spre a mă minuna încă o dată de felul în care unii comentează cu emfază ceea ce n-au avut răbdarea să citească. Oare ce-i mână în această luptă inutilă şi, în context, ridicolă şi descalificantă?
dragă Sixtus, chiar că nu înțeleg reacția ta. Alma ți-a remarcat un text, a făcut și niște observații pe el. Nu înțeleg de ce ai reacționat așa. Să înțeleg că nu mai vrei să îți comenteze cineva textele?
Adevărul e că nu prea am mai scris, e drept. Între timp mi s-au schimbat ceva priorități în viață. Partea de mijloc e cea mai ... trăită... sunt acolo cîțiva oameni care mi-au marcat ultimul an. Poate de aceea e mai reușită. Cum am spus și în "biografie" cînd mă voi întoarce, mă voi întoarce aici. Mulțumesc pentru re-primire.
Dacă aș fi vrut să scriu o povestire, aș fi sugerat probabil că este vorba despre un anume institut de boli câteodată (mai ales când nu te aștepți) terminale, că la etajul VII sunt copiii, că la 702 e un înger sau un pat gol șamd. S-ar fi înțeles probabil mai mult și toată lumea ar fi vărsat probabil o lacrimă și s-ar fi simțit apoi mai generoasă. Mea culpa. Iar șaptesutetrei goes without saying. Sau cel puțin așa vreau eu. Să cred. Mulțumesc de citire și de aplecare asupra unui poem care respectă reguli, care trece nevăzut la fel la orice tragedie care nu este a noastră. Confusion will be my epytaph...
Alma.. In 1950 McLuhan a declarat apusul revolutiei Gutenberg. Televiziunea capta atentia maselor, se abandonau cartile( tipariturile) in favoarea vizualului de pe ecrane. O a doua majora cotitura a fost prin anii 90 cand programele word processing Qtext si Word au facilitat milioanelor de posesori de PC sa creeze si sa manipuleze cu o usurinta incredibila texte. Facilitatile noilor programe : copy & paste, save, send & print devin atributele unei noi ordini. Din acest moment orice persoana ce doreste sa scrie( indiferent de motiv) poate folosi ordinatorul, liber accesibil in scoli, birouri, acasa sau de la net-cafe. Sute de milioane de PC inunda planeta in numai 25 de ani de la inventarea lui de IBM Ultima etapa in trivializarea scrisului este Internetul care faciliteaza transportul instantaneu de date, imagini si sunete world-wide. Chaturile au si ele un rol important in definirea unui limbaj semiotic, ele stabilesc reguli de comunicare si patternuri relationale care afecteaza limbajul netului si eventual se infiltreaza in scrisul cult pe net. Individul pe net devine consumator de informatie sau distractie el navigheaza intre "rame digitale" ce ofera orice clientul isi doreste intr-o mina taxonomic organizata. Un particular anume, consuma o anumita felie din facilitatile webului, de pilda: cauta date pe google, posteaza poze pe flickr.com sau verifica starea vremii pe weather.com etc. Preferintele individuale on line sunt categorisite folksonomic in categorii dupa interesul social, etnic, ierarhic si chiar de clica ( mob indexing in literatura webnetica -vezi Paul McFedries: Folk Wisdom). Ce sa intampla cu literatura pe net? Este evident, textul electronic are o viata efemera el sufera de cross-talk (se modifica interactiv, rezultatul criticilor on line), de o imediata entropie si disipatie in zgomotul de fond, in monotona crestere cantitativa al textelor noi postate (il numesc NOISE). Noise se poate cuantifica intr-un site care are "n" texte postate de "x" autori si e total rupt de calitatea mesajului. As studia cateva aspecte: care este sansa de interes pentru un text continut de un site al carui noise este in permanenta crestere. Care sunt criteriile care ne fac sa accesam un text si sa ignoram un altul postat in paralel? De ce foamea de a citi ultimul text postat de un cutare autor vis a vis de un interes diminuat pt un text mai vechi pe care il clasam "deja vu". Noutatea confera calitate, sau incercam o obsesiva cautare de nou? Ziaristica ne supune la un bombardament de informatii care se perinda cu viteza lumii in spatiul perceptiv. Spamul si reclama comerciala vulgarizeza informatia supunandu-ne la vesnica dilema de a cerceta sau refuza un text oferit. Filtrarea cere timp dar si uzeza consumatorul. De multe ori remarc cu regret texte minunate care trec neobservate, pierdute intr-un ocean de mediocritate si nonsens. Ce sta in balanta alegerii? biasul cultural sau interesul socio-economic al consumatorului. Folksonomia defineste ca "wisdom of crowds" decizia de a alege sau respinge un text publicat intr-o comunitate larga.( One person can be pretty smart but 1000 people are by far smarter). Observ o manipulare statistica a gusturilor noastre si nu o obiectivitate a alegerii. Si in final: Care este soarta cuvintelor noi care se nasc pe net intr-o anume limba? Citez aici pe www.wordspy.com care filtreaza netul inregistrand neologisme ,expresii sau cuvinte noi in limba engleza. Sper ca am reusit sa trezesc interesul pentru fenomenul textului digital asa cum il percepem pe net. Invit deci comentarii la subiect. Eu zic ca traim o revolutie de magnitudine egala cu inventia tiparului. Spunea Chu En Lai unui ziarist care cerea o parere despre revolutia franceza, raspunsul sefului de stat a fost surprinzator: "200 de ani e o perioada prea scurta ca sa intelegem profund istoria" Dar nimic nu ne impiedica sa cercetam revolutia post Gutenberg la care vrem sau nu, luam noi parte activa, azi.
raluca. ăsta e un flash pe care l'am avut şi nu pot spune dacă fiecare cuvânt este potrivit. totuşi de fiecare dată, după ce l-am citit mi-a lăsat o senzaţie şi am mizat pe ea. mulţumesc pentru trecere şi o să mai reflectez.
Domnule Ţiţarenco, mulţumesc pentru semn. sincer, mie versul acela nu mi se pare ieftin, poate greoi liric. dar, deasemeni o să mai revin pe text, la un moment dat, cu alţi ochi.
Of, ce greu de obtinut este acel ceva simplu si profund, draga Alma! Este ca si cum ai urca o aspra carare de munte, dar elatia pe care ti-o da excaladarea, atit de asemanatoare zborului, merita. Cit despre unghiul din care privesti tu lucrurile, cel european, tocmai asta am vrut sa spun in prima strofa: lumea e una, Cuvintul e unul, rostit din inima toti vor intelege. Poate iti place mai mult cum exprima ideea Andre Schwarz-Bart in La Mulatresse solitude: ''sunetul flautului care se inalta sub clar de luna, cind alizeul se arunca in mare...'' In zona de sud-est a Asiei muzica presupune urmarirea rafinamentului suprem dominata fiind de ideea de fluiditate. Muzica trebuie sa fie ca o curgere de piriu. Aceasta estetica provine din preocuparea instinctiva de aducere a naturii in cimpul culturii, spiritul anotimpurilor transpuse pe note cu gratia si eleganta specifice tarilor dinspre soare rasare.
Cred ca nu ai citit textul pana la sfarsit. Pentru ca acolo spun clar: ' Textul de mai sus este reproducerea, cu acordul autorului, a comentariilor lui Adrian Ioniță (SUA, L.A.), publicate în 'Egophobia' # 13, pe marginea textului meu apărut la editura "Cartea Universitară" '. Iar faptul ca l-am prelat a fost din doua motive, pe care nu le insir in ordinea prioritatii: am simtit nevoia de a adauga un comentariu la cele scrise de Adrian (inclusiv sa-i multumesc intr-un fel dearece in EgoPhobia nu puteam); si, evident, pentru ca reclama e sufletul comertului. Din exemplarele cartii care au mai ramas -10 bucati - nu imi permit sa a oferi cuiva, chiar daca mi-ar cere, vreunul (vreunul - scris dupa ortografia noua - DOMO), deoarece nu sunt deloc multumit de ce-a iesit. In schimb, din versiunea a doua (corectata si cu multe, multe adaugiri), care se afla in lucru, voi fi fericit sa ofer exemplare (evident, gratuit) daca cineva de pe Hermeneia le va solicita. Multumesc pentru citire.
tare fain, poete, săruta-ț'-aș versu'! nici nu am respirat citind până la ultimul cuvânt, cum nu ai respirat scriind până la ultimul cuvânt! mare mulțam, cu drag, zile faine, gânduri, doruri, poezie!
Nuţa Crăciun, ştiu, simt că felicitările tale vin din inimă. Cartea abia a început lungul drum al editării. Te voi ţine la curent pe tine şi pe cei interesaţi cu mersul ei. Mulţumesc pentru tot!
Cristina, ai mare dreptate în privinţa corectitudinii. Am fost tare mirat să văd că juriul nu cunoştea, la momentul comunicării oficiale, niciun detaliu despre autori. Asociaţia Catalist s-a ocupat cu o mare seriozitate, conform unor reguli foarte stricte de organizarea concursului. Îţi mulţumesc pentru aprecieri!
cosmacpan, gestul tau de a-mi ura in versuri e laudabil. mi-a placut. sixtus, va astept cu drag. si sper ca la anul sa ne revedem si la lansarea unui volum de poezie increderea dvs ma onoreaza solomon, ma bucur sa te revad. sa ne punem asadar, ochelarii de soare, umbreluta, cocktail-ul si sa privim ceasul cu numaratoarea inversa. astept sa ne vedem cu bine sancho panza, pun deoparte, sigur. apoi va fi randul tau sa mi dai autograf:) batori, ai fost una din putinele persoane care m-au sustinut cat timp am scris ac carte. multumesc frumos, doamna lentib, sa ne citim cu bine. si sa ne bucuram multumesc din inima
stilul nu este nou dar cred că poate este mai bine să scrii cum s-a mai scris și să scrii bine decît să inovezi prost sau deloc. poate sînt eu într-un „mood” conservator astăzi
lucian, ai fost generos aici si iti multumesc. 2 explicatii: titlul este, aici, o eticheta, o aratare-cu-degetul cred ca universul tehnocrat impresioneaza si lumea de azi
Textul e limpede, are auto-ironie si umor (negru) de calitate. Imi place ritmul asta si umorul in catren care imi aminteste de Ghiocel (Laurentiu Orasanu)... asta ca sa vorbesc de clasici in viata :-) Nu prea ma impac cu expresia "sa imi cante ceasul"... nu ar fi mai bine "sa imi sune ceasul"? Parca asa se si zice, desi poti sa te gandesti si la cucul corespunzator din ceas, la o adica. In mod normal, ti-as fi raspuns tot cu un catren la acest poem, dar deocamdata ma abtin ca sa nu supar pe cineva pe aici. Dar poate altadata voi face o parodie, cine stie... textul e inspirant, oricum. Andu
venele tale subtiri si albastre, cred ca era suficient sa spui venele tale fiindca se intelege ca sunt subtiri si albastre, la fel si soptitul in ureche, parca ti se poate sopti si-n alta parte?.
versul cum spunea un regretat prieten, mi se pare redunant iar cuvantu gaj imi aduce aminte de camatarii din bucuresti.
Un text destul de simplu, destul de bonom. Se incearca un ritm ce se apropie de succes doar daca iau cate o strofa. In ansamblu sunt oscilatii majore, rima e facuta la intamplare. Legat de continut, ii lipseste o idee imbracata bine. Multe stereotipuri "speram mai mult decât puteam", "am oferit pe-altar ofrandă," etc. Ati folosit comparatii destul de slabe si destul de neinspirate : "ca minerul, aur căutam." banal... Se poate mai bine ! Incercati sa imbracati altfel ideile, sa le abstractizati mai mult... Ialin
eu nu am șters niciun text din pagina mea. De acest lucru te asigur. La mine în pagină, acum, nu figurează prima variantă a textului postat de mine în data de 15.06.2013, în jurul orei 14. Am descoperit că textul fusese radiat după ce mă întorsesem de la Brașov, duminica, la prânz. Textul a fost șters de altcineva în absența mea.
În consecință, Mariana Doina Leonte, eu aștept în continuare o explicație pentru ceea ce se întâmplă cu textele mele pe acest site.
În altă ordine de idei, chestia cu normele morale în societate e o aberație. Cine le impune? Tu? De unde știi ce consideră moral societatea și ce nu? Îți asumi responsabilitatea să vorbești în numele tuturor?
Cât privește calitatea textului, doamna Mariana Doina Leonte, tu nu vei fi în stare să scrii niciodată un text ca acesta. Cunosc foarte bine ce poți în materie de literatură și toate încercările tale dubioase în materie de haiku ori alte genuri de lirică. Comenatriul de mai sus care se vrea critic este subțirel.
Deci, aștept o explicație în legătură cu varianta întâia a acestui text, care nu se regăsește la mine pagină. Și apropo, am martori că între ora 20 seara, 15.06.2013 și între 13:00 16.06.2013, am fost la Poiana Brașov unde nu am avut acces la inteernet. Ori textul dispăruse în acest interval de timp. Înainte de plecarea mea la Poiană, textul era pe site.
este simpla si frumoasa, vroiam sa-ti spun. de fapt e sensibila. are o sensibilitate pe care o vezi mai rar la un barbat. probabil ca tocmai de aceea cucereste.
Suedeza (după plecarea ei) proprietarii au lăsat ușile închise bucățile de material de pe jos, viscere de gând sfâșiat în taină. lângă scară, așteaptă la probă ultimele haine- un sacou alb- al femeii de la magazin (îi cususe un buzunar pentru chei și nasturi fără pistrui cum îi numea pe cei cu clăpiță de metal la spate deosebindu-i de cei cu găuri frontale), pantalonii unei profesoare la liceul din oraș, prietenă a ceaiurilor de sâmbătă seara (își turnau rom făcut sub tejghea, temându-se să nu fie prinse, era prohibiție). doar motanul împăiat (moștenire de la bunicul suedez) refuza să mai deschidă ochii -altădată galbeni, convins în sinea lui că ea nu va mai veni niciodată. mai păstra în cufărul tocit al memoriei traversarea oceanului- vikingul ăla cât un munte n-a mai avut curajul să revină în europa călărind apele nordului înrămase superstițios fotografia vaporului lovită de spiritul lui merlin ca să nu plece din Västmanlands län. așteptau în camera cu multe uși să se deschidă o fereastră, forfotind a viață... țăcănitul nervos al mașinii de cusut, ața ruptă c-un țipăt ca o dezvirginare... -Ușa asta ar trebui revopsită... ce zici, Hans?
da, alma. la asta mă refeream cînd am spus "feedback". am umblat la taguri, alina. nu înțeleg exact obiecția ta referitoare la "căușul palmelor". în contextul acela nu îmi pare că ar fi vreun clișeu. poate voiai să fie "căușurile palmelor". pot, de asemenea, să las numai "în palme". crezi că ar fi mai bine? virgil, nici nu intră în discuție "dușmănia". am semnat un contract social atunci cînd am intrat pe hermeneia; un contract pe care intenționez să îl "onorez". :)) sd
bobadil, acest text, in ciuda jocului istet de cuvinte, se plaseaza periculos la limita incalcarii regulamentului hermeneia. inca unul-doua din astea si risti sa ne epuizezi bunavointa. sau, asa cum spun gurile rele, esti pornit pe subminarea subtila a unei anumite tinute pe hermeneia.com si noi nu ne-am prins..
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
spre a mă minuna încă o dată de felul în care unii comentează cu emfază ceea ce n-au avut răbdarea să citească. Oare ce-i mână în această luptă inutilă şi, în context, ridicolă şi descalificantă?
pentru textul : Manifeste (1) - Manifestul Partidului Comunist dedragă Sixtus, chiar că nu înțeleg reacția ta. Alma ți-a remarcat un text, a făcut și niște observații pe el. Nu înțeleg de ce ai reacționat așa. Să înțeleg că nu mai vrei să îți comenteze cineva textele?
pentru textul : Innebunim, adesea, fix la sase deAdevărul e că nu prea am mai scris, e drept. Între timp mi s-au schimbat ceva priorități în viață. Partea de mijloc e cea mai ... trăită... sunt acolo cîțiva oameni care mi-au marcat ultimul an. Poate de aceea e mai reușită. Cum am spus și în "biografie" cînd mă voi întoarce, mă voi întoarce aici. Mulțumesc pentru re-primire.
pentru textul : Ultimul an din viața mea deDacă aș fi vrut să scriu o povestire, aș fi sugerat probabil că este vorba despre un anume institut de boli câteodată (mai ales când nu te aștepți) terminale, că la etajul VII sunt copiii, că la 702 e un înger sau un pat gol șamd. S-ar fi înțeles probabil mai mult și toată lumea ar fi vărsat probabil o lacrimă și s-ar fi simțit apoi mai generoasă. Mea culpa. Iar șaptesutetrei goes without saying. Sau cel puțin așa vreau eu. Să cred. Mulțumesc de citire și de aplecare asupra unui poem care respectă reguli, care trece nevăzut la fel la orice tragedie care nu este a noastră. Confusion will be my epytaph...
pentru textul : Etaj VII deAlma.. In 1950 McLuhan a declarat apusul revolutiei Gutenberg. Televiziunea capta atentia maselor, se abandonau cartile( tipariturile) in favoarea vizualului de pe ecrane. O a doua majora cotitura a fost prin anii 90 cand programele word processing Qtext si Word au facilitat milioanelor de posesori de PC sa creeze si sa manipuleze cu o usurinta incredibila texte. Facilitatile noilor programe : copy & paste, save, send & print devin atributele unei noi ordini. Din acest moment orice persoana ce doreste sa scrie( indiferent de motiv) poate folosi ordinatorul, liber accesibil in scoli, birouri, acasa sau de la net-cafe. Sute de milioane de PC inunda planeta in numai 25 de ani de la inventarea lui de IBM Ultima etapa in trivializarea scrisului este Internetul care faciliteaza transportul instantaneu de date, imagini si sunete world-wide. Chaturile au si ele un rol important in definirea unui limbaj semiotic, ele stabilesc reguli de comunicare si patternuri relationale care afecteaza limbajul netului si eventual se infiltreaza in scrisul cult pe net. Individul pe net devine consumator de informatie sau distractie el navigheaza intre "rame digitale" ce ofera orice clientul isi doreste intr-o mina taxonomic organizata. Un particular anume, consuma o anumita felie din facilitatile webului, de pilda: cauta date pe google, posteaza poze pe flickr.com sau verifica starea vremii pe weather.com etc. Preferintele individuale on line sunt categorisite folksonomic in categorii dupa interesul social, etnic, ierarhic si chiar de clica ( mob indexing in literatura webnetica -vezi Paul McFedries: Folk Wisdom). Ce sa intampla cu literatura pe net? Este evident, textul electronic are o viata efemera el sufera de cross-talk (se modifica interactiv, rezultatul criticilor on line), de o imediata entropie si disipatie in zgomotul de fond, in monotona crestere cantitativa al textelor noi postate (il numesc NOISE). Noise se poate cuantifica intr-un site care are "n" texte postate de "x" autori si e total rupt de calitatea mesajului. As studia cateva aspecte: care este sansa de interes pentru un text continut de un site al carui noise este in permanenta crestere. Care sunt criteriile care ne fac sa accesam un text si sa ignoram un altul postat in paralel? De ce foamea de a citi ultimul text postat de un cutare autor vis a vis de un interes diminuat pt un text mai vechi pe care il clasam "deja vu". Noutatea confera calitate, sau incercam o obsesiva cautare de nou? Ziaristica ne supune la un bombardament de informatii care se perinda cu viteza lumii in spatiul perceptiv. Spamul si reclama comerciala vulgarizeza informatia supunandu-ne la vesnica dilema de a cerceta sau refuza un text oferit. Filtrarea cere timp dar si uzeza consumatorul. De multe ori remarc cu regret texte minunate care trec neobservate, pierdute intr-un ocean de mediocritate si nonsens. Ce sta in balanta alegerii? biasul cultural sau interesul socio-economic al consumatorului. Folksonomia defineste ca "wisdom of crowds" decizia de a alege sau respinge un text publicat intr-o comunitate larga.( One person can be pretty smart but 1000 people are by far smarter). Observ o manipulare statistica a gusturilor noastre si nu o obiectivitate a alegerii. Si in final: Care este soarta cuvintelor noi care se nasc pe net intr-o anume limba? Citez aici pe www.wordspy.com care filtreaza netul inregistrand neologisme ,expresii sau cuvinte noi in limba engleza. Sper ca am reusit sa trezesc interesul pentru fenomenul textului digital asa cum il percepem pe net. Invit deci comentarii la subiect. Eu zic ca traim o revolutie de magnitudine egala cu inventia tiparului. Spunea Chu En Lai unui ziarist care cerea o parere despre revolutia franceza, raspunsul sefului de stat a fost surprinzator: "200 de ani e o perioada prea scurta ca sa intelegem profund istoria" Dar nimic nu ne impiedica sa cercetam revolutia post Gutenberg la care vrem sau nu, luam noi parte activa, azi.
pentru textul : Caravaggio - ultimii 4 ani deraluca. ăsta e un flash pe care l'am avut şi nu pot spune dacă fiecare cuvânt este potrivit. totuşi de fiecare dată, după ce l-am citit mi-a lăsat o senzaţie şi am mizat pe ea. mulţumesc pentru trecere şi o să mai reflectez.
pentru textul : carantină deDomnule Ţiţarenco, mulţumesc pentru semn. sincer, mie versul acela nu mi se pare ieftin, poate greoi liric. dar, deasemeni o să mai revin pe text, la un moment dat, cu alţi ochi.
Of, ce greu de obtinut este acel ceva simplu si profund, draga Alma! Este ca si cum ai urca o aspra carare de munte, dar elatia pe care ti-o da excaladarea, atit de asemanatoare zborului, merita. Cit despre unghiul din care privesti tu lucrurile, cel european, tocmai asta am vrut sa spun in prima strofa: lumea e una, Cuvintul e unul, rostit din inima toti vor intelege. Poate iti place mai mult cum exprima ideea Andre Schwarz-Bart in La Mulatresse solitude: ''sunetul flautului care se inalta sub clar de luna, cind alizeul se arunca in mare...'' In zona de sud-est a Asiei muzica presupune urmarirea rafinamentului suprem dominata fiind de ideea de fluiditate. Muzica trebuie sa fie ca o curgere de piriu. Aceasta estetica provine din preocuparea instinctiva de aducere a naturii in cimpul culturii, spiritul anotimpurilor transpuse pe note cu gratia si eleganta specifice tarilor dinspre soare rasare.
pentru textul : Huluxiao - flautul din tigvă deCred ca nu ai citit textul pana la sfarsit. Pentru ca acolo spun clar: ' Textul de mai sus este reproducerea, cu acordul autorului, a comentariilor lui Adrian Ioniță (SUA, L.A.), publicate în 'Egophobia' # 13, pe marginea textului meu apărut la editura "Cartea Universitară" '. Iar faptul ca l-am prelat a fost din doua motive, pe care nu le insir in ordinea prioritatii: am simtit nevoia de a adauga un comentariu la cele scrise de Adrian (inclusiv sa-i multumesc intr-un fel dearece in EgoPhobia nu puteam); si, evident, pentru ca reclama e sufletul comertului. Din exemplarele cartii care au mai ramas -10 bucati - nu imi permit sa a oferi cuiva, chiar daca mi-ar cere, vreunul (vreunul - scris dupa ortografia noua - DOMO), deoarece nu sunt deloc multumit de ce-a iesit. In schimb, din versiunea a doua (corectata si cu multe, multe adaugiri), care se afla in lucru, voi fi fericit sa ofer exemplare (evident, gratuit) daca cineva de pe Hermeneia le va solicita. Multumesc pentru citire.
pentru textul : La rădăcina Gorunului deacum îmi place. pentru că îmi place mult, regăsindu-mă pe mine în postură auctorială. despre idee, imagini tra la la nu mai e cazul să vorbesc.
pentru textul : dimineți kafkiene I deasta e pt mine , de 1 aprilie, nu? ;))
pentru textul : Și telefoanele mobile merg în paradis deP.P.S. As mai propune inlocuirea lui "veteran" (care poate fi interpretat usor lamentabil in context) cu "suveran"
pentru textul : Ecran detare fain, poete, săruta-ț'-aș versu'! nici nu am respirat citind până la ultimul cuvânt, cum nu ai respirat scriind până la ultimul cuvânt! mare mulțam, cu drag, zile faine, gânduri, doruri, poezie!
pentru textul : ziua în care ne-am mutat într-o migdală deNuţa Crăciun, ştiu, simt că felicitările tale vin din inimă. Cartea abia a început lungul drum al editării. Te voi ţine la curent pe tine şi pe cei interesaţi cu mersul ei. Mulţumesc pentru tot!
Cristina, ai mare dreptate în privinţa corectitudinii. Am fost tare mirat să văd că juriul nu cunoştea, la momentul comunicării oficiale, niciun detaliu despre autori. Asociaţia Catalist s-a ocupat cu o mare seriozitate, conform unor reguli foarte stricte de organizarea concursului. Îţi mulţumesc pentru aprecieri!
pentru textul : Concursul de Debut Literar UniCredit 2011 deActaeon, multumesc pentru apreciere. Eu mai degraba as zice ca sint tributar simturilor.
pentru textul : Inside decosmacpan, gestul tau de a-mi ura in versuri e laudabil. mi-a placut. sixtus, va astept cu drag. si sper ca la anul sa ne revedem si la lansarea unui volum de poezie increderea dvs ma onoreaza solomon, ma bucur sa te revad. sa ne punem asadar, ochelarii de soare, umbreluta, cocktail-ul si sa privim ceasul cu numaratoarea inversa. astept sa ne vedem cu bine sancho panza, pun deoparte, sigur. apoi va fi randul tau sa mi dai autograf:) batori, ai fost una din putinele persoane care m-au sustinut cat timp am scris ac carte. multumesc frumos, doamna lentib, sa ne citim cu bine. si sa ne bucuram multumesc din inima
pentru textul : Apocalipsa după Vaslui deNu vreau să-l retrag, ci să-l repun la locul lui în atelier. Cezar
pentru textul : Judecata de Apoi demulțumesc, elia, pentru semn/semne...
te mai aștept, firește
alex
pentru textul : oriental red destilul nu este nou dar cred că poate este mai bine să scrii cum s-a mai scris și să scrii bine decît să inovezi prost sau deloc. poate sînt eu într-un „mood” conservator astăzi
pentru textul : verbuire delucian, ai fost generos aici si iti multumesc. 2 explicatii: titlul este, aici, o eticheta, o aratare-cu-degetul cred ca universul tehnocrat impresioneaza si lumea de azi
pentru textul : fată cu trup de peniță, băiat cu suflet de hârtie deam rămas cu o poezie "cromatică" finalul incită
pentru textul : demona (Lisa) deTextul e limpede, are auto-ironie si umor (negru) de calitate. Imi place ritmul asta si umorul in catren care imi aminteste de Ghiocel (Laurentiu Orasanu)... asta ca sa vorbesc de clasici in viata :-) Nu prea ma impac cu expresia "sa imi cante ceasul"... nu ar fi mai bine "sa imi sune ceasul"? Parca asa se si zice, desi poti sa te gandesti si la cucul corespunzator din ceas, la o adica. In mod normal, ti-as fi raspuns tot cu un catren la acest poem, dar deocamdata ma abtin ca sa nu supar pe cineva pe aici. Dar poate altadata voi face o parodie, cine stie... textul e inspirant, oricum. Andu
pentru textul : vreau să dansez pe lame de cuțite devenele tale subtiri si albastre, cred ca era suficient sa spui venele tale fiindca se intelege ca sunt subtiri si albastre, la fel si soptitul in ureche, parca ti se poate sopti si-n alta parte?.
versul cum spunea un regretat prieten, mi se pare redunant iar cuvantu gaj imi aduce aminte de camatarii din bucuresti.
deci, cred ca mai trebuie lucrat textul.
te salut
pentru textul : memento deUn text destul de simplu, destul de bonom. Se incearca un ritm ce se apropie de succes doar daca iau cate o strofa. In ansamblu sunt oscilatii majore, rima e facuta la intamplare. Legat de continut, ii lipseste o idee imbracata bine. Multe stereotipuri "speram mai mult decât puteam", "am oferit pe-altar ofrandă," etc. Ati folosit comparatii destul de slabe si destul de neinspirate : "ca minerul, aur căutam." banal... Se poate mai bine ! Incercati sa imbracati altfel ideile, sa le abstractizati mai mult... Ialin
pentru textul : Trecut deeu nu am șters niciun text din pagina mea. De acest lucru te asigur. La mine în pagină, acum, nu figurează prima variantă a textului postat de mine în data de 15.06.2013, în jurul orei 14. Am descoperit că textul fusese radiat după ce mă întorsesem de la Brașov, duminica, la prânz. Textul a fost șters de altcineva în absența mea.
În consecință, Mariana Doina Leonte, eu aștept în continuare o explicație pentru ceea ce se întâmplă cu textele mele pe acest site.
În altă ordine de idei, chestia cu normele morale în societate e o aberație. Cine le impune? Tu? De unde știi ce consideră moral societatea și ce nu? Îți asumi responsabilitatea să vorbești în numele tuturor?
Cât privește calitatea textului, doamna Mariana Doina Leonte, tu nu vei fi în stare să scrii niciodată un text ca acesta. Cunosc foarte bine ce poți în materie de literatură și toate încercările tale dubioase în materie de haiku ori alte genuri de lirică. Comenatriul de mai sus care se vrea critic este subțirel.
Deci, aștept o explicație în legătură cu varianta întâia a acestui text, care nu se regăsește la mine pagină. Și apropo, am martori că între ora 20 seara, 15.06.2013 și între 13:00 16.06.2013, am fost la Poiana Brașov unde nu am avut acces la inteernet. Ori textul dispăruse în acest interval de timp. Înainte de plecarea mea la Poiană, textul era pe site.
Eugen
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. deeste simpla si frumoasa, vroiam sa-ti spun. de fapt e sensibila. are o sensibilitate pe care o vezi mai rar la un barbat. probabil ca tocmai de aceea cucereste.
pentru textul : garden/interior deSuedeza (după plecarea ei) proprietarii au lăsat ușile închise bucățile de material de pe jos, viscere de gând sfâșiat în taină. lângă scară, așteaptă la probă ultimele haine- un sacou alb- al femeii de la magazin (îi cususe un buzunar pentru chei și nasturi fără pistrui cum îi numea pe cei cu clăpiță de metal la spate deosebindu-i de cei cu găuri frontale), pantalonii unei profesoare la liceul din oraș, prietenă a ceaiurilor de sâmbătă seara (își turnau rom făcut sub tejghea, temându-se să nu fie prinse, era prohibiție). doar motanul împăiat (moștenire de la bunicul suedez) refuza să mai deschidă ochii -altădată galbeni, convins în sinea lui că ea nu va mai veni niciodată. mai păstra în cufărul tocit al memoriei traversarea oceanului- vikingul ăla cât un munte n-a mai avut curajul să revină în europa călărind apele nordului înrămase superstițios fotografia vaporului lovită de spiritul lui merlin ca să nu plece din Västmanlands län. așteptau în camera cu multe uși să se deschidă o fereastră, forfotind a viață... țăcănitul nervos al mașinii de cusut, ața ruptă c-un țipăt ca o dezvirginare... -Ușa asta ar trebui revopsită... ce zici, Hans?
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 9 deda, alma. la asta mă refeream cînd am spus "feedback". am umblat la taguri, alina. nu înțeleg exact obiecția ta referitoare la "căușul palmelor". în contextul acela nu îmi pare că ar fi vreun clișeu. poate voiai să fie "căușurile palmelor". pot, de asemenea, să las numai "în palme". crezi că ar fi mai bine? virgil, nici nu intră în discuție "dușmănia". am semnat un contract social atunci cînd am intrat pe hermeneia; un contract pe care intenționez să îl "onorez". :)) sd
pentru textul : poemul cornet de semințe debobadil, acest text, in ciuda jocului istet de cuvinte, se plaseaza periculos la limita incalcarii regulamentului hermeneia. inca unul-doua din astea si risti sa ne epuizezi bunavointa. sau, asa cum spun gurile rele, esti pornit pe subminarea subtila a unei anumite tinute pe hermeneia.com si noi nu ne-am prins..
pentru textul : îl iubesc pe grigore deai dreptate ioana, am scos, ma enerva si pe mine dizonanta
pentru textul : s p u m a î n g e r i l o r deciudata intamplare dar exact azi am aflat de varul Alin, are cancer... injur..
pentru textul : Poem despre mama unei vieți dePagini