Păcat că nu te descalți de ranchiună... deformează percepția și interpretarea cuvântului scris.
Iar cât privește comentariile la texte, doar știi că ai toată libertatea să îți exprimi părerea într-un mod onest, pertinent, cu bun simț, fără atac la persoană și totul e ok.
Dacă ai vreo nemulțumire față de prestațiile voluntare ale membrilor Consiliului Hermeneia, le poți formula într-un mail.
Apreciez ironia dumitale subtila, de bun simt. Dar ma enerveaza infatuarea, inclusiv a mea (cand o scap de sub control). Cat despre iesirea din binarism si solutia propusa (pondere la patternul buddhist) sper sa mai discutam. In alta ordine de idei caracterizarea pe care o faci "postmodernitatea actioneaza pe 2 linii mari de forta: una centrifuga (epicentrul fiind gloit de putere, aceasta va fi propagata spre periferie) respectiv centripeta ( dinspre consumismul marginal se imprima o forta inspre epicentru, acela ramanand prea mult static)" se potriveste, dupa parerea mea, "postmodernismului" si nu postmodernitatii (in care am intrat si in care se pot decela si alte tendinte in afara "PoMo" care va fi, cred, curand depasita). Mi-ar face placere sa mai stam de vorba pe tema asta pe marginea unor texte ce vor mai apare pe aici si, de ce nu si postate de dumneata sau subsemnatul.
Parerea mea este ca nu stapanesti suficient de bine tehnica verbului (o tempora, o moris) si ceea ce reusesti pana la urma este o varza a-la-cluj de verbe. Apoi poate te vei gandi sa renunti la metaforele inutile, cum spunea Blaga o metafora face poezia iar doua o ucid. Descrierea soricelului mi se pare futila si ma face sa rad, poate daca ai fi spus "ca un soricel negru cu urechi roz" sau daca aruncai la inaintare sobolanii ciumei care, desi fumati, mai au ceva putere de expresie macar pentru adolescentii din ziua de azi care nici n-au auzit de camus.
frumos text, fără comentarii. ajuns la recomandate pe merit. singurul lucru la care aș cîrcoti este ideea unui dumnezeu care îți vinde gogoși despre viață. el, dimpotrivă, îți oferă viața.
Pot să dau o peniță pentru comentariul Arancăi? Felicitări Marina Nicolaev. Acesta e rolul criticii: după ce o citești să-nceapă să-ți placă poezia care la început nu ți-a plăcut.
Ioana, mi-ai sesizat un aspect pe care nu l-am observat, referitor la asocierea heruvim/înger, care este de fapt acelaşi lucru. Într-adevăr, renunţarea la ultimul vers cred că ar rezolva problema.
Limbajul colocvial folosit pe alocuri se constituie un fel de ,,apărare", un fel de scut, în fața celei ce vrea să ia bruma de viață pic cu pic, pe îndelete, ca o plăcere sadică.
Îmi place cum e structurat poemul. În prima și în ultima strofă eul liric se ascunde după persoana a II-a, specific limbajului colocvial. Strofa mediană face tranziția de la particular la general, face precizări despre o anume identitate, iar ultima strofă surprinde prin cele două șanse. Pe scurt, e un poem în care ideea, mesajul, domină starea, ba chiar se observă o anume detașare de aceasta. Sau, cel puțin, așa pare a fi intenția autorului.
(cât despre inml, una dintre fete voia să fie medic legist :), bine că s-a răzgândit )
text realmente slăbuț. dar nu îmi fac iluzii că autorul lui va înțelege sau accepta asta. orgoliul este o carapace rezistentă.
iar dacă cineva va crede că versuri precum „scriu poemul fără de sfârşit” sau „poemul beznelor intrate în rutină”, sau „cât de greu este să-mbătrâneşti/ departe de tine însuţi”, sau „poemul la care numai moartea are drepturi de autor” se ridică dincolo de farmecul unui șlagăr obosit atunci cu siguranță acest text este de o valoare inestimabilă.
singura chestie care trece dincolo de o scriitură de novice sînt versurile „moartea ne ia pe toţi/ cu frumosul”.
au autor care doreste ca un text sa para...este un constructor desavarsit. Ma intreb, un autor care doreste ca un text sa para, doreste ca textul sau sa para si poezie? Finalul este un pic mai reusit, insa pana la final exagerezi cu pronumele personale, mine, mele, meu, mi, ma.....sunt cel putin 12-13, din care cel putin jumatate se pot inlatura cu usurinta.
am spus si in alta parte... ,,e o vreme ciudata... in zig/zag au disparut de pe tablă un rege, un nebun si un turn... pintea, pittiș, arăpașu... pur și simplu au primit un telefon, și-au luat în grabă sufletul în brațe și s-au aruncat în tren ... spre o gară unde îi aștepta înfrigurat... un prieten actorul a deschis porțile raiului cu monologul lui hamlet, trubadurul a dat drumul unui colibri iar bătrânul a binecuvântat fericit ca un copil cerurile, stand de veghe la far... patriarhul merita nu onorul lumesc ci pe cel ceresc... chiar daca a gresit, Dumnezeu i/a dat timp sa/si repare greseala, un om care si/a dedicat viata monahismului nu putea fi un turnator si un demolator de biserici ... traiesc sentimentul straniu ca noi romanii realizam cam care ne sunt valorile dupa ce le pierdem... ceea ce putini stiu e faptul ca teoctist I in ciuda rangului inalt a ramas adeptul unei vieti simple, nu era mofturos dimpotriva la 92 de ani avea candoarea pruncului abia plecat de acasa sa fie o viata si in viata de dupa viata, rob Domnului... in ceea ce priveste corectitudinea exprimarii drei..s/a pierdut undeva in coafura cu prea mult fixativ... pentru privitorii evenimentului, tvr a avut ispiratia de a lasa omului aer sa respire, nesufocandu/ l cu comentarii din minut in minut, iar un alt plus l/a avut prin prezenta de spirit a domnului titi dinca... ale carui interventii au fost remarcabile ... e greu sa fii in fata ecranului si sa stii ca e maxima audienta ... iar tu sa o dai in bara... nimeni nu s/a nascut invatat...iar apoi bernard show spunea ,,tre sa te faci de ras ca sa scrii bine'' eu am sa zic... tre sa te faci de ras ca sa vorbesti corect... patriotismul ar putea fi in cazul de fata ...sa respectam limba si scrisul conform celor mai inalte standare ale academiei... daca unii pocesc limba nu are rost sa o mutilam si noi... excelsior!
da, ultima unitate se distinge intr-adevar; pana acolo e o luunga lalaiala in care se spun prea putine. se poate ca tensiunea textului sa creasca gradual, dar si asta ar fi o mare bazaconie. un pic curatat ar face o mare diferenta.
Ȋn jurul anilor ’70 mă întȃlneam adesea cu Leonid Dimov și cu Florin Pucă, din păcate ambii dispăruți. De la Dimov am primit volumul „Eleusis” rezultat din colaborarea celor doi (din acest volum am scanat și grafica lui Florin). Volumul are următoarea dedicație
dragă kiki, atunci cînd scrii în limba română „m-ai am un motiv” te asigur că nici nu mai ai nevoie de biografie. e suficientă lipsa de ortografie. pentru ca să nu mai ai „o atitudine subiectivă lagată de autorul textului”
Iuri, ce rost are paranteza aceea? rupe ideea in doua degeaba.
uite:
(e loc suficient... îmi zic)
pentru mama şi tata
//
e loc suficient... îmi zic
pentru mama şi tata
Multumesc, Adrian. Ce ti-e si cu percepțiile astea. Eu chiar eram "mandra de mine" penrru ca am terminat textul si n-am pus nici o steluta. De obicei vad si eu ruperile si aici mi s-a parut ca nu prea sunt. Dar, dupa cum se observa, nu e bine sa fii prea sigur :))
1)te rog să schimbi incadrarea textului, as fi vrut la info, dar n/am reuşit;
2)de obicei prezenţa este obligatorie, premiile au fost şi anii trecuţi în bani, iar lucrările toate au rămas în arhivă (în patrimoniul Concursului național de poezie ,,Constantin Virgil Bănescu”) şi au fost publicate în antologiile ediţiilor respective
...
yester, eu nu contest ce-ai spus, insa Pal s-a vrut academician literar (ca si tine) si a sfarsit balbaindu-se! unde sunt veleitatile sale scriitoricesti in comentariul lui plin de ifose si incoerenta?
E un text bun, cu miez, scris ingrijit si cu destula putere de sugestie, chiar alta in afara celei determinate de vocabularul magic. Eu as fi scris... cainii orbi ai timpului te vor mesteca... mie imi suna mai bine. Totusi destul de multe cuvinte/expresii care prin natura te trimit cu gandul la chestiuni consacrate... " blestemul poetului" parca ar fi un link spre blestemul pamantului, blestemul iubirii... cununiile legate ma fac sa ma gandesc la mama omida si neamul lor vrajitoresc cu rubrica permanenta in ziare... chiar si cainele asta orb al timpului suna a naibii de cunoscut... "maduva zilei" de asemenea. Sa nu ma intelegi gresit, nu vorbesc aici despre plagiat ci mai degraba de locuri comune. Scrii frumos dar fii mai pretentioasa cu tine.
vagi ecouri bacoviene ”indiferentă, "iluzie imposibilă/inutilă singurătate", ”tresăriri de moarte”, etc, un text cu o notă nostalgică plăcută, care induce reverie în mijlocul zilei caniculare.
în concluzie, mi-a plăcut și-mi plac aceste genuri de discursuri, intimiste, molcome, lirice.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Nicholas, „jandarmeria”?! De ce? :)
Păcat că nu te descalți de ranchiună... deformează percepția și interpretarea cuvântului scris.
Iar cât privește comentariile la texte, doar știi că ai toată libertatea să îți exprimi părerea într-un mod onest, pertinent, cu bun simț, fără atac la persoană și totul e ok.
pentru textul : Supraportret deDacă ai vreo nemulțumire față de prestațiile voluntare ale membrilor Consiliului Hermeneia, le poți formula într-un mail.
Mersi Ioana
pentru textul : Ciorapii / Les chaussettes deApreciez ironia dumitale subtila, de bun simt. Dar ma enerveaza infatuarea, inclusiv a mea (cand o scap de sub control). Cat despre iesirea din binarism si solutia propusa (pondere la patternul buddhist) sper sa mai discutam. In alta ordine de idei caracterizarea pe care o faci "postmodernitatea actioneaza pe 2 linii mari de forta: una centrifuga (epicentrul fiind gloit de putere, aceasta va fi propagata spre periferie) respectiv centripeta ( dinspre consumismul marginal se imprima o forta inspre epicentru, acela ramanand prea mult static)" se potriveste, dupa parerea mea, "postmodernismului" si nu postmodernitatii (in care am intrat si in care se pot decela si alte tendinte in afara "PoMo" care va fi, cred, curand depasita). Mi-ar face placere sa mai stam de vorba pe tema asta pe marginea unor texte ce vor mai apare pe aici si, de ce nu si postate de dumneata sau subsemnatul.
pentru textul : Binaritate & PoMo deParerea mea este ca nu stapanesti suficient de bine tehnica verbului (o tempora, o moris) si ceea ce reusesti pana la urma este o varza a-la-cluj de verbe. Apoi poate te vei gandi sa renunti la metaforele inutile, cum spunea Blaga o metafora face poezia iar doua o ucid. Descrierea soricelului mi se pare futila si ma face sa rad, poate daca ai fi spus "ca un soricel negru cu urechi roz" sau daca aruncai la inaintare sobolanii ciumei care, desi fumati, mai au ceva putere de expresie macar pentru adolescentii din ziua de azi care nici n-au auzit de camus.
pentru textul : Pandora defrumos text, fără comentarii. ajuns la recomandate pe merit. singurul lucru la care aș cîrcoti este ideea unui dumnezeu care îți vinde gogoși despre viață. el, dimpotrivă, îți oferă viața.
pentru textul : laparovision dedorin, ma refeream la culoarele de pe o pista de alergare. dar daca nu se intelege din context, va trebui sa gasesc un sinonim. multumesc mult. ...
pentru textul : eșec deMulțumesc vouă ce poate fi mai frumos decât să comunicăm ?
pentru textul : ultima lună deEste meritul Hermeneiei să o recunoaștem că ne găzduiește.
Cristina Ştefan, ceea ce ai scris mai sus, nu aduce cumva a atac la persoană ? "scabros pana la prostie! l-am tratat ca atare!". Ce e asta?
pentru textul : prostul nu e prost destul... dePot să dau o peniță pentru comentariul Arancăi? Felicitări Marina Nicolaev. Acesta e rolul criticii: după ce o citești să-nceapă să-ți placă poezia care la început nu ți-a plăcut.
pentru textul : vorbește-mi în rusă deprima si ultima strofa par a face parte dintr-un alt poem.
pentru textul : f e s t i n deIoana, mi-ai sesizat un aspect pe care nu l-am observat, referitor la asocierea heruvim/înger, care este de fapt acelaşi lucru. Într-adevăr, renunţarea la ultimul vers cred că ar rezolva problema.
pentru textul : cerul visează altfel decât noi deLimbajul colocvial folosit pe alocuri se constituie un fel de ,,apărare", un fel de scut, în fața celei ce vrea să ia bruma de viață pic cu pic, pe îndelete, ca o plăcere sadică.
pentru textul : A murit ăla de debarasa mesele deÎmi place cum e structurat poemul. În prima și în ultima strofă eul liric se ascunde după persoana a II-a, specific limbajului colocvial. Strofa mediană face tranziția de la particular la general, face precizări despre o anume identitate, iar ultima strofă surprinde prin cele două șanse. Pe scurt, e un poem în care ideea, mesajul, domină starea, ba chiar se observă o anume detașare de aceasta. Sau, cel puțin, așa pare a fi intenția autorului.
(cât despre inml, una dintre fete voia să fie medic legist :), bine că s-a răzgândit )
text realmente slăbuț. dar nu îmi fac iluzii că autorul lui va înțelege sau accepta asta. orgoliul este o carapace rezistentă.
pentru textul : Poemul fără de sfârşit deiar dacă cineva va crede că versuri precum „scriu poemul fără de sfârşit” sau „poemul beznelor intrate în rutină”, sau „cât de greu este să-mbătrâneşti/ departe de tine însuţi”, sau „poemul la care numai moartea are drepturi de autor” se ridică dincolo de farmecul unui șlagăr obosit atunci cu siguranță acest text este de o valoare inestimabilă.
singura chestie care trece dincolo de o scriitură de novice sînt versurile „moartea ne ia pe toţi/ cu frumosul”.
au autor care doreste ca un text sa para...este un constructor desavarsit. Ma intreb, un autor care doreste ca un text sa para, doreste ca textul sau sa para si poezie? Finalul este un pic mai reusit, insa pana la final exagerezi cu pronumele personale, mine, mele, meu, mi, ma.....sunt cel putin 12-13, din care cel putin jumatate se pot inlatura cu usurinta.
pentru textul : perdu deNu, n-a fost nici o ironie. Cît despre concurs și eu sper să apară. O aștept pe alma cu idei. Și propuneri.
pentru textul : Ușile deP.S. Mai era un poem dar l-ați șters...
pentru textul : Doar un nebun frumos deam spus si in alta parte... ,,e o vreme ciudata... in zig/zag au disparut de pe tablă un rege, un nebun si un turn... pintea, pittiș, arăpașu... pur și simplu au primit un telefon, și-au luat în grabă sufletul în brațe și s-au aruncat în tren ... spre o gară unde îi aștepta înfrigurat... un prieten actorul a deschis porțile raiului cu monologul lui hamlet, trubadurul a dat drumul unui colibri iar bătrânul a binecuvântat fericit ca un copil cerurile, stand de veghe la far... patriarhul merita nu onorul lumesc ci pe cel ceresc... chiar daca a gresit, Dumnezeu i/a dat timp sa/si repare greseala, un om care si/a dedicat viata monahismului nu putea fi un turnator si un demolator de biserici ... traiesc sentimentul straniu ca noi romanii realizam cam care ne sunt valorile dupa ce le pierdem... ceea ce putini stiu e faptul ca teoctist I in ciuda rangului inalt a ramas adeptul unei vieti simple, nu era mofturos dimpotriva la 92 de ani avea candoarea pruncului abia plecat de acasa sa fie o viata si in viata de dupa viata, rob Domnului... in ceea ce priveste corectitudinea exprimarii drei..s/a pierdut undeva in coafura cu prea mult fixativ... pentru privitorii evenimentului, tvr a avut ispiratia de a lasa omului aer sa respire, nesufocandu/ l cu comentarii din minut in minut, iar un alt plus l/a avut prin prezenta de spirit a domnului titi dinca... ale carui interventii au fost remarcabile ... e greu sa fii in fata ecranului si sa stii ca e maxima audienta ... iar tu sa o dai in bara... nimeni nu s/a nascut invatat...iar apoi bernard show spunea ,,tre sa te faci de ras ca sa scrii bine'' eu am sa zic... tre sa te faci de ras ca sa vorbesti corect... patriotismul ar putea fi in cazul de fata ...sa respectam limba si scrisul conform celor mai inalte standare ale academiei... daca unii pocesc limba nu are rost sa o mutilam si noi... excelsior!
pentru textul : Cum se vorbește limba română în România - I deDeocamdată este doar un experiment. Nu știu dacă va face parte dintr-un volum de versuri. Poate... Mulțumesc de trecere. tincuța
pentru textul : Șoapte lângă o rază deda, ultima unitate se distinge intr-adevar; pana acolo e o luunga lalaiala in care se spun prea putine. se poate ca tensiunea textului sa creasca gradual, dar si asta ar fi o mare bazaconie. un pic curatat ar face o mare diferenta.
pentru textul : long et douloureux descuze, urâte, nu rate, urâte cu â din a
pentru textul : the last song of Shéhérazade deȊn jurul anilor ’70 mă întȃlneam adesea cu Leonid Dimov și cu Florin Pucă, din păcate ambii dispăruți. De la Dimov am primit volumul „Eleusis” rezultat din colaborarea celor doi (din acest volum am scanat și grafica lui Florin). Volumul are următoarea dedicație
pentru textul : De dragoste dedragă kiki, atunci cînd scrii în limba română „m-ai am un motiv” te asigur că nici nu mai ai nevoie de biografie. e suficientă lipsa de ortografie. pentru ca să nu mai ai „o atitudine subiectivă lagată de autorul textului”
pentru textul : Rectiliniu deIuri, ce rost are paranteza aceea? rupe ideea in doua degeaba.
pentru textul : Groparul deuite:
(e loc suficient... îmi zic)
pentru mama şi tata
//
e loc suficient... îmi zic
pentru mama şi tata
Multumesc, Adrian. Ce ti-e si cu percepțiile astea. Eu chiar eram "mandra de mine" penrru ca am terminat textul si n-am pus nici o steluta. De obicei vad si eu ruperile si aici mi s-a parut ca nu prea sunt. Dar, dupa cum se observa, nu e bine sa fii prea sigur :))
pentru textul : casele cu acoperișuri roșii deextraordinar colindul. te-ai gandit sa te inscrii in ASCOR? abia acolo ar fi apreciata cum trebuie forma lirica a ispiratiei tale.
pentru textul : Veste mare de1)te rog să schimbi incadrarea textului, as fi vrut la info, dar n/am reuşit;
pentru textul : Zilele de poezie ,,Constantin Virgil Bănescu” de2)de obicei prezenţa este obligatorie, premiile au fost şi anii trecuţi în bani, iar lucrările toate au rămas în arhivă (în patrimoniul Concursului național de poezie ,,Constantin Virgil Bănescu”) şi au fost publicate în antologiile ediţiilor respective
...
yester, eu nu contest ce-ai spus, insa Pal s-a vrut academician literar (ca si tine) si a sfarsit balbaindu-se! unde sunt veleitatile sale scriitoricesti in comentariul lui plin de ifose si incoerenta?
pentru textul : prag între ani deE un text bun, cu miez, scris ingrijit si cu destula putere de sugestie, chiar alta in afara celei determinate de vocabularul magic. Eu as fi scris... cainii orbi ai timpului te vor mesteca... mie imi suna mai bine. Totusi destul de multe cuvinte/expresii care prin natura te trimit cu gandul la chestiuni consacrate... " blestemul poetului" parca ar fi un link spre blestemul pamantului, blestemul iubirii... cununiile legate ma fac sa ma gandesc la mama omida si neamul lor vrajitoresc cu rubrica permanenta in ziare... chiar si cainele asta orb al timpului suna a naibii de cunoscut... "maduva zilei" de asemenea. Sa nu ma intelegi gresit, nu vorbesc aici despre plagiat ci mai degraba de locuri comune. Scrii frumos dar fii mai pretentioasa cu tine.
pentru textul : ferește-te de blestemul poetului deObserv: poemul se poate citi de la sfarșit spre inceput.( pentru cursivitate, se poate elimina :"a tuturor")Ideile păstrează prospetimea imaginii.
pentru textul : introfanie de toamnă II devagi ecouri bacoviene ”indiferentă, "iluzie imposibilă/inutilă singurătate", ”tresăriri de moarte”, etc, un text cu o notă nostalgică plăcută, care induce reverie în mijlocul zilei caniculare.
pentru textul : defunctis amor deîn concluzie, mi-a plăcut și-mi plac aceste genuri de discursuri, intimiste, molcome, lirice.
Pagini