e mai bine asa? "glasuind poezia", am mai descoperit un "fenomen fonetic"...samburele_lumii, am modificat si acolo. si cand te gandesti ca mereu ii sfatuiesc pe altii sa-si recite textele... Adriana
Mulțumesc Mariana, e bine când nu uităm să ne arătăm acest semn frumos de 'băgare în seamă' care este comm-ul pe text.
Și sper că mai mulți membri H vor considera util să își împărtășească părerile în acest mod și nu doar să publice și/sau să asiste.
Sper...
Cât despre 'explicit' m-am speriat... pentru mine înseamnă altceva.
Multe imagini reusite. Deja Calin a facut o radiografie f buna a textului, nu prea mai am ce sa adaug decat ca pe mine m-a atins cel mai mult prima strofa, am si vazut imaginea a doi indragostiti absenti si prezenti in acelasi timp unul in celalalt. Frumos, delicat, profund. Chestia aceea cu pixul cusut nu prea am inteles-o... dar probabil e necesara pentru forma. Violeta
Un text care se citește dintr-o suflare. Și care pare scris dintr-o suflare tăiată. Cu aparente stȃngăcii pe care numai clipa de inspirație le așează la locul lor pentru a rotunji întregul; căci: „ of doamne zice george iartă-ne bată-ne vina și e o liniște ca înainte de Hiroshima”
Sancho, mulțumesc de trecere și pentru observații. Căsnicia de aici nu este una în sensul oficial, am vrut sa subliniez ce este de fapt un cuplu solid, de ce partea oficiala se subințelege și nu ea este cheia fericirii intre un el și o ea.
Poate un alt poem va fi mai pentru sufletul tău.
De acord cu spusele lui Virgil... stilul este identificabil fără dubiu, finalul zice Adriana că e memorabil și așa e dar eu tot zic că poemul ăsta bate pasul pe loc, sigur, e și asta o tehnică atunci când ești cineva, dar eu nu cred că marchiza mea de sade se poate lăsa pe o ureche la acest capitol.
În concluzie un poem bun care nu e însă nici mai bun dar nici mai puțin bun decât poemele Claudiei care îmi plac și sunt multe. Nu știu ce să zic altceva, mă întreb desigur dacă nu mai bine tăceam?
Sper să nu te superi din asta mami.
Andu
"vei simți întinderi de ape calme
noastre devine acut dureros
nu-l băga în seamă e un cuvânt" - nonsens. taiat si aruncat la cosul de gunoi, apoi vorbim poezie.
Un festival-concurs de tradiţie, recunoscut la nivel naţional, unul dintre cele mai importante în ceea ce priveşte nedebutanţii în volum, cu un juriu de calitate şi serios.
Întrebarea mea: dacă cineva a câşţigat, în trecut, Trofeul Festivalului şi un premiu la secţiunea "poezie", mai poate participa la altă categorie?
perfectă observația lui Sancho Panza. Andu Modovan (sau care i-o fi numele adevarat) are idei peste medie (deși cu tentă bășcălioasă - probabil e cartierul de vină) dar riscă de multe ori să distrugă totul la final. Adică totul din perspectiva a ceea ce vor citi oamenii peste douăzeci de ani din ce scrie el.
hialin, ti se pare. si perceptia ta nu cred ca tine de limbaj sau de tehnica, ci de incercarea mea de a lua in piept sau la piept unul din miturile noastre dragi. miorita apartine imaginarului nostru, dar vin si eu cu turma mea de idei. cu indrazneala si tineretea mea care vrea, ca de aia e asa- sa nu i ajunga niciodata. dar, daca simti nevoia sa ti explic pe text, cu pixul in mana, o voi face. promit aranca, imi place jocul. si ce e minunat daca nu Jocul care ne joaca pe toti? sa stam deoparte?
in ciuda tendintei permanente a apatarii de data asta queen margot stie sa cladeasca elegant pe asta. poate si faptul ca e mai zgircita cu cuvintele. se vede o anumita exigenta.
Virgile nu mai traiesti in Romania de ceva vreme insa modul cum intelegi realitatile noastre denota multa dibacie. Probabil ca ne vom astepta cu totii la o noua reforma. Si poate ca de data aceasta se va petrece in bine :)
domnule Virgil, am aşteptat în zadar mai multe zile ...Am modificat demult textul, am scos linkul aşa cum aţi sugerat şi cum mi s-a părut şi mie corect. Cu bună credinţă vă întreb de ce îl consideraţi încă un text inacceptabil. Oare fiindcă e prea şcolăresc, ca un fel de referat? Adică trebuia să îl scriu într-un stil mai aproape de eseu de exemplu? Adică e prea clar? Vă rog mult să nu vă supăraţi pe mine că vă întreb (nici eu nu mă supăr); dacă nu îmi răspundeţi voi înţelege că răspunsul dvs. e inclus în cele enumerate de mine mai sus.
Textul e limpede, are auto-ironie si umor (negru) de calitate. Imi place ritmul asta si umorul in catren care imi aminteste de Ghiocel (Laurentiu Orasanu)... asta ca sa vorbesc de clasici in viata :-) Nu prea ma impac cu expresia "sa imi cante ceasul"... nu ar fi mai bine "sa imi sune ceasul"? Parca asa se si zice, desi poti sa te gandesti si la cucul corespunzator din ceas, la o adica. In mod normal, ti-as fi raspuns tot cu un catren la acest poem, dar deocamdata ma abtin ca sa nu supar pe cineva pe aici. Dar poate altadata voi face o parodie, cine stie... textul e inspirant, oricum. Andu
E un poem la care am rezonat. Este cursiv, am reușit să iau pulsul ideii, care, ca un fir roșu străbate poemul.
Aș veni cu sugestii în legătură cu anumite expresii: înțeleg necesitatea utilizării sintagmei „liniște albastră”, dar aș încerca să abordez ideea firmamentului altfel. Apoi, nu știu dacă era nevoie de acea precizare „toate geamurile”, cred că se poate renunța la „toate”. Dacă mi-e permis, voi lăsa varianta mea în subsolul acestui text:
mă avânt de pe o filă spre cer
dă-mi drumul încet să nu cad
pentru că nu mai am unde
albastrul îmi va judeca durerile
firele s-au rupt în bătaia pulsului
acolo unde cândva se juca viaţa
doar degetele amorţite
nu le atinge
nu trebuie
lasă-mă
deschide-ți geamurile
şi dă-mi drumul încet
eu voi pleca printre strigăte ca o umbră
Și încă ceva,(abia acum am sesizat), deși se justifică în context acel „încet” din prima și ultima strofă, poate totuși reușești să găsești ceva și să-l înlocuiești pe unul din ele(adverb).
Aha. Dar resuscitarea asta a camerei "gură la gaura cheii"... și cu mâinile apăsând pe ușă e oribil de forțată, fără finețe artistică, nu convinge. Acum înțeleg și de ce cad camerele din picioare. Credeam că e ceva mai subtil. "Organele" astea interne sau externe ale unei camere ar trebui căutate altundeva.Cred. Zic și eu, nu dau cu parul. (Scuze, mă simțeam oarecum obligat să intervin, mai ales că de curând tocmai despre o cameră am scris.) Despre celelalte, în alt loc.
Va trebui să citeşti regulamentul, să te familiarizezi cu standardul Hermeneia.com, să consulţi rubrica ,,Întrebări şi răspunsuri. Pune toate diacriticile (e o condiţie de publicare specificată în regulament). Nu văd rostul punctului de la finalul fiecărei strofe, având în vedere că în rest nu s-au folosit semnele de punctuaţie. După virgulă se lasă spaţiu. Aş fi avut altă opţiune pentru virgula de la titlu - o linie de pauză de exemplu.
De evitat genitivalele, repetiţiile ( ex. adâncă ) şi versurile explicative.
o variantă despre care eu cred ca ar avea șanse să fie mai „poetică”:
de atâta alb
irişii sunt mai albaştri
cât să cuprindă tot
ochiului tău
trec dincolo de uşă
caut o asemănare un loc pe stâncă
absenţa prezenţă
suntem mereu trei în jurul mesei
bucurie cerc
din singurul meu ungher
cuvintele sparg plase de păianjen
în văzduhul dintre noi
fântâna de alături îşi ridică apele
iar el ştergarul
după un timp lanţurile
şi rugina
mă părăsesc
minusul sunt eu
Emil, în primul rând mulţumesc pentru semn. Cît priveşte sugestiile, lucrurile stau în felul următor: ,,ă'' îşi are rostul, deoarece ,,neoprită'' este atributul lui ,,voce''; ,,De cântăreaţă buimacă'' este puţin aritmic, dar aritmia nu e supărătoare, cred eu. Ca să schimb traducerea, e mai dificil.
Dincolo de exercițiul stilistic bine realizat, apreciez accentul liric acordat subiectului ce poartă un bagaj lingvistic deosebit, tipic Dedal. Mă bucură reîntâlnirea cu toată această panoplie poetică atât de greu de confundat.
înfiorător de adevărat și (conform părerii mele) elegant acest poem, Virgil. la fel cum, pe lângă morala pertinentă, îmi place și modul în care introduci atent finalul excepțional ( nu e un cuvânt mare): prețul acestor lucruri e mai sigur decît nodul unui ștreang un poem scris dintr-o suflare, cu o experiență de viață la care, probabil, voi avea acces cândva.
la inceput mi s-a parut ca are bucati oarecum de umplutura (partea cu demontarea antenei satelit, de ex.) si bucati extraordinare. cred ca partea cea mai puternica e in "Cu papucii de gumă. /A învățat să scrie, știe multe/ Cuvinte. Și mă întreabă./ Mamă, cu ce rimează mâine?/ Cu pâine. Și câine", asa cum s-a mai remarcat. am citit-o de cateva ori si a inceput sa-mi placa din ce in ce mai mult. posibil sa rezonez in ultimul timp ceva mai puternic cu starea din care cred eu ca pleaca uneori poezia, nu stiu, dar iti pot spune cu certitudine ca la final eram de acord cu paul. cred ca de fapt ai reusit sa echilibrezi foarte bine descriptivul cu sugestia, iar la inceput remarcasem doar partea descriptiva din ea.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
incerc sa echilibrez situatia, de-acolo umorul. sau pentru asta?:) multam de comentariu, zile bune!
pentru textul : scenă cu rictus și gloanțe oarbe deiata un text ceva mai bun comparativ cu ce ai postat aici pina acum totusi nu imi suna bine "deschizător a ochilor imenși fără priviri"
pentru textul : Răstălmăcire dee mai bine asa? "glasuind poezia", am mai descoperit un "fenomen fonetic"...samburele_lumii, am modificat si acolo. si cand te gandesti ca mereu ii sfatuiesc pe altii sa-si recite textele... Adriana
pentru textul : romanţa celei care a rămas deMulțumesc Mariana, e bine când nu uităm să ne arătăm acest semn frumos de 'băgare în seamă' care este comm-ul pe text.
pentru textul : Bosfor deȘi sper că mai mulți membri H vor considera util să își împărtășească părerile în acest mod și nu doar să publice și/sau să asiste.
Sper...
Cât despre 'explicit' m-am speriat... pentru mine înseamnă altceva.
Multe imagini reusite. Deja Calin a facut o radiografie f buna a textului, nu prea mai am ce sa adaug decat ca pe mine m-a atins cel mai mult prima strofa, am si vazut imaginea a doi indragostiti absenti si prezenti in acelasi timp unul in celalalt. Frumos, delicat, profund. Chestia aceea cu pixul cusut nu prea am inteles-o... dar probabil e necesara pentru forma. Violeta
pentru textul : Absenții deUn text care se citește dintr-o suflare. Și care pare scris dintr-o suflare tăiată. Cu aparente stȃngăcii pe care numai clipa de inspirație le așează la locul lor pentru a rotunji întregul; căci: „ of doamne zice george iartă-ne bată-ne vina și e o liniște ca înainte de Hiroshima”
pentru textul : Silent white deMultumesc, Masha.
pentru textul : electric - poeme de iarnă deSancho, mulțumesc de trecere și pentru observații. Căsnicia de aici nu este una în sensul oficial, am vrut sa subliniez ce este de fapt un cuplu solid, de ce partea oficiala se subințelege și nu ea este cheia fericirii intre un el și o ea.
pentru textul : Misterul cuplului perfect dePoate un alt poem va fi mai pentru sufletul tău.
De acord cu spusele lui Virgil... stilul este identificabil fără dubiu, finalul zice Adriana că e memorabil și așa e dar eu tot zic că poemul ăsta bate pasul pe loc, sigur, e și asta o tehnică atunci când ești cineva, dar eu nu cred că marchiza mea de sade se poate lăsa pe o ureche la acest capitol.
pentru textul : [REC] deÎn concluzie un poem bun care nu e însă nici mai bun dar nici mai puțin bun decât poemele Claudiei care îmi plac și sunt multe. Nu știu ce să zic altceva, mă întreb desigur dacă nu mai bine tăceam?
Sper să nu te superi din asta mami.
Andu
"vei simți întinderi de ape calme
pentru textul : într-o dimineață cu lună denoastre devine acut dureros
nu-l băga în seamă e un cuvânt" - nonsens. taiat si aruncat la cosul de gunoi, apoi vorbim poezie.
Un festival-concurs de tradiţie, recunoscut la nivel naţional, unul dintre cele mai importante în ceea ce priveşte nedebutanţii în volum, cu un juriu de calitate şi serios.
Întrebarea mea: dacă cineva a câşţigat, în trecut, Trofeul Festivalului şi un premiu la secţiunea "poezie", mai poate participa la altă categorie?
Succes tuturor!
pentru textul : Festivalul-Concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor” Ediţia a XLV-a, Târgovişte, 8-9 noiembrie 2013 deperfectă observația lui Sancho Panza. Andu Modovan (sau care i-o fi numele adevarat) are idei peste medie (deși cu tentă bășcălioasă - probabil e cartierul de vină) dar riscă de multe ori să distrugă totul la final. Adică totul din perspectiva a ceea ce vor citi oamenii peste douăzeci de ani din ce scrie el.
pentru textul : 110 m garduri dehialin, ti se pare. si perceptia ta nu cred ca tine de limbaj sau de tehnica, ci de incercarea mea de a lua in piept sau la piept unul din miturile noastre dragi. miorita apartine imaginarului nostru, dar vin si eu cu turma mea de idei. cu indrazneala si tineretea mea care vrea, ca de aia e asa- sa nu i ajunga niciodata. dar, daca simti nevoia sa ti explic pe text, cu pixul in mana, o voi face. promit aranca, imi place jocul. si ce e minunat daca nu Jocul care ne joaca pe toti? sa stam deoparte?
pentru textul : a căzut o stea deda, katya, suntem pe drum. langa cer: unul, la dreapta, altul, la stanga doru lubov, depasiti-ma
pentru textul : toate oasele dein ciuda tendintei permanente a apatarii de data asta queen margot stie sa cladeasca elegant pe asta. poate si faptul ca e mai zgircita cu cuvintele. se vede o anumita exigenta.
pentru textul : vorbesc o latină ciudată V deVirgile nu mai traiesti in Romania de ceva vreme insa modul cum intelegi realitatile noastre denota multa dibacie. Probabil ca ne vom astepta cu totii la o noua reforma. Si poate ca de data aceasta se va petrece in bine :)
pentru textul : scrisoarea a treia către români deOana, iti multumesc pentru apreciere. Ce sa mai zic? Ar mai trebui sa zic ceva? Am uitat replica cealalta, era dintr-un alt film. Andu
pentru textul : amanta mea supraponderală dedomnule Virgil, am aşteptat în zadar mai multe zile ...Am modificat demult textul, am scos linkul aşa cum aţi sugerat şi cum mi s-a părut şi mie corect. Cu bună credinţă vă întreb de ce îl consideraţi încă un text inacceptabil. Oare fiindcă e prea şcolăresc, ca un fel de referat? Adică trebuia să îl scriu într-un stil mai aproape de eseu de exemplu? Adică e prea clar? Vă rog mult să nu vă supăraţi pe mine că vă întreb (nici eu nu mă supăr); dacă nu îmi răspundeţi voi înţelege că răspunsul dvs. e inclus în cele enumerate de mine mai sus.
pentru textul : Scurt pe doi deTextul e limpede, are auto-ironie si umor (negru) de calitate. Imi place ritmul asta si umorul in catren care imi aminteste de Ghiocel (Laurentiu Orasanu)... asta ca sa vorbesc de clasici in viata :-) Nu prea ma impac cu expresia "sa imi cante ceasul"... nu ar fi mai bine "sa imi sune ceasul"? Parca asa se si zice, desi poti sa te gandesti si la cucul corespunzator din ceas, la o adica. In mod normal, ti-as fi raspuns tot cu un catren la acest poem, dar deocamdata ma abtin ca sa nu supar pe cineva pe aici. Dar poate altadata voi face o parodie, cine stie... textul e inspirant, oricum. Andu
pentru textul : vreau să dansez pe lame de cuțite deE un poem la care am rezonat. Este cursiv, am reușit să iau pulsul ideii, care, ca un fir roșu străbate poemul.
Aș veni cu sugestii în legătură cu anumite expresii: înțeleg necesitatea utilizării sintagmei „liniște albastră”, dar aș încerca să abordez ideea firmamentului altfel. Apoi, nu știu dacă era nevoie de acea precizare „toate geamurile”, cred că se poate renunța la „toate”. Dacă mi-e permis, voi lăsa varianta mea în subsolul acestui text:
mă avânt de pe o filă spre cer
dă-mi drumul încet să nu cad
pentru că nu mai am unde
albastrul îmi va judeca durerile
firele s-au rupt în bătaia pulsului
acolo unde cândva se juca viaţa
doar degetele amorţite
nu le atinge
nu trebuie
lasă-mă
deschide-ți geamurile
şi dă-mi drumul încet
eu voi pleca printre strigăte ca o umbră
Și încă ceva,(abia acum am sesizat), deși se justifică în context acel „încet” din prima și ultima strofă, poate totuși reușești să găsești ceva și să-l înlocuiești pe unul din ele(adverb).
Citit cu interes,
pentru textul : învăţ să mor fără tine deEugen.
Aha. Dar resuscitarea asta a camerei "gură la gaura cheii"... și cu mâinile apăsând pe ușă e oribil de forțată, fără finețe artistică, nu convinge. Acum înțeleg și de ce cad camerele din picioare. Credeam că e ceva mai subtil. "Organele" astea interne sau externe ale unei camere ar trebui căutate altundeva.Cred. Zic și eu, nu dau cu parul. (Scuze, mă simțeam oarecum obligat să intervin, mai ales că de curând tocmai despre o cameră am scris.) Despre celelalte, în alt loc.
pentru textul : azi e frig dema bucur ca pare fara travaliu. a ființa simplu, e complicat. o sa iau in calcul cele semnalate de tine.
pentru textul : întotdeauna toamna fu frumoasă... de....sau poate niciodată-mi-a plăcut !
Va trebui să citeşti regulamentul, să te familiarizezi cu standardul Hermeneia.com, să consulţi rubrica ,,Întrebări şi răspunsuri. Pune toate diacriticile (e o condiţie de publicare specificată în regulament). Nu văd rostul punctului de la finalul fiecărei strofe, având în vedere că în rest nu s-au folosit semnele de punctuaţie. După virgulă se lasă spaţiu. Aş fi avut altă opţiune pentru virgula de la titlu - o linie de pauză de exemplu.
pentru textul : Singurătate pe margini de urme deDe evitat genitivalele, repetiţiile ( ex. adâncă ) şi versurile explicative.
o variantă despre care eu cred ca ar avea șanse să fie mai „poetică”:
de atâta alb
irişii sunt mai albaştri
cât să cuprindă tot
ochiului tău
trec dincolo de uşă
caut o asemănare un loc pe stâncă
absenţa prezenţă
suntem mereu trei în jurul mesei
bucurie cerc
din singurul meu ungher
cuvintele sparg plase de păianjen
în văzduhul dintre noi
fântâna de alături îşi ridică apele
iar el ştergarul
după un timp lanţurile
şi rugina
mă părăsesc
minusul sunt eu
pentru textul : Adoriana minus zece deEmil, în primul rând mulţumesc pentru semn. Cît priveşte sugestiile, lucrurile stau în felul următor: ,,ă'' îşi are rostul, deoarece ,,neoprită'' este atributul lui ,,voce''; ,,De cântăreaţă buimacă'' este puţin aritmic, dar aritmia nu e supărătoare, cred eu. Ca să schimb traducerea, e mai dificil.
Petru
pentru textul : Mică arie II deDincolo de exercițiul stilistic bine realizat, apreciez accentul liric acordat subiectului ce poartă un bagaj lingvistic deosebit, tipic Dedal. Mă bucură reîntâlnirea cu toată această panoplie poetică atât de greu de confundat.
pentru textul : ultimul flașnetar deso, get in line.
pentru textul : până acum e clar că moartea trebuie urmată deînfiorător de adevărat și (conform părerii mele) elegant acest poem, Virgil. la fel cum, pe lângă morala pertinentă, îmi place și modul în care introduci atent finalul excepțional ( nu e un cuvânt mare): prețul acestor lucruri e mai sigur decît nodul unui ștreang un poem scris dintr-o suflare, cu o experiență de viață la care, probabil, voi avea acces cândva.
pentru textul : tăcerea hienei dela inceput mi s-a parut ca are bucati oarecum de umplutura (partea cu demontarea antenei satelit, de ex.) si bucati extraordinare. cred ca partea cea mai puternica e in "Cu papucii de gumă. /A învățat să scrie, știe multe/ Cuvinte. Și mă întreabă./ Mamă, cu ce rimează mâine?/ Cu pâine. Și câine", asa cum s-a mai remarcat. am citit-o de cateva ori si a inceput sa-mi placa din ce in ce mai mult. posibil sa rezonez in ultimul timp ceva mai puternic cu starea din care cred eu ca pleaca uneori poezia, nu stiu, dar iti pot spune cu certitudine ca la final eram de acord cu paul. cred ca de fapt ai reusit sa echilibrezi foarte bine descriptivul cu sugestia, iar la inceput remarcasem doar partea descriptiva din ea.
pentru textul : aleea cu cireși demi se pare ciudata aceasta prezentare, poate si pentru ca eu am vazut de multa vreme filmul si am citit cartea, si nu numai asta, si celelalte. un link despre Philip K. Dick nu ar strica si pentru ceilalti. http://en.wikipedia.org/wiki/Philip_K._Dick#Do_Androids_Dream_of_Electri...
pentru textul : Viseaza androizii oi electrice? dePagini