mai la obiect în curând. Deocamdată sunt cu un ochi pe Hermeneia (să mă achit de unele responsabilități) și cu unul pe lucrarea de licență.
Așteptările dumneavoastră sunt legitime. Promit să revin :)
Silv ma bucur ca ti-a placut... si multumiri pentru feed-back.
pentru textul : illusio deMi se pare că miza textului stă sub încercarea de-a creiona caractere din trăsături fizice care duc la meditaţii/ introspecţii (re)descoperiri/ re(inventări), caractere care converg în cititor, din vreme ce autorul pare că doar ni le sugerează.
O altă idee care s-ar putea decupa din text şi ar putea deveni polemică e aceea că iubirea se naşte din/prin fizic, ci nu din spirit. Ori "îndrăgosteală" vs dragoste via spirit vs fizic.
Sunt câteva chestii de corectat, cum ar fi: aceiaşi oră / să bureze mărunt / semi-întuneric.
pentru textul : Ceasul derune de toamnă... frumos.
am vibrat mai ales, printr-o strângere neașteptată de inimă, la ultima.
pentru textul : Rune dePagini