acerst poem este strabatut de un limbaj interior care anuleaza limbajul exterior si spus, afirmat. verbele prin insasi functia lor motorie antreneaza interiorul sentimentului si al fiintei. remarc aceasta metamorfza a ta, acest poem m-a impresionat ca niciodata. totul se vede altfel de la fereastra camerei lui, mai ales tu esti alta. te asezi intr-un context in care te afli printre oamenii mari si furnici, unde muzica ar fi o terapie de eliberare, de continuare . teama sa nu-ti patezi blugii, teama de a pleca, teama de a hotari poate. regasesc atata poetic in acest poem in care limbajul a devenit o imagine singulara de a exprima iubirea, medeea
ai dreptate Aranca… metaforele alea incarcau inutil, le-am scos… textul este mai expresiv asa si am castigat fluenta… iti multumesc ca vii, ai un ochi limpede, ma ajuta parerile tale!
cuibul tau este mai mult o temnita, insa una conceputa intr/un text frumos, puternic si direct. poemul este o declaratie care poarta puterea avalnsei, a vulcanului care erupe, a oceanului in timpul furtunii... un text pe care l/am citit cu mare placere si caruia, din acest motiv, ii dau -desi o fac pentru intaia data- o meritorie penita.
pentru mine nu este aşa de incredibil ce se întâmplă...
am discutat cu mai multe cunoştinţe despre aspectul acesta al reproducerii aceleiaşi idei, poate cu aproximativ aceleaşi cuvinte.
mi-e drag de ceea ce ai/am descoperit acum, aici, crede-mă. nu este bucurie mai mare decât aceea să vezi că există rezonanţă, telepatie, empatie...
mulţumesc frumos, Alina.
aveam nişte nelămuriri legate de peniţe, biografie dar m-am lămurit citintind comentariile, vă felicit pt tot ce faceţi domnule Virgil şi vă urez un an nou plin de bucurii, succese, inspiraţie în poezie şi la mulţi ani fericiţi alături de familie şi cei dragi.
Mie mi-a plăcut bancul. Mă face să mă gândesc la reclama aia cu doi tipi fugarind zadarnic un porc și niște orătănii exclamând, după ce se lasă păgubași: "bă, ce ficat au ăștia!". Partea finală e o chestie de improvizație-experiment, dar mi se pare introdusă cam ca nuca în perete. Dacă mă înșel, rușine să-mi fie! Din prima parte am reținut, pe moment, doar unda de nostalgie: "ar fi totul exact ca la cismea cand ma dadeam pe craca imi luam avant de pe tuturca si ma aruncam in gol urland ca tarzan*** atunci eram in perioada aceea plina de sens numita copilarie cand nu cadeam ma cuibaream la bunica mea in poala eram o mica printesa in jiltul de carne stamba si iubire"
Daca toti poetii buni ar fi alungati de pe site-uri s-ar aduna toti pe un site al alungatilor, si atunci am avea sansa sa citim lucruri bune fara sa mai cautam, si sa cautam... :)
...mulțumesc frumos, Cami, esti atenta ca intotdeauna...; iar dacă ai senzații... e de bine, Virgil...dacă sunt corecte... asta rămâne la nivel empiric..., mulțumesc de sugestia voalată...
poti scrie foarte bine. dar încă n-o faci. n-ai curajul să-ți trunchiezi textele, să scoți balastul. dacă ai face asta, textul de față ar fi de peniță. deasemenea, ar fi și mult mai scurt
Virgil, nu stiu daca e un mod sadic de a chinui cititorul, dar cate satisfactii iti ofera un cuvant cand zdrobesi cutia de lemn in care sta inchis asteptand ochiul mintii. Mersi de trecere. Te mai astept
m-am prostit ditat. Sau sunt intr-o dispozitie blegosa. Da textu' asta imi placu. Are in el ceva desuet. Probabil ca i se trage de la "yerba mate" pe care Virgil o consuma cam de mult si abia acum isi face efectul de a-l face nostalgic. Pt. ca, asa cum zice un prieten al meu (recunosc, lucru asta i l-am sugerat), "intre nostagie si ironie exista o asemanare neasteptata: ambele sunt duplicitare.In timp ce ironia propune un inteles cu totul opus celui afirmat, nostalgia vorbeste despre un trecut idealizat de pe pozitia unui prezent mizer". Asta nu inseamna ca textul in discutie ar fi chiar genial.
trei de a vă mulțumesc pentru opinie, am citi-o cu atenție și am luat-o în considerare.. dar cred că puteați obține același efect asupra mea (nu vorbesc despre ceilați eventuali) folosind mult mai puține și mai potrivite cuvinte.
Oricum ar fi, dacă poemul v-a atras o asemenea reacție, eu vă mulțumesc umilă și vă spun din toată inima bună dimineața domnule.
Margas
Sunt absolut de acord cu cartonasul galben. Doar că, atunci când cineva produce atacuri așa de lipsite de sens la Eminescu, persoana sa dispare, din punctul meu de vedere. Adică, acestui individ îi e permis să-l atace pe Eminescu, iar mie nu-mi este permis să-l pun la punct? Ce democrație e aceasta? În altă ordine de idei, după câte cartonașe galbene îl voi primi pe cel roșu?
Remarc...
cu plăcere şi încântare: "doar un fir de speranţă zvâcneşte, / subţire / cât firul de apă sub stânci...va rămâne în urmă un pumn de nisip, / aşteptând / o lumină să-l cearnă".
Adrian eu gasesc textul interesant si fotografia potrivita in contextul versurilor insa aceasta poate fi incadrata si la punctul 14.4 din regulament... cred ca este o chestiune de optiune pana la urma... tu ar trebui sa hotarasti daca va fi nevoie de poza ca sa sustina versul, chiar daca acum vorbim despre "experiment" si "visual"... in opinia mea e vorba aici de nuditate si nu de pornografie iar obscenitatea e in acest caz doar un alt mod de a te raporta la zbor si contrarii. Deci tu alegi...
O asociație specială: versurile tale și pictura lui Ion Vincent Danu. Mă tot gândesc cine pe cine inspiră în acest tandem suprarealist generând un anabolism al ideilor înmagazinate într-o nouă identitate artistică și tinzând spre un fantasy conceptual. Accentele horror din final lasă deschis subiectul...posibilitatea de a deveni flexibil și incitant...așa cum un tablou te invită să vezi toată expoziția... "înainte de Vicenza nu eram eu.." dar poate era Tolkien și limba elfilor.
viaţa este un amalgam. cu siguranţă cei cu bijuterii în ochi, cei deosebiţi se pierd în mulţime. este dificil de adus la suprafaţă asemenea preţiozităţi. inspirate legăturile făcute prin cuvinte şi finalul poemului. felicitări, Nicholas!
Am o rugăminte Virgil, fiindcă am avut şi eu o umilă participare la acest concurs....eu sunt întrutotul de acord cu tine cu o singură nedumerire...putem vota propriile texte? Eu consider că nu prea ar fi corect, de fapt eram obişnuită de la concursuri de haiku cu alt sistem, poate aici e mai bine aşa, fiindcă se presupune că orice membru poate să se judece pe sine.
nu nteleg vehementa celor doi adm ...ce-s sigur ca au citit (blajini) poezii fara nici o noima cu admiratie. .. si-atunci la naiba cu atata ingamfare si-atatea miute.
mi-i sila de polemizari dar parca-i nu stiu cum ...ca sa zic asa....
Cititorii au puteri diferite de receptare. Drept exemplu, pentru mine a fost o încântare să parcurg textul; l-aș numi "unduire", în ciuda temei grave , întrucât cerți cald. Respect, Cristi
Alma, finalul și textul își doresc să dea tenta aceea de ireal, de derută în planuri și personaje. Nici eu nu știu exact cine a primit trandafirul și dacă de fapt sunt mai multe personaje sau nu în povestirea aceasta. Glumesc, desigur că orice confuzie e intenționată. Mă mai gândesc dacă să o mai adâncesc au ba, dacă zici tu... Dacă aș da mai multe explicații, gen că eu văd personajul în metrou și-mi închipui povestea trandafirului, după care de fapt povestea se schimbă, ar fi un pic cam uzitat ca tehnică și poate banal. Pe când așa, dacă nimeni nu știe cine povestește...
La Praga se dau minunate spectacole de umbra si lumina : Black Light Theatre. Pare Oxymoron dar nu e. Pe mine ma framinta un fenomen optic : de ce umbra nu are si ea umbra?
E aici o căutare a sinelui: " mă strâng în mine", " am ales să tac parcă toți ar vrea să mă asculte". Îmi place metafora" rugăciuni de frunze de om". Casa e pe rând un copac, o rugăciune, un gol, în mijlocul "lor", un lirism în genul lui Bacovia, părerea mea. Anna a intuit foarte bine. Bun venit!
Da, este un text foarte bun. Îmi place mult începutul, balansoarul care scârțâie, părăsit și inutil, induce de la bun început atmosfera. Apoi descrierea lumii bătrânilor, care nu mai au nevoie de nimic, în contrast cu ideea comis-voiajorului care "gândește" din cărți (au potențial, pentru că le lipsesc prea multe)...cele două lumi paralele. Nu mă pricep să dau sfaturi, dar cred că textul e bun așa cum l-ai scris. Felicitări!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
acerst poem este strabatut de un limbaj interior care anuleaza limbajul exterior si spus, afirmat. verbele prin insasi functia lor motorie antreneaza interiorul sentimentului si al fiintei. remarc aceasta metamorfza a ta, acest poem m-a impresionat ca niciodata. totul se vede altfel de la fereastra camerei lui, mai ales tu esti alta. te asezi intr-un context in care te afli printre oamenii mari si furnici, unde muzica ar fi o terapie de eliberare, de continuare . teama sa nu-ti patezi blugii, teama de a pleca, teama de a hotari poate. regasesc atata poetic in acest poem in care limbajul a devenit o imagine singulara de a exprima iubirea, medeea
pentru textul : poem cu verbe proaste deorice i-ai face, arta ramane curata. sa-mi lasi un semn daca vii.
pentru textul : La BUCHAREST MUSIC FILM FESTIVAL 2011 "se dă" artă gratis! deconsiliul Hermeneia a decis suspendarea contului dvs. pana in data de 8 octombrie 2009, pentru atac la persoana.
pentru textul : Agheorghesei, Aioanei, Acatrinei deai dreptate Aranca… metaforele alea incarcau inutil, le-am scos… textul este mai expresiv asa si am castigat fluenta… iti multumesc ca vii, ai un ochi limpede, ma ajuta parerile tale!
pentru textul : până la marginea lumii e doar o grădină decuibul tau este mai mult o temnita, insa una conceputa intr/un text frumos, puternic si direct. poemul este o declaratie care poarta puterea avalnsei, a vulcanului care erupe, a oceanului in timpul furtunii... un text pe care l/am citit cu mare placere si caruia, din acest motiv, ii dau -desi o fac pentru intaia data- o meritorie penita.
pentru textul : despre furtunile cu numele tău depentru mine nu este aşa de incredibil ce se întâmplă...
pentru textul : pentru că mă obişnuisem cu tine deam discutat cu mai multe cunoştinţe despre aspectul acesta al reproducerii aceleiaşi idei, poate cu aproximativ aceleaşi cuvinte.
mi-e drag de ceea ce ai/am descoperit acum, aici, crede-mă. nu este bucurie mai mare decât aceea să vezi că există rezonanţă, telepatie, empatie...
mulţumesc frumos, Alina.
aveam nişte nelămuriri legate de peniţe, biografie dar m-am lămurit citintind comentariile, vă felicit pt tot ce faceţi domnule Virgil şi vă urez un an nou plin de bucurii, succese, inspiraţie în poezie şi la mulţi ani fericiţi alături de familie şi cei dragi.
la mulţi ani tuturor colegilor
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 dema bucur sa gasesc un comentariu de la tine, si inca unul apreciativ. inca incerc sa inteleg de ce "ca la carte".
pentru textul : Plat-forma de execuţie denu am pretentia a fi un expert in arta crestina dar crucea huguenota nu arata cam asa:
pentru textul : rosario deMie mi-a plăcut bancul. Mă face să mă gândesc la reclama aia cu doi tipi fugarind zadarnic un porc și niște orătănii exclamând, după ce se lasă păgubași: "bă, ce ficat au ăștia!". Partea finală e o chestie de improvizație-experiment, dar mi se pare introdusă cam ca nuca în perete. Dacă mă înșel, rușine să-mi fie! Din prima parte am reținut, pe moment, doar unda de nostalgie: "ar fi totul exact ca la cismea cand ma dadeam pe craca imi luam avant de pe tuturca si ma aruncam in gol urland ca tarzan*** atunci eram in perioada aceea plina de sens numita copilarie cand nu cadeam ma cuibaream la bunica mea in poala eram o mica printesa in jiltul de carne stamba si iubire"
pentru textul : pornind de la tandretea ideilor deDaca toti poetii buni ar fi alungati de pe site-uri s-ar aduna toti pe un site al alungatilor, si atunci am avea sansa sa citim lucruri bune fara sa mai cautam, si sa cautam... :)
pentru textul : Mihai Takács : pictură --- muzica : Eldad Talmu de...mulțumesc frumos, Cami, esti atenta ca intotdeauna...; iar dacă ai senzații... e de bine, Virgil...dacă sunt corecte... asta rămâne la nivel empiric..., mulțumesc de sugestia voalată...
pentru textul : Te iubesc dus-întors depoti scrie foarte bine. dar încă n-o faci. n-ai curajul să-ți trunchiezi textele, să scoți balastul. dacă ai face asta, textul de față ar fi de peniță. deasemenea, ar fi și mult mai scurt
pentru textul : TDPMN deVirgil, nu stiu daca e un mod sadic de a chinui cititorul, dar cate satisfactii iti ofera un cuvant cand zdrobesi cutia de lemn in care sta inchis asteptand ochiul mintii. Mersi de trecere. Te mai astept
pentru textul : ea (nașterea noastră cea de toate zilele) dem-am prostit ditat. Sau sunt intr-o dispozitie blegosa. Da textu' asta imi placu. Are in el ceva desuet. Probabil ca i se trage de la "yerba mate" pe care Virgil o consuma cam de mult si abia acum isi face efectul de a-l face nostalgic. Pt. ca, asa cum zice un prieten al meu (recunosc, lucru asta i l-am sugerat), "intre nostagie si ironie exista o asemanare neasteptata: ambele sunt duplicitare.In timp ce ironia propune un inteles cu totul opus celui afirmat, nostalgia vorbeste despre un trecut idealizat de pe pozitia unui prezent mizer". Asta nu inseamna ca textul in discutie ar fi chiar genial.
pentru textul : ym detrei de a vă mulțumesc pentru opinie, am citi-o cu atenție și am luat-o în considerare.. dar cred că puteați obține același efect asupra mea (nu vorbesc despre ceilați eventuali) folosind mult mai puține și mai potrivite cuvinte.
pentru textul : in the sunshine of your love deOricum ar fi, dacă poemul v-a atras o asemenea reacție, eu vă mulțumesc umilă și vă spun din toată inima bună dimineața domnule.
Margas
Sunt absolut de acord cu cartonasul galben. Doar că, atunci când cineva produce atacuri așa de lipsite de sens la Eminescu, persoana sa dispare, din punctul meu de vedere. Adică, acestui individ îi e permis să-l atace pe Eminescu, iar mie nu-mi este permis să-l pun la punct? Ce democrație e aceasta? În altă ordine de idei, după câte cartonașe galbene îl voi primi pe cel roșu?
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece deRemarc...
pentru textul : nisip aurifer decu plăcere şi încântare: "doar un fir de speranţă zvâcneşte, / subţire / cât firul de apă sub stânci...va rămâne în urmă un pumn de nisip, / aşteptând / o lumină să-l cearnă".
Adrian eu gasesc textul interesant si fotografia potrivita in contextul versurilor insa aceasta poate fi incadrata si la punctul 14.4 din regulament... cred ca este o chestiune de optiune pana la urma... tu ar trebui sa hotarasti daca va fi nevoie de poza ca sa sustina versul, chiar daca acum vorbim despre "experiment" si "visual"... in opinia mea e vorba aici de nuditate si nu de pornografie iar obscenitatea e in acest caz doar un alt mod de a te raporta la zbor si contrarii. Deci tu alegi...
pentru textul : Felinar deO asociație specială: versurile tale și pictura lui Ion Vincent Danu. Mă tot gândesc cine pe cine inspiră în acest tandem suprarealist generând un anabolism al ideilor înmagazinate într-o nouă identitate artistică și tinzând spre un fantasy conceptual. Accentele horror din final lasă deschis subiectul...posibilitatea de a deveni flexibil și incitant...așa cum un tablou te invită să vezi toată expoziția... "înainte de Vicenza nu eram eu.." dar poate era Tolkien și limba elfilor.
pentru textul : O trecere prin Vicenza deviaţa este un amalgam. cu siguranţă cei cu bijuterii în ochi, cei deosebiţi se pierd în mulţime. este dificil de adus la suprafaţă asemenea preţiozităţi. inspirate legăturile făcute prin cuvinte şi finalul poemului. felicitări, Nicholas!
pentru textul : mai rar deAm o rugăminte Virgil, fiindcă am avut şi eu o umilă participare la acest concurs....eu sunt întrutotul de acord cu tine cu o singură nedumerire...putem vota propriile texte? Eu consider că nu prea ar fi corect, de fapt eram obişnuită de la concursuri de haiku cu alt sistem, poate aici e mai bine aşa, fiindcă se presupune că orice membru poate să se judece pe sine.
pentru textul : Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” denu nteleg vehementa celor doi adm ...ce-s sigur ca au citit (blajini) poezii fara nici o noima cu admiratie. .. si-atunci la naiba cu atata ingamfare si-atatea miute.
pentru textul : alb gustul de miere al ierbii demi-i sila de polemizari dar parca-i nu stiu cum ...ca sa zic asa....
Cititorii au puteri diferite de receptare. Drept exemplu, pentru mine a fost o încântare să parcurg textul; l-aș numi "unduire", în ciuda temei grave , întrucât cerți cald. Respect, Cristi
pentru textul : Scrisoare către un prieten deAlma, finalul și textul își doresc să dea tenta aceea de ireal, de derută în planuri și personaje. Nici eu nu știu exact cine a primit trandafirul și dacă de fapt sunt mai multe personaje sau nu în povestirea aceasta. Glumesc, desigur că orice confuzie e intenționată. Mă mai gândesc dacă să o mai adâncesc au ba, dacă zici tu... Dacă aș da mai multe explicații, gen că eu văd personajul în metrou și-mi închipui povestea trandafirului, după care de fapt povestea se schimbă, ar fi un pic cam uzitat ca tehnică și poate banal. Pe când așa, dacă nimeni nu știe cine povestește...
pentru textul : Cariño, me dice deDorin Cozan, comentariul tău ,deși scurt , surprinde ,zic eu, esența poemului. Mulțumesc pentru dunga aurie așezată pe haina lunaticului meu. cu simpatie
pentru textul : morile de vânt nu au ecou deLa Praga se dau minunate spectacole de umbra si lumina : Black Light Theatre. Pare Oxymoron dar nu e. Pe mine ma framinta un fenomen optic : de ce umbra nu are si ea umbra?
pentru textul : femeia cu umbre deE aici o căutare a sinelui: " mă strâng în mine", " am ales să tac parcă toți ar vrea să mă asculte". Îmi place metafora" rugăciuni de frunze de om". Casa e pe rând un copac, o rugăciune, un gol, în mijlocul "lor", un lirism în genul lui Bacovia, părerea mea. Anna a intuit foarte bine. Bun venit!
pentru textul : Casă printre copaci deDa, este un text foarte bun. Îmi place mult începutul, balansoarul care scârțâie, părăsit și inutil, induce de la bun început atmosfera. Apoi descrierea lumii bătrânilor, care nu mai au nevoie de nimic, în contrast cu ideea comis-voiajorului care "gândește" din cărți (au potențial, pentru că le lipsesc prea multe)...cele două lumi paralele. Nu mă pricep să dau sfaturi, dar cred că textul e bun așa cum l-ai scris. Felicitări!
pentru textul : Paharul cu apă deAdrian,voi încerca,momentan îmi vine peste mână,dar cred că se poate.
pentru textul : Cerneală închisă la culoare dePagini