E frumoasa aceasta "destainuire", nu atat poetica cat impregnata de real si ceea ce ma mira este ca ai reusit sa mentii un anumit ton monoton, de parca n-ai spune lucruri importante cand de fapt le spui de la obraz si le lasi sa doara in cei care rezoneaza... imi place finalul... si aveai toate sansele sa ratezi "cu gratie".
Alma, mulțam de semn. E hilar, nu e hilar; dacă vei sta un pic să te gândești ce am spus, vei ști. E vorba despre simpla diferență între a doua și a treia cale de iluminare a ființei, diferența dintre minte și înțelepciune. (prima cale fiind inima). Așa că nu voi schimba. A, da, inițial titlul așa suna. Nu știu de ce am simțit că ar fi banal. Dacă place varianta aceea, ok, o să schimb. Virgil, mă bucur că e și good și bad, fiindcă așa este întreg textul. Despre sensul ascultării cu inteligența, am scris mai sus. Da, există demult în limba română cuvântul adicție, comportament adictiv etc. Fraza cu două vieți la preț de o moarte cred că rămâne așa fiindcă asta este ideea, mai ales că este continuată de întrebarea care ți-o plăcut. Fraza în sine e o joacă, întrebarea însă nu. Mulțam.
imagini frumoase,sub soarele Perugiei, iese fumul din ele. concentrate.
am o nedumerire, totuşi. în ultima strofă: "dungi argintii dungi de monede puse sub oglindă". ai vrut să spui "puse sub lupă" ?, mie cam asta îmi trasmite imaginea dungilor, dar e doar o părere, desigur.
toate bune.
Urmele evanescenței sunt urmele umbrelor noastre ca un implacabil epifenomen... Ce creăm, aruncăm peste umar, iar peste toate rămâne amintirea pentru a "săpa adânci dureri / în asfalt", fiindcă "nihil nove sub sole" parcă intenționat ne vrea reduși la un monism teluric...
OK, banuiesc că acum știm cu toții cam cum stăm, cine ce nelămuriri a avut și cu privire la ce anume s-a edificat ș.a.m.d. Cred că ar fi plăcut să revenim la linia acestui site, și să ne limităm la a comenta textul, iar nu autorul/comentatorul, și de a răspunde comentariilor doar în măsura în care avem de a face tot cu idei referitoare la text. Atenția tuturor membrilor este atrasă inutil asupra comentariilor, mai degrabă decât asupra textului, ceea ce nu aduce nici un serviciu nici autorului, nici cititorilor.
îmi place textul şi se vede că autorul are îndemînare poetică. singurul loc unde mă "împiedic" puţin este ambiguitatea penultimului vers împreună cu explicaţia puţin prea clişeistică din ultimul vers. remarc "când ieşeai cu umerii uzi din apă/ şi nu însemna nimic" şi "mai bine te-ntorci în sufletul lemnos al mamei"
ma intreb daca chiar e nevoie de divagatia aceea despre parinti, parerea mea este ca linia de forta a textului e ceva mai la vale, in ineditul negru al intamplarii. partea aceea o valorifici cum trebuie, la nivel de idee
insa
si aici sunt ceva nebuloase la nivel de exprimare, ma refer la
"şi asta mie îmi dădea până mai ieri o stare de linişte
până când azi au venit ăştia de la cablu"
(pana ieri sau pana azi?
as zice
"si asta mi-a dat o stare de liniste
pana azi cand au venit cei de la cablu")
si la fragmentul asta:
"au îngropat adânc firele să nu le găsească nimeni poate doar morţii
nu au lansat ştirea pe yahoo încă
dar eu i-am văzut
cu ochii mei"
care poate si el lipsi...
e remarcabila aceasta daghereotipie usor demodata desueta, de a imprima in sufletul argintat (in toate sensurile cuvintului) al celuilalt, trecerea fluida, dinamica a trupului Femeii cu "oase albastre ca niște lujeri de sticlă"! poemul nu-l percep decit ca un elogiu discret si perseverent, adus tineretii, perfectiunii: "pe ecranul de radar trupul tău înaintând în soare ca un animal singur în savană văzut prin luneta puștii de vânătoare ca o mașină amfibie văzută pe cadranul telescopic al tancului Jaguar ca o pasăre obosită văzută de ochiul înfometat al eretelui"
1. alma, mai bine spuneai acolo unde ti s-a spus ca este fals ce ti s-a spus. altfel, cum sa spun, dragut si inutil sa doresti/precizezi/multumesti. ce? că "părerile mele sunt doar cele semnate cu numele meu. Mulțumesc pentru înțelegere". copiii de... trei ani poate ca inca nu stiau inca. cat despre parerile din articol, ele sunt putine si clare. astept continuarea. 2. elian, ideile in episodul asta au pornit de aici: ""Boierismul este un manifest literar și, în același timp, o razie"”, "“A venit timpul să gândim și să scriem boierește: cu forță, vigoare, eleganță, evghenie, culoare”". uita-te la ele, analizeaza la ele, zambeste la ele, scoate sunete la ele, canta la ele, mediteaza la ele, reformuleaza la ele... dupa aia, draga elian, dupa aia, spune-ne cu vigoare ce vrei tu sa ne spui! PS: noteaza bine, bine de tot aceste cuvinte: "Asta sună de-a dreptul profetic. Ni se spune ce vremuri speciale trăim. Ni se spune că noi sîntem asemenea unei recolte coapte, gata să fie culeasă. Și ni se spune mai ales cum trebuie să gîndim" (VT) 3. altfel, "analiza" "manifestului" pare aproape bine pusa in pagina, deci mai trebuie lucrata. lucrata si continuata :)
D-le Ioan, dacă-mi permiteţi să fiu cârcotaş, spun că nu prea aveţi de unde şti dacă peozia d-voastră şi cartea menţionată au legătură, pen' că, din câte înţeleg, nu aţi citit cartea.
Acum, serios vorbind, nu au legătură decât la nivelul pe care l-am menţionat.
Cred că e foarte bună alegerea unui text reușit din fiecare secțiune, pentru prima pagină. Poate ar merge scris cu o mărime mai mică a fontului și cu griul de la nume autor: "citește în întregime textul aici: jurnal de nesomn III", de exemplu. Un loc pentru: - linkuri către reviste literare (eventual reciprocitate) - anunțuri concursuri? (tot undeva pe prima pagină)
Parca, vorbind autocritic, pentru aiurelile, gen pseudo-povesti Zen (de exemplu), pe care le scrie subsemnatul, exista vre-o categorie speciala! Faptul ca le postez la "poezii" - Dumnezeu cu mila!
Aveți dreptate domnule Titarenco, însă mi-aș permite să subliniez, în litera și spiritul acestui site pe care îl apreciez pentru consistența sa în raport cu materia poetică, faptul că o parodie pornită de la un comentariu deschide un fel de cutie a Pandorei, sper că mă înțelegeți.
Una este să parodiezi un text al unui autor și alta e să parodiezi un comentariu scos din contextul dezbaterii de idei din care a apărut. Mie asta mi s-a părut o manevră 'forțată'.
Asta ca să nu mai spun despre asocierea numelui împreună cu imaginea mea cu o margarină care mi s-a părut (nu știu cum vi se pare Dvs. domnule Titarenco) că a trecut mult dincolo de granițele parodiei trecând înspre teritoriul fără-de-legi al batjocurii.
OK, eu am și scris despre asta, sunt o femeie supraponderală, asta rezultă și din textele mele, dar nu mai știu dacă este parodie sau batjocură să asociezi o femeie scriitor cu o margarină pornind de la un comentariu la un text.
Gândiți Dvs domnule Titarenco în locul meu.
Eu una m-am cam lămurit re dl. aalizei care, pot să pun pariu, se va ascunde după degete așa cum face mereu și va râde în barbă și așa e, domnule aalizei, așa e! aveți dreptate, sunteți cel mai tare, sunt o margarină de femeie poet, poate nici nu știți câtă dreptate aveți.
Să vă dea Dumnezeu sănătate și viață lungă!
Margas
mie mi se pare exagerata reactia publicului, pare mai degraba un extaz gol. mai ales ca tecstul in sine e cam searbad, straveziu, scris neglijent (trăgeam la sorț) si in general mult mai slab decat altele scrise de profetul.
Un text realizat cu iscusință în care finalul poartă amprenta unui adevărat cunoscător în ale artei sonetului: "Iar eu mă-ntreb: Pe-aici, de ce anume Am poposit, ca șarpele în Rai?" Reușit.
Dragă Marga Stoicovici, mulţumesc pentru popas, citire şi semn. Mă întreb dacă acest comentariu este despre poemul "gheara" sau despre altceva. Pot fi acuzat de "acrit" de "ton sfătos fără pretenţii filozofice însă plin de cujetare...de interesant deşi plicticos...de bine construit deşi înţepenit... de promite dar nu livrează...de tâmpeniile reclamelor la telefoanele mobile", de toate astea pot fi acuzat şi nu mă deranjează, dar de lipsa sincerităţii, cel puţin în acest poem, nu cred că pot fi acuzat. Cum, Doamne iartă-mă, poate fi cineva (sau ceva) ineresant şi plicticos în acelasi timp, să construieşti ceva bine, deşi e înţepenit?! Ai putea să-mi dai o sugestie pentru final, dacă tot suntem pe un site interactiv? Ţi-aş fi recunoscător.
cele bune fie cu tine, z
Am citit si Stele fara nume si Cantec de acasa...Imi place Galbenusul. Ar fi interesant de citit si in variante mai lungi, eventual o poveste...sau o alta structura a textului
imi place tipatul acestei revolte... uneori cred ca nici pasarile n/au cantat de la inceput, a existat o epoca de piatra a pasarilor in care tipau una la alta de pe dealuri diferite... li s/a modelat glasul pe masura ce olarul a manuit din ce in ce mai bine roata, asa se face ca au fost mai intai dinozaurii... plastilina a devenit tot mai moale in mainile Domnului, tot mai indragostit de frumosul creatiei sale, in cutele hainelor sale se scuturau din ce in ce mai rafinate sunetele ... cred ca si noi am aparut din tipatul singuratatii sale, insa dumnezeu nu avea nevoie de caini de companie si nici de vanatoare, ne/a ridicat din start la rangul de frate infiindu/ne sa nu fim niciodata vasali ..asa ca maine, nu azi ai sa revii asupra hotararii tale de a nu mai canta si vei scoate un tril, apoi altul... stii, de asta pleaca din cand in cand pasarile si oamenii..ca sa nu ne obisnuim cu cantul lor si sa nu/l mai apreciem la justa valoare...
Desigur, nu pot fi decât un naiv subiectiv cu textele mele, dar cuvinte precum: "secular", "oxigenat" sau "celest" nu mi se par chiar aşa de strălucitoare încât să orbească doritorul de simplitate.Mulţumesc pentru trecere şi comentarii.
Cristina, anunțul meu nu a fost despre cei care au mai absentat o lună sau alte săptămîni din motive de o natură sau alta. Nu e regiment de intervenție aici. M-am referit la cei care s-au înscris și fie n-au postat și n-au comentat nimic, fie au pus acolo două trei texte și au dispărut în ceață. Participarea pe Hermeneia.com e benevolă și de plăcere.
Finalul mi-a plăcut mult, cu diminețile albastre ce urcă ca o iederă spre suflet. Fraza cu "cred doar în conturul buzelor tale atunci când îmi spui" mă face să aștept o continuare, dar ceea ce urmează este "nici eu nu știu de ce", iar apoi "doar pentru/ a nu descoperi inevitabilul". Până la sfârșitul poeziei am așteptat să urmeze ceva după spui, și n-a urmat. Personal, mi-a dat impresia de ceva incomplet acolo... În rest, dacă acest punct se repară, poemul va fi foarte frumos. Cel puțin aceasta a fost umila mea părere.
onorant sa-ti vezi numele dupa Numele celorlalti. va multumesc. dar trebuie sa marturisesc ca am o retinere cand vine vorba de incadrari si incartiruiri.
Nu vi se pare ciudat ca omul modern ridica singur ziduri, intra intre ele de buna voie si apoi incepe sa strige dupa libertate si Celalat?
Dorina, bine ai revenit!
Ți-ai câștigat "statut de...vorbitor" (exprimarea liberă a opiniilor asupra textelor) odată cu statutul de membru. Se pierde prin inactivitate sau prin comentarii doar la textele proprii, dar nu cred că e cazul la tine.
Iată un extras din Regulamentul Hermeneia:
22. Membrii comunităţii literare
Hermeneia au posibilitatea să îşi exprime liber opiniile despre textele
publicate pe site. Comentarea textelor nu este şi nu va putea fi îngrădită.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
E frumoasa aceasta "destainuire", nu atat poetica cat impregnata de real si ceea ce ma mira este ca ai reusit sa mentii un anumit ton monoton, de parca n-ai spune lucruri importante cand de fapt le spui de la obraz si le lasi sa doara in cei care rezoneaza... imi place finalul... si aveai toate sansele sa ratezi "cu gratie".
pentru textul : playa girón deAlma, mulțam de semn. E hilar, nu e hilar; dacă vei sta un pic să te gândești ce am spus, vei ști. E vorba despre simpla diferență între a doua și a treia cale de iluminare a ființei, diferența dintre minte și înțelepciune. (prima cale fiind inima). Așa că nu voi schimba. A, da, inițial titlul așa suna. Nu știu de ce am simțit că ar fi banal. Dacă place varianta aceea, ok, o să schimb. Virgil, mă bucur că e și good și bad, fiindcă așa este întreg textul. Despre sensul ascultării cu inteligența, am scris mai sus. Da, există demult în limba română cuvântul adicție, comportament adictiv etc. Fraza cu două vieți la preț de o moarte cred că rămâne așa fiindcă asta este ideea, mai ales că este continuată de întrebarea care ți-o plăcut. Fraza în sine e o joacă, întrebarea însă nu. Mulțam.
pentru textul : nu suport vara asta verde-gălbui deprecizez faptul ca regulamentul Hermeneia nu prevede nimic in privinta statutului si a rolului clonelor
pentru textul : Hermeneia.com la o lună de existență deBine ai venit pe Hermeneia! Versuri care împrăștie un parfum aparte, ca un praf magic...inocența. Felicitări! tincuta
pentru textul : Cea mai sensibilă floare deimagini frumoase,sub soarele Perugiei, iese fumul din ele. concentrate.
am o nedumerire, totuşi. în ultima strofă: "dungi argintii dungi de monede puse sub oglindă". ai vrut să spui "puse sub lupă" ?, mie cam asta îmi trasmite imaginea dungilor, dar e doar o părere, desigur.
pentru textul : Sub soarele Perugiei detoate bune.
adriana, nu stiu daca merit intr adevar statutul de coautor. modificarile mele sunt totusi minore. insa, multumesc. sunt onorat
pentru textul : închinare de cuarț deimi place cum incepi: curajos si incitant. si la fel, mi-a placut finalul. sunt insa unele expresii si figuri de stil la care as renunta.
pentru textul : sunt liber deUrmele evanescenței sunt urmele umbrelor noastre ca un implacabil epifenomen... Ce creăm, aruncăm peste umar, iar peste toate rămâne amintirea pentru a "săpa adânci dureri / în asfalt", fiindcă "nihil nove sub sole" parcă intenționat ne vrea reduși la un monism teluric...
pentru textul : Ca ieri deOK, banuiesc că acum știm cu toții cam cum stăm, cine ce nelămuriri a avut și cu privire la ce anume s-a edificat ș.a.m.d. Cred că ar fi plăcut să revenim la linia acestui site, și să ne limităm la a comenta textul, iar nu autorul/comentatorul, și de a răspunde comentariilor doar în măsura în care avem de a face tot cu idei referitoare la text. Atenția tuturor membrilor este atrasă inutil asupra comentariilor, mai degrabă decât asupra textului, ceea ce nu aduce nici un serviciu nici autorului, nici cititorilor.
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic deîmi place textul şi se vede că autorul are îndemînare poetică. singurul loc unde mă "împiedic" puţin este ambiguitatea penultimului vers împreună cu explicaţia puţin prea clişeistică din ultimul vers. remarc "când ieşeai cu umerii uzi din apă/ şi nu însemna nimic" şi "mai bine te-ntorci în sufletul lemnos al mamei"
pentru textul : În loc de strigăt voi ţine un şarpe dema intreb daca chiar e nevoie de divagatia aceea despre parinti, parerea mea este ca linia de forta a textului e ceva mai la vale, in ineditul negru al intamplarii. partea aceea o valorifici cum trebuie, la nivel de idee
insa
si aici sunt ceva nebuloase la nivel de exprimare, ma refer la
"şi asta mie îmi dădea până mai ieri o stare de linişte
până când azi au venit ăştia de la cablu"
(pana ieri sau pana azi?
as zice
"si asta mi-a dat o stare de liniste
pana azi cand au venit cei de la cablu")
si la fragmentul asta:
"au îngropat adânc firele să nu le găsească nimeni poate doar morţii
nu au lansat ştirea pe yahoo încă
dar eu i-am văzut
cu ochii mei"
care poate si el lipsi...
dar autorul decide, evident :)
pentru textul : Chat deMi-a plăcut:
„adesea sînt turburător
dar niciodată turbulent”
Excelentă epigrama de la nr. 3!
pentru textul : turburisme dee remarcabila aceasta daghereotipie usor demodata desueta, de a imprima in sufletul argintat (in toate sensurile cuvintului) al celuilalt, trecerea fluida, dinamica a trupului Femeii cu "oase albastre ca niște lujeri de sticlă"! poemul nu-l percep decit ca un elogiu discret si perseverent, adus tineretii, perfectiunii: "pe ecranul de radar trupul tău înaintând în soare ca un animal singur în savană văzut prin luneta puștii de vânătoare ca o mașină amfibie văzută pe cadranul telescopic al tancului Jaguar ca o pasăre obosită văzută de ochiul înfometat al eretelui"
pentru textul : trup pe ecranul de radar deOk, mi-a amintit de Eminem și un film al lui. Îmi plac și lucrurile simple. O seară buna, n-ai grijă, mai vb!
pentru textul : trăiesc periculos de1. alma, mai bine spuneai acolo unde ti s-a spus ca este fals ce ti s-a spus. altfel, cum sa spun, dragut si inutil sa doresti/precizezi/multumesti. ce? că "părerile mele sunt doar cele semnate cu numele meu. Mulțumesc pentru înțelegere". copiii de... trei ani poate ca inca nu stiau inca. cat despre parerile din articol, ele sunt putine si clare. astept continuarea. 2. elian, ideile in episodul asta au pornit de aici: ""Boierismul este un manifest literar și, în același timp, o razie"”, "“A venit timpul să gândim și să scriem boierește: cu forță, vigoare, eleganță, evghenie, culoare”". uita-te la ele, analizeaza la ele, zambeste la ele, scoate sunete la ele, canta la ele, mediteaza la ele, reformuleaza la ele... dupa aia, draga elian, dupa aia, spune-ne cu vigoare ce vrei tu sa ne spui! PS: noteaza bine, bine de tot aceste cuvinte: "Asta sună de-a dreptul profetic. Ni se spune ce vremuri speciale trăim. Ni se spune că noi sîntem asemenea unei recolte coapte, gata să fie culeasă. Și ni se spune mai ales cum trebuie să gîndim" (VT) 3. altfel, "analiza" "manifestului" pare aproape bine pusa in pagina, deci mai trebuie lucrata. lucrata si continuata :)
pentru textul : analiza manifestului boierismului deD-le Ioan, dacă-mi permiteţi să fiu cârcotaş, spun că nu prea aveţi de unde şti dacă peozia d-voastră şi cartea menţionată au legătură, pen' că, din câte înţeleg, nu aţi citit cartea.
Acum, serios vorbind, nu au legătură decât la nivelul pe care l-am menţionat.
Seară faină!
pentru textul : vremea când viaţa mă sărutase prima oară pe gură deCred că e foarte bună alegerea unui text reușit din fiecare secțiune, pentru prima pagină. Poate ar merge scris cu o mărime mai mică a fontului și cu griul de la nume autor: "citește în întregime textul aici: jurnal de nesomn III", de exemplu. Un loc pentru: - linkuri către reviste literare (eventual reciprocitate) - anunțuri concursuri? (tot undeva pe prima pagină)
pentru textul : prima pagină deParca, vorbind autocritic, pentru aiurelile, gen pseudo-povesti Zen (de exemplu), pe care le scrie subsemnatul, exista vre-o categorie speciala! Faptul ca le postez la "poezii" - Dumnezeu cu mila!
pentru textul : Scene (colaj) deAveți dreptate domnule Titarenco, însă mi-aș permite să subliniez, în litera și spiritul acestui site pe care îl apreciez pentru consistența sa în raport cu materia poetică, faptul că o parodie pornită de la un comentariu deschide un fel de cutie a Pandorei, sper că mă înțelegeți.
pentru textul : poetesei cu dragoste şi margarete deUna este să parodiezi un text al unui autor și alta e să parodiezi un comentariu scos din contextul dezbaterii de idei din care a apărut. Mie asta mi s-a părut o manevră 'forțată'.
Asta ca să nu mai spun despre asocierea numelui împreună cu imaginea mea cu o margarină care mi s-a părut (nu știu cum vi se pare Dvs. domnule Titarenco) că a trecut mult dincolo de granițele parodiei trecând înspre teritoriul fără-de-legi al batjocurii.
OK, eu am și scris despre asta, sunt o femeie supraponderală, asta rezultă și din textele mele, dar nu mai știu dacă este parodie sau batjocură să asociezi o femeie scriitor cu o margarină pornind de la un comentariu la un text.
Gândiți Dvs domnule Titarenco în locul meu.
Eu una m-am cam lămurit re dl. aalizei care, pot să pun pariu, se va ascunde după degete așa cum face mereu și va râde în barbă și așa e, domnule aalizei, așa e! aveți dreptate, sunteți cel mai tare, sunt o margarină de femeie poet, poate nici nu știți câtă dreptate aveți.
Să vă dea Dumnezeu sănătate și viață lungă!
Margas
mie mi se pare exagerata reactia publicului, pare mai degraba un extaz gol. mai ales ca tecstul in sine e cam searbad, straveziu, scris neglijent (trăgeam la sorț) si in general mult mai slab decat altele scrise de profetul.
pentru textul : domnule Labiș deUn text realizat cu iscusință în care finalul poartă amprenta unui adevărat cunoscător în ale artei sonetului: "Iar eu mă-ntreb: Pe-aici, de ce anume Am poposit, ca șarpele în Rai?" Reușit.
pentru textul : Sonet 147 deDragă Marga Stoicovici, mulţumesc pentru popas, citire şi semn. Mă întreb dacă acest comentariu este despre poemul "gheara" sau despre altceva. Pot fi acuzat de "acrit" de "ton sfătos fără pretenţii filozofice însă plin de cujetare...de interesant deşi plicticos...de bine construit deşi înţepenit... de promite dar nu livrează...de tâmpeniile reclamelor la telefoanele mobile", de toate astea pot fi acuzat şi nu mă deranjează, dar de lipsa sincerităţii, cel puţin în acest poem, nu cred că pot fi acuzat. Cum, Doamne iartă-mă, poate fi cineva (sau ceva) ineresant şi plicticos în acelasi timp, să construieşti ceva bine, deşi e înţepenit?! Ai putea să-mi dai o sugestie pentru final, dacă tot suntem pe un site interactiv? Ţi-aş fi recunoscător.
pentru textul : Gheara decele bune fie cu tine, z
Am citit si Stele fara nume si Cantec de acasa...Imi place Galbenusul. Ar fi interesant de citit si in variante mai lungi, eventual o poveste...sau o alta structura a textului
pentru textul : Gălbenușul deimi place tipatul acestei revolte... uneori cred ca nici pasarile n/au cantat de la inceput, a existat o epoca de piatra a pasarilor in care tipau una la alta de pe dealuri diferite... li s/a modelat glasul pe masura ce olarul a manuit din ce in ce mai bine roata, asa se face ca au fost mai intai dinozaurii... plastilina a devenit tot mai moale in mainile Domnului, tot mai indragostit de frumosul creatiei sale, in cutele hainelor sale se scuturau din ce in ce mai rafinate sunetele ... cred ca si noi am aparut din tipatul singuratatii sale, insa dumnezeu nu avea nevoie de caini de companie si nici de vanatoare, ne/a ridicat din start la rangul de frate infiindu/ne sa nu fim niciodata vasali ..asa ca maine, nu azi ai sa revii asupra hotararii tale de a nu mai canta si vei scoate un tril, apoi altul... stii, de asta pleaca din cand in cand pasarile si oamenii..ca sa nu ne obisnuim cu cantul lor si sa nu/l mai apreciem la justa valoare...
pentru textul : picioare goale dede corectat și "Vei știi" ...
pentru textul : Duios șurub deDesigur, nu pot fi decât un naiv subiectiv cu textele mele, dar cuvinte precum: "secular", "oxigenat" sau "celest" nu mi se par chiar aşa de strălucitoare încât să orbească doritorul de simplitate.Mulţumesc pentru trecere şi comentarii.
pentru textul : Lumea ca tablă de şah deCristina, anunțul meu nu a fost despre cei care au mai absentat o lună sau alte săptămîni din motive de o natură sau alta. Nu e regiment de intervenție aici. M-am referit la cei care s-au înscris și fie n-au postat și n-au comentat nimic, fie au pus acolo două trei texte și au dispărut în ceață. Participarea pe Hermeneia.com e benevolă și de plăcere.
pentru textul : un fel de numărătoare a bobocilor deFinalul mi-a plăcut mult, cu diminețile albastre ce urcă ca o iederă spre suflet. Fraza cu "cred doar în conturul buzelor tale atunci când îmi spui" mă face să aștept o continuare, dar ceea ce urmează este "nici eu nu știu de ce", iar apoi "doar pentru/ a nu descoperi inevitabilul". Până la sfârșitul poeziei am așteptat să urmeze ceva după spui, și n-a urmat. Personal, mi-a dat impresia de ceva incomplet acolo... În rest, dacă acest punct se repară, poemul va fi foarte frumos. Cel puțin aceasta a fost umila mea părere.
pentru textul : eu nu cred deonorant sa-ti vezi numele dupa Numele celorlalti. va multumesc. dar trebuie sa marturisesc ca am o retinere cand vine vorba de incadrari si incartiruiri.
pentru textul : Manifeste (3) – Manifest of Vorticism (Erza Pound) deNu vi se pare ciudat ca omul modern ridica singur ziduri, intra intre ele de buna voie si apoi incepe sa strige dupa libertate si Celalat?
Dorina, bine ai revenit!
Ți-ai câștigat "statut de...vorbitor" (exprimarea liberă a opiniilor asupra textelor) odată cu statutul de membru. Se pierde prin inactivitate sau prin comentarii doar la textele proprii, dar nu cred că e cazul la tine.
Iată un extras din Regulamentul Hermeneia:
22. Membrii comunităţii literare
Hermeneia au posibilitatea să îşi exprime liber opiniile despre textele
publicate pe site. Comentarea textelor nu este şi nu va putea fi îngrădită.
Deci, curaj!
pentru textul : dacă dePagini