Stimata Ecaterina, aveti un stil incisiv, chiar daca mai putin poetic. Ati reusit astfel sa atrageti comentatorii. Insa textul nu spune nimic. Din pacate.
Mihai, merci de citire, iar dacă ți-a adus o amintire atunci e și mai bine Gebeleizis, mulțumesc pentru observațiile pertinente. Cînd am scris textul era atît de noapte și eu atît de obosit încît nu am observat. Acum am corectat, oarecum. Sper să fie mai aproape de bine.
Asta e un text vechi cred (adevarat katya?) la care am spus ce-am avut de spus atunci, repet acum insa "ne pictaseră în aceeași carte" si "aș vrea să ne îngroape pe amândoi într-o carte" la distanta de doua versuri care descriu cartile alea cu pagini decupate si care se deschid pe verticala e de .... nescris. Plus chestia cu ingropatul intr-o carte e a altcuiva. Poemul oricum e plin de balast "timpul s-a sedimentat în straturi" - cum altfel? "pietre sarind "aparent" fara nicio noima" - distrugerea unei metafore "străpungeri de lumi gamoidale" - come on ... strofa a doua e cam toata asa... Urmatoarele doua strofe mi se par insa cele mai reusite, parca autoarei i-a revenit insiratia adevarata, cele mai sincere si singurele care mi-au placut asa cum imi place atunci cand citesc poezie adevarata. Revin la parerea ca virgula Katya este o poeta care trebuie sa-si caute si sa-si regasasca izvorul cu apa vie al cuvintelor. Deocamdata cuvintele ii sunt suflate de cei cu recuzita. Parerea mea, desigur Andu
la forma asta de haiku, pentru ca, nu stiu... e haiku. dar am gasit un mesaj analgezic in strofa aceasta, ceva de acolo mi-a mers la suflet:)
"singur la cină -
dansatori de menuet
pe ceainicul verde"
Bună seara, Laurențiu. :) încep cu laudele: mi-a plăcut teribil finalul - mi-a amintit de Orhan Pamuk (cel din "Mă numesc Roșu"), prin erotismul sublimat. foarte frumos. însă cred că ai folosit niște punți de legătură nu neapărat necesare...eu l-am citit cam așa: limbile noastre îmbrățișate într-un nod gordian se înalță ca doi șerpi îmblânziți sub cântec de fluier dau târcoale sfârcurilor tale ca unor rupii lucioase voi cutreiera emisfera yin a ombilicului el va clipi cu genele de epidermă roz brațele tale vor deveni iederă picioarele o salcie înflorită încolăcindu-ma la sfârșit ne vom ascunde acolo unde noaptea prinde cu bule de ceară parfumată greierii dar mi-a plăcut. :)
Paul, sa nu intelegi ca am fost ironica, nu mi-as permite asta!
si eu ii datorezi multe Constantei Buzea, pe vremuri m-a incurajat sa merg inainte si m-a publicat in revista Amfiteatru.
vorbeam undeva cu Djamal de Eugen Evu, pentru ca el mi-a citit primele scrieri...
ii datorez multe, nu pentru ca voi escalada vreodata vreun pisc al literaturii, ci pentru ca am invatat multe de la el si ii sunt recunoascatoare, vorbesc de inceputuri caci bineinteles, drumul mai departe se face singur .
dar de atunci au trecut o mie de ani si poate eu mi-am insusit mai mult dorinta, placerea cuvantului scris, intr-o maniera care pe mine ma multumea, decat arta de a-l dasavarsi, recunosc asta... asa cum stiu si eu, ca nu exista perfectiune, doar perfectibilitate!
crede-ma Paul, nu mi-as permite sa-ti dau lectii de scriere, te citesc si-ti cunosc potentialul literar, mi-am permis doar un ton mai jucaus si-mi cer scuze acum ! versurile acelea evident, eu nu le-am inteles destul din vina mea, nu a ta !
credeam ca asa intelegi... nu ma crede te rog in stare de lucruri rele, te citesc, te repect si stiu ce poti !
dar vorba Constantei Buzea din versurile citate de N. Manolescu, nu m-am speriat ca nu am inteles totul de la inceput, am citit si a doua oara... si jur ca „s-a miscat leaganul” :)
Salut cautatorii de pirita! Mereu profesionisti...! Cat priveste "prozaic", batut de campi in toata regula. Am preferat mereu alegoriile curate spumelor prozodico-stilistice de la gurile de varsare ale cautatorilor de aur. Sa zicem ca asta este conventia: o bucata de proza cu talcuri, de un lirism lipsit de candoarea si gemetele tavalirii in sange amestecat cu lacrimi. Retin ce e de retinut! D, nu juca laptele gros al prejudecatilor la textele de aici. Ai mult de incalecat... iar la mine, insiruirile teoretice si citatele memorabile nu functioneaza.
Excelentă scriere, o tabletă nu doar de aducere-aminte a ceea ce suntem, ci mai degrabă a ceea ce ar trebui să fim dacă nu am fi uitat, ca să zic așa, întretimp, ceea ce suntem.
Și a murit Enkidu, prietenul care vâna cu mine lei... parcă așa era?
Mulțumesc pentru această lectură aparte și vă mai aștept.
Andu
Mărturisesc, nu am lecturat volumul Luminiţei, însă m-a impresionat universul ei poetic şi l-am apreciat de-a lungul timpului. Ţin să felicit autoarea, dar şi pe cea care a lecturat şi împărtăşeşte.
Bun titlu, text bine clădit, cred că accentele epice sunt cele care-i conferă tensiunea interioară. Final pe măsură, ușor suspendat, ceea ce iarăși e bine. Eu zic că e un progres în scrisul lui Dănuț, e poate și ”efectul” traducerilor sale recente, căci orice efort liric își face până la urmă simțite ecourile.
poetul hunedorean Ioan Evu mi-a fost si imi este apropiat, il apreciez si il respect pentru toata creatia lui literara si pentru caracterul lui integru, nu te fenteaza memoria Paul :)
cat despre "revenire", eu sunt si am fost mereu aici, nu las urme dar sunt cu ochii pe voi, citesc cu placere ce scrieti, am texte preferate, poeti preferati pe care ii citesc cu interes;
de scris mai scriu dar de postat e mai greu, textele mele nu mai prea trec de cenzura proprie :) cu toate astea sper sa ne mai auzim pe-aici,
inspiratie si numai bine iti doresc!
Erate: - "de a face această problemă cât de transparentă se face" a se citi "de a face această problemă cât de transparentă se poate". - "s-a semnalat plagiatului lui Bobadil" a se citi "s-a semnalat plagiatul lui Bobadil". Sper să nu mai fie și altele.
In prag de craciun poate ar fi bine sa-mi cer iertare pentru acel prea subtil typo. Poate ca am vrut sa lansez deocamdadaismul, poate ca nu, oricum ma mai gandesc. Andule, tu ce spui, sa da sau sa nu? Sensibilitatea ta literara aplicata face mult in situatii din astea.
Elia, cred că e bine că nu deranjează întrebările în poezia ta, și nici parantezele. Eu de obicei sunt reticentă la chestiile astea în poezie, dar uite că aici nu e rău. Sigur, e mai mult un discurs, pe alocuri alunecând în poezie, dar cred că e un melanj al căutării. Mi-a plăcut finalul, să știi. În rest, nu știu dacă ar trebui neaparat reluată pentru șlefuire, cât mai degrabă am impresia că e unul dintre textele care trebuie scrise după o îndelungată tăcere. Ca de cele mai multe ori, remarc la tine modul în care îți privești eul poetic cu luciditate. O anumită "matematică", aș spune. Bine ai revenit. "știri cu rupturi" nu sună bine.
.......când mâinile tale mă caută înseamnă că m-ai găsit. când gura ta se umple cu aur mă închin ție și te laud, botezătorul meu preadorit. te laud si carnea trupului meu te simte insetat si aspru. iată, păstorii mei umblă desculti si turmele lor grase asteapta sub altarul din varful muntelui. tie mă dau și te chem, dumnezeul cuvintelor, al celor avute si nefăcute. iată, trupul meu nu are odihnă si ochiul meu zboară deasupra apelor. am despărtit cuvintele și coaja lor am aruncat-o in tării si foc si pucioasa mi-am presarat pe crestet. si umblu si bat si fulgii de inger ma-nconjoara si templul sanilor tai, in numele dragostei, botezatorul meu preacrestat in carnea inimii mele....... multumesc pentru comentariu alma, pentru aprecierile tale generoase si, bineinteles tuturor cititorilor mei intr-ale ghicitului in bobi de mustar al dvs, francisc, lectorul
deci, nu stiu ce sa spun, elena. toata problema asta cu "reading the fine print", chiar daca in contextul acesta nu este menit sa fie doar un "fine print", este destul de... problematica. pe de-o parte nu sint convins nici ca o astfel de metoda ar asigura mare lucru, asta ca sa nu mai vorbim ca procesul realizarii unui asa "quiz" cere timp si resurse. la urma urmei am putea foarte bine sa re-introducem o etapa de aprobare in ciclul inscrierii dar si asta ar ingreuia procesul si cineva ar trebui sa primesca email-uri si sa verifice seriozitate, chestie care la urma urmei e la fel de precisa ca si timpul probabil. de aceea, principiul meu cred ca va ramine cum ca fiecare este considerat om serios si bine intentionat pina cind ne demonstreaza ca de fapt nu e. eu sint gata sa "iert" pe oricine spune "sorry, n-am stiut, imi pare rau, am sa fiu mai atent data viitoare" decit sa consider pe fiecare un potential calcator de regulament. e posibil sa fiu putin prea idealist. alternativa legalismului excesiv, insa, mi se pare nenaturala. nu ca ce ai propus tu ar fi fost legalism, dar incerc sa echilibrez "costuri" cu "beneficii".
Alma, am intrat surprinsa pe pagina aceasta... chiar de la titlu. Si... nu ma asteptam la ce-am gasit. Desigur, recunosc "vocea", si poate de aici usoara senzatie de "amestec", pentru ca stilul tau atat de matur si lucid nu putea sa nu fie indulcit de privirea "inapoi". si-mi place si faptul ca nu e un jurnal propriu-zis, pentru ca nu ne lasi sa ne dam seama despre care moment vorbesti (si spun asta dincolo de aparenta cu care ne-ai momit). Una peste alta, frumos. Si eu aceeasi sugestie ca si Virgil, pluralul "cancere" nu suna bine. Desi, cunoscandu-te, as da vina pe mine ca nu vad sugestia pe care sigur ti-ai dorit-o.
un discurs nostalgic dar parca nu suficient de pregnant ca sa lase o amprenta pe retina, imi place tonul elegiac, iar finalul sparge monotonia unor rememorari... un typo in versul 2 cu bine anna
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
chiar are atat de multa importanta asta, Virgil?
pentru textul : Quo vadis? deStimata Ecaterina, aveti un stil incisiv, chiar daca mai putin poetic. Ati reusit astfel sa atrageti comentatorii. Insa textul nu spune nimic. Din pacate.
pentru textul : opi deda, suntem de acord, insa daca e "porcarie de text" sa stim si noi. adica, regulamentul cere argumente, care exista va rog
pentru textul : Ruines de Rome deMihai, merci de citire, iar dacă ți-a adus o amintire atunci e și mai bine Gebeleizis, mulțumesc pentru observațiile pertinente. Cînd am scris textul era atît de noapte și eu atît de obosit încît nu am observat. Acum am corectat, oarecum. Sper să fie mai aproape de bine.
pentru textul : întîmplare după ploaie debine v-am regasit. parerea dvs nu ma uimeste. poate ca lectura. la rindu-mi, raspund, din amabilitate, bucuroasa de vizita dumneavoastra aici.
pentru textul : pierdut deciteste HCODE pentru a introduce corect imaginile
pentru textul : Destrămare deAsta e un text vechi cred (adevarat katya?) la care am spus ce-am avut de spus atunci, repet acum insa "ne pictaseră în aceeași carte" si "aș vrea să ne îngroape pe amândoi într-o carte" la distanta de doua versuri care descriu cartile alea cu pagini decupate si care se deschid pe verticala e de .... nescris. Plus chestia cu ingropatul intr-o carte e a altcuiva. Poemul oricum e plin de balast "timpul s-a sedimentat în straturi" - cum altfel? "pietre sarind "aparent" fara nicio noima" - distrugerea unei metafore "străpungeri de lumi gamoidale" - come on ... strofa a doua e cam toata asa... Urmatoarele doua strofe mi se par insa cele mai reusite, parca autoarei i-a revenit insiratia adevarata, cele mai sincere si singurele care mi-au placut asa cum imi place atunci cand citesc poezie adevarata. Revin la parerea ca virgula Katya este o poeta care trebuie sa-si caute si sa-si regasasca izvorul cu apa vie al cuvintelor. Deocamdata cuvintele ii sunt suflate de cei cu recuzita. Parerea mea, desigur Andu
pentru textul : inaplicabil dela forma asta de haiku, pentru ca, nu stiu... e haiku. dar am gasit un mesaj analgezic in strofa aceasta, ceva de acolo mi-a mers la suflet:)
pentru textul : Haiku de"singur la cină -
dansatori de menuet
pe ceainicul verde"
erata: "incercare la muzicalitate" voiam sa spun...
pentru textul : la vale, pe Gangele viu deBună seara, Laurențiu. :) încep cu laudele: mi-a plăcut teribil finalul - mi-a amintit de Orhan Pamuk (cel din "Mă numesc Roșu"), prin erotismul sublimat. foarte frumos. însă cred că ai folosit niște punți de legătură nu neapărat necesare...eu l-am citit cam așa: limbile noastre îmbrățișate într-un nod gordian se înalță ca doi șerpi îmblânziți sub cântec de fluier dau târcoale sfârcurilor tale ca unor rupii lucioase voi cutreiera emisfera yin a ombilicului el va clipi cu genele de epidermă roz brațele tale vor deveni iederă picioarele o salcie înflorită încolăcindu-ma la sfârșit ne vom ascunde acolo unde noaptea prinde cu bule de ceară parfumată greierii dar mi-a plăcut. :)
pentru textul : shambala dePaul, sa nu intelegi ca am fost ironica, nu mi-as permite asta!
pentru textul : tolănit într-o limbă străină desi eu ii datorezi multe Constantei Buzea, pe vremuri m-a incurajat sa merg inainte si m-a publicat in revista Amfiteatru.
vorbeam undeva cu Djamal de Eugen Evu, pentru ca el mi-a citit primele scrieri...
ii datorez multe, nu pentru ca voi escalada vreodata vreun pisc al literaturii, ci pentru ca am invatat multe de la el si ii sunt recunoascatoare, vorbesc de inceputuri caci bineinteles, drumul mai departe se face singur .
dar de atunci au trecut o mie de ani si poate eu mi-am insusit mai mult dorinta, placerea cuvantului scris, intr-o maniera care pe mine ma multumea, decat arta de a-l dasavarsi, recunosc asta... asa cum stiu si eu, ca nu exista perfectiune, doar perfectibilitate!
crede-ma Paul, nu mi-as permite sa-ti dau lectii de scriere, te citesc si-ti cunosc potentialul literar, mi-am permis doar un ton mai jucaus si-mi cer scuze acum ! versurile acelea evident, eu nu le-am inteles destul din vina mea, nu a ta !
credeam ca asa intelegi... nu ma crede te rog in stare de lucruri rele, te citesc, te repect si stiu ce poti !
dar vorba Constantei Buzea din versurile citate de N. Manolescu, nu m-am speriat ca nu am inteles totul de la inceput, am citit si a doua oara... si jur ca „s-a miscat leaganul” :)
Salut cautatorii de pirita! Mereu profesionisti...! Cat priveste "prozaic", batut de campi in toata regula. Am preferat mereu alegoriile curate spumelor prozodico-stilistice de la gurile de varsare ale cautatorilor de aur. Sa zicem ca asta este conventia: o bucata de proza cu talcuri, de un lirism lipsit de candoarea si gemetele tavalirii in sange amestecat cu lacrimi. Retin ce e de retinut! D, nu juca laptele gros al prejudecatilor la textele de aici. Ai mult de incalecat... iar la mine, insiruirile teoretice si citatele memorabile nu functioneaza.
pentru textul : Miel la Proțap de"Şi iată-mă închis pe dinafară,
Bătând din piept în piept, din gen în gen,
Cu tuş în mâini şi drum dintr-o ţigară,
M-ascult pe rând, mă-nvăţ ca pe-un refren.
În noaptea asta simplă ca o gară,
N-a mai oprit, în dreptu-mi, niciun tren."
atât. şi aici cu fum (în loc de drum) dintr-o ţigară.
pentru textul : Ambidextru deDa, chiar un text bun, in afara de: "sfartecau", "inlantuiam", "clepsidra". Bun revenit, Andu! :)
pentru textul : Infinit deExcelentă scriere, o tabletă nu doar de aducere-aminte a ceea ce suntem, ci mai degrabă a ceea ce ar trebui să fim dacă nu am fi uitat, ca să zic așa, întretimp, ceea ce suntem.
pentru textul : Ploaie în luna lui Marte deȘi a murit Enkidu, prietenul care vâna cu mine lei... parcă așa era?
Mulțumesc pentru această lectură aparte și vă mai aștept.
Andu
titlul imi pare nepotrivit. poemul imi place cap-coada
pentru textul : să nu-i zici niciodată prostituată deeh! nu prea am ce sa iti explic. cu limbajul asta dovedesti ca ai 'chultura' de net, cam atat.
pentru textul : din poveștile nopților cu ploi nesătule deMărturisesc, nu am lecturat volumul Luminiţei, însă m-a impresionat universul ei poetic şi l-am apreciat de-a lungul timpului. Ţin să felicit autoarea, dar şi pe cea care a lecturat şi împărtăşeşte.
pentru textul : scurtissim tuşeu iubicid între o poemesă şi un poeziu deBun titlu, text bine clădit, cred că accentele epice sunt cele care-i conferă tensiunea interioară. Final pe măsură, ușor suspendat, ceea ce iarăși e bine. Eu zic că e un progres în scrisul lui Dănuț, e poate și ”efectul” traducerilor sale recente, căci orice efort liric își face până la urmă simțite ecourile.
pentru textul : Ulbis şi petrecerea apelor depoetul hunedorean Ioan Evu mi-a fost si imi este apropiat, il apreciez si il respect pentru toata creatia lui literara si pentru caracterul lui integru, nu te fenteaza memoria Paul :)
pentru textul : înainte de tăcere decat despre "revenire", eu sunt si am fost mereu aici, nu las urme dar sunt cu ochii pe voi, citesc cu placere ce scrieti, am texte preferate, poeti preferati pe care ii citesc cu interes;
de scris mai scriu dar de postat e mai greu, textele mele nu mai prea trec de cenzura proprie :) cu toate astea sper sa ne mai auzim pe-aici,
inspiratie si numai bine iti doresc!
Erate: - "de a face această problemă cât de transparentă se face" a se citi "de a face această problemă cât de transparentă se poate". - "s-a semnalat plagiatului lui Bobadil" a se citi "s-a semnalat plagiatul lui Bobadil". Sper să nu mai fie și altele.
pentru textul : incident de plagiat pe hermeneia.com deGabriela,
In copilarie, imi placea teribil cuvantul acesta - "bortos", dar posibil sa ai dreptate, referitor la locul lui in context.
pentru textul : Civilizații extra deIti multumesc pentru semn.
In prag de craciun poate ar fi bine sa-mi cer iertare pentru acel prea subtil typo. Poate ca am vrut sa lansez deocamdadaismul, poate ca nu, oricum ma mai gandesc. Andule, tu ce spui, sa da sau sa nu? Sensibilitatea ta literara aplicata face mult in situatii din astea.
Virgil, esti genial. Fara ironie! :)
pentru textul : Punct și de la capăt deElia, cred că e bine că nu deranjează întrebările în poezia ta, și nici parantezele. Eu de obicei sunt reticentă la chestiile astea în poezie, dar uite că aici nu e rău. Sigur, e mai mult un discurs, pe alocuri alunecând în poezie, dar cred că e un melanj al căutării. Mi-a plăcut finalul, să știi. În rest, nu știu dacă ar trebui neaparat reluată pentru șlefuire, cât mai degrabă am impresia că e unul dintre textele care trebuie scrise după o îndelungată tăcere. Ca de cele mai multe ori, remarc la tine modul în care îți privești eul poetic cu luciditate. O anumită "matematică", aș spune. Bine ai revenit. "știri cu rupturi" nu sună bine.
pentru textul : Ultimul an din viața mea de.......când mâinile tale mă caută înseamnă că m-ai găsit. când gura ta se umple cu aur mă închin ție și te laud, botezătorul meu preadorit. te laud si carnea trupului meu te simte insetat si aspru. iată, păstorii mei umblă desculti si turmele lor grase asteapta sub altarul din varful muntelui. tie mă dau și te chem, dumnezeul cuvintelor, al celor avute si nefăcute. iată, trupul meu nu are odihnă si ochiul meu zboară deasupra apelor. am despărtit cuvintele și coaja lor am aruncat-o in tării si foc si pucioasa mi-am presarat pe crestet. si umblu si bat si fulgii de inger ma-nconjoara si templul sanilor tai, in numele dragostei, botezatorul meu preacrestat in carnea inimii mele....... multumesc pentru comentariu alma, pentru aprecierile tale generoase si, bineinteles tuturor cititorilor mei intr-ale ghicitului in bobi de mustar al dvs, francisc, lectorul
pentru textul : lespezile dedeci, nu stiu ce sa spun, elena. toata problema asta cu "reading the fine print", chiar daca in contextul acesta nu este menit sa fie doar un "fine print", este destul de... problematica. pe de-o parte nu sint convins nici ca o astfel de metoda ar asigura mare lucru, asta ca sa nu mai vorbim ca procesul realizarii unui asa "quiz" cere timp si resurse. la urma urmei am putea foarte bine sa re-introducem o etapa de aprobare in ciclul inscrierii dar si asta ar ingreuia procesul si cineva ar trebui sa primesca email-uri si sa verifice seriozitate, chestie care la urma urmei e la fel de precisa ca si timpul probabil. de aceea, principiul meu cred ca va ramine cum ca fiecare este considerat om serios si bine intentionat pina cind ne demonstreaza ca de fapt nu e. eu sint gata sa "iert" pe oricine spune "sorry, n-am stiut, imi pare rau, am sa fiu mai atent data viitoare" decit sa consider pe fiecare un potential calcator de regulament. e posibil sa fiu putin prea idealist. alternativa legalismului excesiv, insa, mi se pare nenaturala. nu ca ce ai propus tu ar fi fost legalism, dar incerc sa echilibrez "costuri" cu "beneficii".
pentru textul : transfigurare hermeneia.com - partea a IV a demerci Adrian pentru corectare.
pentru textul : poem prefăcut numai al meu deAlma, am intrat surprinsa pe pagina aceasta... chiar de la titlu. Si... nu ma asteptam la ce-am gasit. Desigur, recunosc "vocea", si poate de aici usoara senzatie de "amestec", pentru ca stilul tau atat de matur si lucid nu putea sa nu fie indulcit de privirea "inapoi". si-mi place si faptul ca nu e un jurnal propriu-zis, pentru ca nu ne lasi sa ne dam seama despre care moment vorbesti (si spun asta dincolo de aparenta cu care ne-ai momit). Una peste alta, frumos. Si eu aceeasi sugestie ca si Virgil, pluralul "cancere" nu suna bine. Desi, cunoscandu-te, as da vina pe mine ca nu vad sugestia pe care sigur ti-ai dorit-o.
pentru textul : blog de iarnă deE fain, dom'le! Congrat!
O continuare. Fără titlu ( titlul ar putea fi aproape orice. De exp: "sonet bovin" / "savarină cu benzină"/ "de la botul ţapului" ş.a.m.d..).
Eu port în limbă verbe alcaline,
dărâm cu ele chiar şi un ţânţar,
amestec ciorbe cuantice (c-am har
cu caru’ plus un bou maro), în vine,
când borşu’ slav îşi umflă pectoralul,
simt plozii lirici cum cerşesc intrare
în marea-mi poezie (c-am valoare!),
dar mă bungheşte fenobarbitalul,
că altfel, pfoai!, vă desenam carpetă,
cum, în closet, cu mir poetizam,
vă angajam aplaudaci cu chetă,
da’-i ziua mea, la prânz, noaptea-i la geam,
pentru textul : Unui închipuit pe nume Adrian-poetul-minune dedeci, hai să-ntreb de-a dreptul ce voiam:
-N-aveţi cumva un creier şi-o suzetă?
un discurs nostalgic dar parca nu suficient de pregnant ca sa lase o amprenta pe retina, imi place tonul elegiac, iar finalul sparge monotonia unor rememorari... un typo in versul 2 cu bine anna
pentru textul : niciodată la fel dePagini