Prima frază îmi oferă prea mult "cheia" textului, cred totuși că ar trebui puțin reformulată. Paradoxal, straniu, am găsit întâmplător metaforic și vizual, rezultatul studiului acestui alter ego...
Mulțumesc vouă pentru păreri, am reținut mai ales problema cu partea a doua a poemului, s-a marcat. Și asta e doar pentru că nu am păstrat controlul asupra ideii iar Virgil se vede că e poate singurul care o spune cum trebuie. Dumneavoastră, domnule Dorel vă rog să mă scuzați dar sunteți penibil iar vorbărie nu este ce am scris eu ci ceea ce ați mâzgălit Dvs sub formă de așa-zis comentariu. În rest, mă bucur că există dispute pe aici, asta face parte din farmecul Hermeneiei ca site de literatură on-line.
Margas
aalizeei, e totusi o treaba care necesita timp zic eu.. o analiza pe text, deci multumesc intai ca ai utilizat timpul ala legat de textul meu. :) si-acum.. cred din start ca textul asta trebuie inghitit ca tot, fara paragrafe, caci de fapt e o proza jurnal, un film interior ca o singura gura de aer, un film care partial il retraiesti, partial faci glume pe seama lui, e echilibrul care nu te face tocmai sa razi dar nici sa te urci pe pereti.. legat de comentariile bascalioase legate de nume, sunt acolo foarte intentionat caci in general am noduri la scriere cand dau nume de personaje, fac alergii, sa fie comune, sa fie distincte, aici pana la urma e o poveste ce o poate trai orice, cu mihai, gheorghe, andrei, bogdan caracteristic oricarui colt de lume asa.. ca am trantit nume cu M.. si am facut si haz de ele caci ma plictiseau teribil. Gresit sau nu? Nu stiu. Am crezut ca da o nota de autentic in curgerea ideatiei in text, but I might be wrong. "atentinde".. ai dreptate, m-am cam invartit si eu in jurul lui la scriere. Voi remedia. Cumva.
Ai trait emotia unui scenarist care vizualizeaza un subiect impus ...inainte de a scrie. Ai talent, nu gluma... zic eu
E randul meu sa te provoc: pentru ca esti medicinista, sa-i spunem "eidetism in 2"
retin: ~curajul să ne aruncăm, altfel simulăm vieți~ ... scrijelit, deja? Join the club!
mulţumesc d-le Bucur
pe viitor voi încerca să nu mă mai las furată de peisaj, e bine că mi se întâmplă rar.
observaţia d-voastră este foarte corectă şi am să ţin cont de ea.
numai bine.
un text asemanator cantarilor bisericesti, care preamarind faptele sfintilor, ridica si coboara starea credinciosilor, ce participa la slujba, ascultand protopsaltii psalmodiind. un poem liturgic. asemenea Arancai spun: merita citit!
un ierbar, un insectar cite nu pot fi gasite intr-un biet penar de lemn botit de cerneala? o incercare de a sugera alta stare de angoasa, cronicizata, dincolo de "ghemuire". deosebite versurile: "și vreau să te uit vreau să cred că nu exiști că nu m-ai regăsit aici desfacut în bucăți mici de hîrtie precum aripile unor fluturi morți"
probabil ar fi fost un titlu mai reusit „oraş apocaliptic roz”. Expresia asta mă va urmări multă vreme. Probabil că mă va face să mă aventurez odată să îl văd. Un poem ca o pictură cu paste groase și nepotolite. Privești și nu reușești nicicum să te hotărăști dacă e impresionism sau expresionism.
Impresionant poem, în special în prima jumătate cu versurile: "astăzi mă opresc la marginea mormîntului strig tată ieși afară e învierea se nasc băieți din nou ia o pauză de la moarte stai cu mine de vorbă" Cred că s-ar putea renunța la expresia în engleză și versul respectiv (pentru a evita contextualitatea), permițând mai multe dimensiuni spațio-temporale ideii din final ("în această dureroasă variantă a învierii care este viața").
...îmi cade foarte bine titlul poemului tău, Nuța. e sensibil și se pliază pe structura mea. la fel și ultimul vers are o asociere plăcută și distinsă. îmi face plăcere să te citesc și tu știi că nu îmi place să spun ce nu cred. elimină puțin, când vrei, din tropi, pe următoarele poeme... și pune-ți în valoare sensibilitatea ce se anunță tot mai frumoasă. cel puțin pentru mine. uf, ce titlu fain! cu gânduri bune, paul
Adriana, ...a(ți)m realizat te rog frumos, că mă rușinez. mulțumesc. Virgil, uite și eu sînt sincer impresionat de comentariul tău. și dacă o spun e ceva pentru că rar ies din tăcerile mele. dar să trecem. să ai succes! Paul, se spune că peste drum de cimitirul Bellu era o cîrciumă și la intrarea ei scria așa: orișice s-ar spune orișice ar fi e mai bine aici decît vizavi cu stimă!
Erate: - "de a face această problemă cât de transparentă se face" a se citi "de a face această problemă cât de transparentă se poate". - "s-a semnalat plagiatului lui Bobadil" a se citi "s-a semnalat plagiatul lui Bobadil". Sper să nu mai fie și altele.
Virgil,
daca voiati sa o incadrez la eseu, puteati sa faceti pur si simplu o afirmatie in acest sens. inovatie trebuie sa insemne mai mult decat lipire de fotografii artistice pe un text (desi poate am exagerat cu aceasta consideratie).
oricum, adineauri am incercat sa reeditez selectand casuta de eseu si nu am reusit.
respect site-ul si imi plac discutiile polemice atata timp cat nu se leaga numai de regulament ci si de acutizarea unor defecte de productie de sens - care ar fi foarte folositoare.
Elia,
am incercat doar sa separ niste fenomene si sa le validez ca atare. demersul intreg ar fi infinit si costisitor. ti-as fi recunoscatoare daca ai problematiza ceva ce consideri nepotrivit sau inconsistent abordat. orice critica este ca o mana in plus pentru un chirurg.
Un text interesant. Imi plac ideile versurilor doi si cinci. Versul trei imi pare ca ramane in aer. Ideea lui e practic taiata. Cred ca ar veni bine un vers dupa care sa spuna ce ascund zambetele. Uite de exemplu eu vreau sa inteleg "zambetele tale ascund... dintii" (glumesc, evident !). Ialin
Alma - e un poem despre instrainari. Si senzatiile vin de-a valma, bolovanoase :). Scorojitul taxator nu e legat cu funda, e legat cu altceva de bara din autobuze. Taraborez - Da, se lasa greu de receptat, dar sper ca nu din cauza faptului ca tu te asteptai ca unele versuri sa curga altfel. Primele trei versuri ti se par in plus? Spune-mi ce intelesesi tu din ele ca sa vad daca sunt sau nu in plus :) explicatii - Primele trei versuri. Preocuparea oamenilor de a salva insignifiante aparente atunci cand se indeparteaza de un om. Funda reprezinta inconstientul cinism al unor astfel de momente in care spui, de exemplu, "Te parasesc. Ti s-a desfacut siretul". Urmatoarele trei. Colectionarea in memorie a unor reziduri (cotoarele) sau a unor lucruri maculate (timbrele stampilate care nu au valoare pentru colectionari) si taierea, din cand in cand, a ambalajului in care colectionezi astfel de senzatii, idei, etc. Strofa 2, primele trei. Mi s-a dus inocenta din cauza atator iubiri ratate. Urmatoarele doua. Ciudatul algoritm prin care viata iti scoate in fata unii oameni, poate lasandu-i in plan secund pe cei care lipsesc. Ultimele trei. Da-mi un sens, cuvantandu-mi pasii, cuvantandu-mi gleznele astea, care desi sunt din calcar, nu pot fi scrijelite, sculptate. Ultimul vers. Sensul poemului. Fara anumiti oameni, nu insemnam mai nimic, pentru ca se ajunge la o "confundare", la o "siamizare". Sper ca, desi nu-mi place deloc ce am facut, s-a dovedit a fi nu foarte greu de inteles. Daca lucram doar cu senzatii sau sentimente, poate fi insa o piatra de incercare.
Gorune, textul asta al tau este execrabil. Daca l-ar fi scris un tanar aspirant (de exemplu nicholas, eternul novice mc chicken) as fi fost desigur mai conciliant. Insa in cazul dumitale onorabile nu pot fi asa, si ma gandesc ca avand la dispozitie un timp destul de limitat pentru a ne exprima ar trebui sa facem altceva decat sa postam asemenea texte. Va trimit cu drag inapoi la biblioteca onorabile, la biblioteca aceea unde se afla carti care au insemnate pe coperta si pe cotor cuvantul poezie. "Iar pulsul MILAUD mai rar inzapezind in zarurile mute" P.S. Agonizand a doua oara-n mine cazut in infinit de blanda transa m-am pomenit fara de voie la andropauza P.P.S. Sterge textul maestre e penibil crede-ma ca ti-o spun din inima
Luciano Pavarotti a fost prezentat pe canalele franceze de multe ori în aceste zile interpretând această piesă. Nu știu de când data înregistrarea, dar interpretarea precum și tristețea lui din final, capitularea în fața inevitabilului, m-a impresionat extrem de mult. Chanson de l'adieu / Edmond d'Haraucourt-F. Paolo Tosti Partir c'est mourir un peu C'est mourir à ce qu'on aime On laisse un peu de soi-même En toute heure et dans tout lieu C'est toujours le deuil d'un voeux Le dernier vers d'un poème Partir c'est mourir un peu C'est mourir à ce qu'on aime Et l'on part, et c'est un jeu Et jusqu'à l'adieu suprême C'est son âme que l'on sème Que l'on sème à chaque adieu Partir, c'est mourir un peu Partir, c'est mourir un peu mulțumesc Nicole, pentru ajutor!
Un text deosebit de frumos, sensibil, curat, coerent şi sincer. Aşa îl receptez eu. Am citit de multe ori această poezie şi am decis să las un comentariu şi o peniţă. Aşadar, pentru toate lucrurile pe care le-am menţionat mai sus (şi care mi se par esenţiale înt-o poezie), pentru faptul că "zicerea" e clară şi asumată, pentru centrul de greutate al poemului, cei 3000 de ani de om singur. Ce nu mi-a plăcut: sunt momente în care punctuaţia aproape că dărâmă discursul (ex: "Vor aşeza degetul pe semn şi vor spune: aici e!/ Semnul plecării ei."). La citirea cu voce tare se simte. Sau cel puţin eu aşa am simţit. Poate că ar fi benefică o altdel de abordare, să lăsaţi mai multă libertate cititorului, până la urmă...
Felicitări pentru un asemenea text!
Uite un experiment ne-experimental :-) Provocare, depășire bariere. Cititorul care lenevește are nevoie de mai mult decât de un dop, fie el și element de surpriză ca la șampanie. Aici e de lucru, nu glumă, de partea cititorului :-) Poate mai revin și cu critica, poate nu. Tu, însă, sper.
tu ai facut multe intru "pomenirea" mea, si-ti multumesc mult mult. esti un om deosebit. "pacat" ca esti luat si sunt luata, intr-o alta viata iti voi fi veverita fidela. deocamdata iti fac cadou un sac de pufarine (imaginar)
silvia, otilia, adriana, catalina - debutul e o etapa, dar oamenii care te sustin si cred in tine raman/conteaza
bine ai venit kaspar! sper ca aceasta casa dintre copacii lumii sa lumineze tuturor gindurile, ca toate celelalte case inca nezidite in verdele multasteptat al primaverii..
”domnișoară cu tot respectul cred că domnul are altfel
de orientare” - e bine terminat textul :). ironic, comic...
- nu așteptam un astfel de final și recunosc că am zâmbit la final...
- e bine conturată starea, se simte o oarecare încordare pe parcursul textului, apoi o relaxare a tuturor mușchilor :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Prima frază îmi oferă prea mult "cheia" textului, cred totuși că ar trebui puțin reformulată. Paradoxal, straniu, am găsit întâmplător metaforic și vizual, rezultatul studiului acestui alter ego...
pentru textul : alter ego devai Aranca! ce atitudine! obiectiva si plina de obiectivism la adresa poemului. conforma regulamentului.
pentru textul : Gând de vecernie dedin nou, Maria(na)!
pentru textul : Despre ele... cu mai multă seriozitate defrumos. dacă nu ar fi existat ultimele zece versuri aș fi dăruit o peniță. deși poate nimic nu e neaparat nou în text, există farmec și muncă.
pentru textul : Balada florii de mătasă deMulțumesc vouă pentru păreri, am reținut mai ales problema cu partea a doua a poemului, s-a marcat. Și asta e doar pentru că nu am păstrat controlul asupra ideii iar Virgil se vede că e poate singurul care o spune cum trebuie. Dumneavoastră, domnule Dorel vă rog să mă scuzați dar sunteți penibil iar vorbărie nu este ce am scris eu ci ceea ce ați mâzgălit Dvs sub formă de așa-zis comentariu. În rest, mă bucur că există dispute pe aici, asta face parte din farmecul Hermeneiei ca site de literatură on-line.
pentru textul : go fishing deMargas
aalizeei, e totusi o treaba care necesita timp zic eu.. o analiza pe text, deci multumesc intai ca ai utilizat timpul ala legat de textul meu. :) si-acum.. cred din start ca textul asta trebuie inghitit ca tot, fara paragrafe, caci de fapt e o proza jurnal, un film interior ca o singura gura de aer, un film care partial il retraiesti, partial faci glume pe seama lui, e echilibrul care nu te face tocmai sa razi dar nici sa te urci pe pereti.. legat de comentariile bascalioase legate de nume, sunt acolo foarte intentionat caci in general am noduri la scriere cand dau nume de personaje, fac alergii, sa fie comune, sa fie distincte, aici pana la urma e o poveste ce o poate trai orice, cu mihai, gheorghe, andrei, bogdan caracteristic oricarui colt de lume asa.. ca am trantit nume cu M.. si am facut si haz de ele caci ma plictiseau teribil. Gresit sau nu? Nu stiu. Am crezut ca da o nota de autentic in curgerea ideatiei in text, but I might be wrong. "atentinde".. ai dreptate, m-am cam invartit si eu in jurul lui la scriere. Voi remedia. Cumva.
pentru textul : despre arhangheli neglijenți deAi trait emotia unui scenarist care vizualizeaza un subiect impus ...inainte de a scrie. Ai talent, nu gluma... zic eu
E randul meu sa te provoc: pentru ca esti medicinista, sa-i spunem "eidetism in 2"
retin: ~curajul să ne aruncăm, altfel simulăm vieți~ ... scrijelit, deja? Join the club!
pentru textul : dream maker demulţumesc d-le Bucur
pentru textul : izbăvire depe viitor voi încerca să nu mă mai las furată de peisaj, e bine că mi se întâmplă rar.
observaţia d-voastră este foarte corectă şi am să ţin cont de ea.
numai bine.
un text asemanator cantarilor bisericesti, care preamarind faptele sfintilor, ridica si coboara starea credinciosilor, ce participa la slujba, ascultand protopsaltii psalmodiind. un poem liturgic. asemenea Arancai spun: merita citit!
pentru textul : scrisori din linia întâi deun ierbar, un insectar cite nu pot fi gasite intr-un biet penar de lemn botit de cerneala? o incercare de a sugera alta stare de angoasa, cronicizata, dincolo de "ghemuire". deosebite versurile: "și vreau să te uit vreau să cred că nu exiști că nu m-ai regăsit aici desfacut în bucăți mici de hîrtie precum aripile unor fluturi morți"
pentru textul : ghemuire deprobabil ar fi fost un titlu mai reusit „oraş apocaliptic roz”. Expresia asta mă va urmări multă vreme. Probabil că mă va face să mă aventurez odată să îl văd. Un poem ca o pictură cu paste groase și nepotolite. Privești și nu reușești nicicum să te hotărăști dacă e impresionism sau expresionism.
pentru textul : Mor pomii Tel Avivului deImpresionant poem, în special în prima jumătate cu versurile: "astăzi mă opresc la marginea mormîntului strig tată ieși afară e învierea se nasc băieți din nou ia o pauză de la moarte stai cu mine de vorbă" Cred că s-ar putea renunța la expresia în engleză și versul respectiv (pentru a evita contextualitatea), permițând mai multe dimensiuni spațio-temporale ideii din final ("în această dureroasă variantă a învierii care este viața").
pentru textul : această dureroasă variantă a învierii de...îmi cade foarte bine titlul poemului tău, Nuța. e sensibil și se pliază pe structura mea. la fel și ultimul vers are o asociere plăcută și distinsă. îmi face plăcere să te citesc și tu știi că nu îmi place să spun ce nu cred. elimină puțin, când vrei, din tropi, pe următoarele poeme... și pune-ți în valoare sensibilitatea ce se anunță tot mai frumoasă. cel puțin pentru mine. uf, ce titlu fain! cu gânduri bune, paul
pentru textul : scrisori de îmblânzit mâinile deAdriana, ...a(ți)m realizat te rog frumos, că mă rușinez. mulțumesc. Virgil, uite și eu sînt sincer impresionat de comentariul tău. și dacă o spun e ceva pentru că rar ies din tăcerile mele. dar să trecem. să ai succes! Paul, se spune că peste drum de cimitirul Bellu era o cîrciumă și la intrarea ei scria așa: orișice s-ar spune orișice ar fi e mai bine aici decît vizavi cu stimă!
pentru textul : login deMultumesc mult. As putea apela la metoda mea rudimentara dintotdeauna, dar nu am avut timp in ultima vreme si nici putere ca sa zic asa :)
pentru textul : promise I deErate: - "de a face această problemă cât de transparentă se face" a se citi "de a face această problemă cât de transparentă se poate". - "s-a semnalat plagiatului lui Bobadil" a se citi "s-a semnalat plagiatul lui Bobadil". Sper să nu mai fie și altele.
pentru textul : incident de plagiat pe hermeneia.com deVirgil,
daca voiati sa o incadrez la eseu, puteati sa faceti pur si simplu o afirmatie in acest sens. inovatie trebuie sa insemne mai mult decat lipire de fotografii artistice pe un text (desi poate am exagerat cu aceasta consideratie).
oricum, adineauri am incercat sa reeditez selectand casuta de eseu si nu am reusit.
respect site-ul si imi plac discutiile polemice atata timp cat nu se leaga numai de regulament ci si de acutizarea unor defecte de productie de sens - care ar fi foarte folositoare.
Elia,
pentru textul : Cosmologia: ultima fenomenologie a procesului creaţiei literare deam incercat doar sa separ niste fenomene si sa le validez ca atare. demersul intreg ar fi infinit si costisitor. ti-as fi recunoscatoare daca ai problematiza ceva ce consideri nepotrivit sau inconsistent abordat. orice critica este ca o mana in plus pentru un chirurg.
Katya, nu merg deloc versurile astea, de parca le-ai scris imediat dupa ce ai desenat asa o tempera frumoasa si erai epuizata. Andu
pentru textul : raiul deUn text interesant. Imi plac ideile versurilor doi si cinci. Versul trei imi pare ca ramane in aer. Ideea lui e practic taiata. Cred ca ar veni bine un vers dupa care sa spuna ce ascund zambetele. Uite de exemplu eu vreau sa inteleg "zambetele tale ascund... dintii" (glumesc, evident !). Ialin
pentru textul : esență deAlma - e un poem despre instrainari. Si senzatiile vin de-a valma, bolovanoase :). Scorojitul taxator nu e legat cu funda, e legat cu altceva de bara din autobuze. Taraborez - Da, se lasa greu de receptat, dar sper ca nu din cauza faptului ca tu te asteptai ca unele versuri sa curga altfel. Primele trei versuri ti se par in plus? Spune-mi ce intelesesi tu din ele ca sa vad daca sunt sau nu in plus :) explicatii - Primele trei versuri. Preocuparea oamenilor de a salva insignifiante aparente atunci cand se indeparteaza de un om. Funda reprezinta inconstientul cinism al unor astfel de momente in care spui, de exemplu, "Te parasesc. Ti s-a desfacut siretul". Urmatoarele trei. Colectionarea in memorie a unor reziduri (cotoarele) sau a unor lucruri maculate (timbrele stampilate care nu au valoare pentru colectionari) si taierea, din cand in cand, a ambalajului in care colectionezi astfel de senzatii, idei, etc. Strofa 2, primele trei. Mi s-a dus inocenta din cauza atator iubiri ratate. Urmatoarele doua. Ciudatul algoritm prin care viata iti scoate in fata unii oameni, poate lasandu-i in plan secund pe cei care lipsesc. Ultimele trei. Da-mi un sens, cuvantandu-mi pasii, cuvantandu-mi gleznele astea, care desi sunt din calcar, nu pot fi scrijelite, sculptate. Ultimul vers. Sensul poemului. Fara anumiti oameni, nu insemnam mai nimic, pentru ca se ajunge la o "confundare", la o "siamizare". Sper ca, desi nu-mi place deloc ce am facut, s-a dovedit a fi nu foarte greu de inteles. Daca lucram doar cu senzatii sau sentimente, poate fi insa o piatra de incercare.
pentru textul : coase-mi buzele pleoapele nările deGorune, textul asta al tau este execrabil. Daca l-ar fi scris un tanar aspirant (de exemplu nicholas, eternul novice mc chicken) as fi fost desigur mai conciliant. Insa in cazul dumitale onorabile nu pot fi asa, si ma gandesc ca avand la dispozitie un timp destul de limitat pentru a ne exprima ar trebui sa facem altceva decat sa postam asemenea texte. Va trimit cu drag inapoi la biblioteca onorabile, la biblioteca aceea unde se afla carti care au insemnate pe coperta si pe cotor cuvantul poezie. "Iar pulsul MILAUD mai rar inzapezind in zarurile mute" P.S. Agonizand a doua oara-n mine cazut in infinit de blanda transa m-am pomenit fara de voie la andropauza P.P.S. Sterge textul maestre e penibil crede-ma ca ti-o spun din inima
pentru textul : Mă-ndepărtez deOk, Virgil. Am înţeles greşit; ori am dedus greşit.
(numai primăvară nu e Iaşi - ploaie, girndină, soare, vânt, ploaie, vânt... Aşa o ţine de 3 zile)
pentru textul : de n luate câte două deLuciano Pavarotti a fost prezentat pe canalele franceze de multe ori în aceste zile interpretând această piesă. Nu știu de când data înregistrarea, dar interpretarea precum și tristețea lui din final, capitularea în fața inevitabilului, m-a impresionat extrem de mult. Chanson de l'adieu / Edmond d'Haraucourt-F. Paolo Tosti Partir c'est mourir un peu C'est mourir à ce qu'on aime On laisse un peu de soi-même En toute heure et dans tout lieu C'est toujours le deuil d'un voeux Le dernier vers d'un poème Partir c'est mourir un peu C'est mourir à ce qu'on aime Et l'on part, et c'est un jeu Et jusqu'à l'adieu suprême C'est son âme que l'on sème Que l'on sème à chaque adieu Partir, c'est mourir un peu Partir, c'est mourir un peu mulțumesc Nicole, pentru ajutor!
pentru textul : Partir c’est mourir un peu - Luciano Pavarotti deatentie la typo: "Fridrich Nietzsche" se scrie "Friedrich Nietzsche". revin mai tarziu pentru comentarii.
pentru textul : Încă ceva despre frumoasa, adânca și trista singurătate deUn text deosebit de frumos, sensibil, curat, coerent şi sincer. Aşa îl receptez eu. Am citit de multe ori această poezie şi am decis să las un comentariu şi o peniţă. Aşadar, pentru toate lucrurile pe care le-am menţionat mai sus (şi care mi se par esenţiale înt-o poezie), pentru faptul că "zicerea" e clară şi asumată, pentru centrul de greutate al poemului, cei 3000 de ani de om singur. Ce nu mi-a plăcut: sunt momente în care punctuaţia aproape că dărâmă discursul (ex: "Vor aşeza degetul pe semn şi vor spune: aici e!/ Semnul plecării ei."). La citirea cu voce tare se simte. Sau cel puţin eu aşa am simţit. Poate că ar fi benefică o altdel de abordare, să lăsaţi mai multă libertate cititorului, până la urmă...
pentru textul : Cretacic târziu deFelicitări pentru un asemenea text!
Uite un experiment ne-experimental :-) Provocare, depășire bariere. Cititorul care lenevește are nevoie de mai mult decât de un dop, fie el și element de surpriză ca la șampanie. Aici e de lucru, nu glumă, de partea cititorului :-) Poate mai revin și cu critica, poate nu. Tu, însă, sper.
pentru textul : Leonardo (0) detu ai facut multe intru "pomenirea" mea, si-ti multumesc mult mult. esti un om deosebit. "pacat" ca esti luat si sunt luata, intr-o alta viata iti voi fi veverita fidela. deocamdata iti fac cadou un sac de pufarine (imaginar)
silvia, otilia, adriana, catalina - debutul e o etapa, dar oamenii care te sustin si cred in tine raman/conteaza
pentru textul : Raluca Blezniuc - "imnul cioZvârtei" depoate ca incă nu m-am obișnuit cu acest site,scuzele mele n-o sa mai existe astfel de incidente
pentru textul : Vorbe pe la spate debine ai venit kaspar! sper ca aceasta casa dintre copacii lumii sa lumineze tuturor gindurile, ca toate celelalte case inca nezidite in verdele multasteptat al primaverii..
pentru textul : Casă printre copaci de”domnișoară cu tot respectul cred că domnul are altfel
de orientare” - e bine terminat textul :). ironic, comic...
- nu așteptam un astfel de final și recunosc că am zâmbit la final...
- e bine conturată starea, se simte o oarecare încordare pe parcursul textului, apoi o relaxare a tuturor mușchilor :)
mai trec,
alex
hristos a înviat!
pentru textul : la destinație plătește uneori ea dePagini