ochii deschid mereu ferestre spre altceva, cami :) o sa-ti spun cateva ”pareri”, pentru a putea adanci o atmosfera autentica, de altfel: sunt doar cuvintele unei cititoare si iubitoare de poezie, nu fac critica ca nu ma pricep:) in versul doi: „falfaind cu aripi” mi se pare prea ...facil, daca ar falfai direct zambetele:) zic si eu, iar pentru „nevrute”, sa gasesti altceva, pentru ca urmeaza apoi „ nedefinite” si parca deranjeaza ... apoi in „sfasie sufletul”, poti inlocui „sufletul” ca sa lasi o portita de reflectie pentru cititor, poate fi un cuvant care sa-ti pastreze ideea: obrazul, genunchii... in rest mai vezi tu... incearca o cautare dincolo de forme, in transcedental, in misterul acela intotdeauna bine venit, acolo unde gandurile se intrupeaza viu... din taceri. mi-a placut finalul, si aceea toamna tarzie a nasterii ...
O idee... imagine amintire a conturului culori rupte nuanțele ploua torențial pașii pe tâmple un drum pe sub pleoapele devorate de lumina umbră ploua-n fotografii nimic de amintit beții captive in tigva lor aceeași plagă
Poemul e suficient în cele două strofe, dupa părerea mea ultimul vers nu mai e necesar. Ai surprins momentul de trecere în somn, când se nasc visele. Mi-a plăcut și nu am multe cuvinte să spun asta, pur și simplu! Prima strofă e preferata.
stii la ce as renunta? la "e drept că am fost tentat să mănânc a doua zi
ceapă". Imi pare inutil, nu aduce nimic in text e ca si cum ai face putin misto intr-un registru care nu este tocmai pe genul asta de atitudine, intelegi, sau, in fine, asa mi s-a parut la o prima citire.
Dar, in rest, uite, exact genul asta de lejeritate a discusului, de normalitate cumva a imaginii care insa nu este banala, usurinta de a Spune imi par demne de admiratie in cazul textelor tale, Paul. Pe scurt si simplu spus mi-a placut.
vreau sa anunt acum ca in urmatoarele (maxim) 2 luni nu voi mai putea posta pe site-ul hermeneia. motivele sunt: 1. angajarea intr-un proiect "cronofag" alaturi de colegii de facultate. 2. programul de lucru la servici: 2:30-10:30 ...
Virgil, am luat notă de intervenția ta și o respect. Asta nu înseamnă că sunt neapărat de acord cu cele spuse de tine. Comentariul meu inițial la acest text nu conține, cred eu, niciun atac la persoană, ci doar o ironie, o înțepătură literară, spune-i cum vrei tu. Eu nu am spus că autorul ar fi așa și pe dincolo, ci doar că el folosește murături găsite prin cămara sa în loc de idei poetice proaspete. Asta este și va rămâne părerea mea despre acest autor, adică nu despre autor, da? ci despre cum acest autor se exprimă pe aici, pe Hermeneia. Eu una nu m-aș ofusca niciodată dacă cineva m-ar ataca ironic pe texte mai ales dacă aș simți înțepătura în față și nu în spate, cred că înțelegi pe deplin ce zic. Foarte probabil nu voi mai comenta acest autor până va scrie și altceva decât am citit aici și în mai toate textele sale de până acum și sper că astfel voi fi scutită de înjuriile lui la adresa mea rămase nepedepsite pe motiv că, vezi Doamne, sunt doar răspunsuri la hărțuielile mele literare.
Cu toate acestea eu am așa, un educated guess că tu știi foarte bine despre ce este vorba în propoziție dar intervii într-o încercare mai mult decât lăudabilă de a păstra o atmosferă relaxată pe site, lucru pentru care, am spus-o, te respect.
Și de aceea, mă repet pentru ultima oară, voi înceta să comentez acest autor veleitarist însă lipsit de talent până mi se va oferi șansa de a spune altceva în afara celor deja răs-spuse aici.
Margas
Aș vrea să fac cîteva precizări în cazul în care aceste lucruri nu sînt clare pentru tine. În primul rînd acest site vrea să fie un site cu preocupări literare în limba română. De aceea este necesar (și în cazul de față și regulamentar) ca textele publicate aici să respecte limba, gramatica, etc, a limbii române. Deci pe viitor va trebui să îți editezi cu foarte mare atenție textele înainte de a le posta aici. Eventual rogi pe cineva care cunoaște limba română să o facă. Și apoi le postezi. În caz contrar vom fi nevoiți să le trimitem în șantierul literar. De asemeni cred că ar fi bine să îți completezi profilul în pagina personală pentru ca cititorii să știe de unde vii și cine ești. Precizări din acestea biografice în comentarii nu prea sînt citite de toată lumea.
despre text: 1) nu ar trebui sa o iei ofensator, dar, in primul rand, este necesar sa iti spun ca pluralul de la elice este elice conform "elíce s. f., art. elícea, g.-d. art. elícei; pl. elíce, art. elícele" sursa dictionarul ortografic. 2) textul are suplete pastreaza o idee generoasa ce dezvolta planuri suprapuse aparent intersectate. Exista tuse frumoase, delicate si daca tind sa vorbesc despre poem ca despre un triptic profan de data aceasta este tocmai aceasta dinamica a ta creata cu dezinvoltura. am subliniat versurile urmatoare pentru calitatea metaforelor, imaginilor: "Stați în mine câteva minute vorbiți despre imaginea veche pusă în ramă nouă Vorbiți despre mere nu le mai faceți compot Despre avioanele care trec cirezi prin frunze de livadă Despre piloții care își caută iesle nouă O lumânare mă aprinde verde se vede că sunt fruct proaspăt" ma tot gandesc la: "Sunt scaun de masă cu două picioare" :) si incerc sa nu o iau mot-à-mot... P.S. La vita è bella...
Marina Nicolaev, am citit comentriul tău de mai multe ori, cred că este o apriecere care face cât 10 penițe deși n-am primit nici o pență pentru acest haiku care te-a dus cu gândul la marele maestru Matsuo Basho. Sărut mâinile pentru aceste valoroase cuvinte care vor apărea într-o zi pe paginile unei cărți. Cu respect Djamal
Un poem de o simplitate cuceritoare. E greu sa scrii simplu, presupune sinceritate si concentrare. Imi par ca o imbratisare imaginile: "probabil închideai fermoarul rochiei tale albe" si "eu voi tăcea ca un sâmbure în tine" ! Violeta
naturaleţea cu care autorul spune de ce-i e teamă şi, mai ales, faptul că recunoaşte un lucru care, uneori, pare mai dificil decât o intervenţie chirurgicală, tocmai fiindcă acest lucru se petrece pe viu!
"mi-e frică de ușurința
cu care mă adaptez
la tot mai multe zile
la linia de mijloc
și la inutil
și poate la faptul
că uneori din spatele cortinei
nu mai apare nimeni" - este esenţa poemului.
nici tu nu pricepi, marynna? poemul e simplu, doar o "conotatie cosmogonica" a intrat pe radar, asta ca sa dea ambalajului o impresie de pachet. "Mare mister în lume sunt poeții Ce au în suflet cărți și-n minte fluturi", e miezul poeziei si nu cred ca ai mai auzit in alta parte acest poetrib. poetul are dreptul si indatorirea sa sape dupa noi expresii, exprimari si avataruri. Nu crezi? Sunt poeti care imita, copiaza, transpira ca cocosii pe gard, iar altii care isi sufleca manecile si sapă.
m-am lasat purtata de vers in atmosfera evocata cu nostalgie , cu picatura aceea indurerata pe care eu o regasesc mereu in textele tale (poate ma insel, posibil) si am gasit punctul de lumina, de pace aici, mi-a placut tare mult - "cădea lumină printre viţe peste cântecul încolţit pe buza de sus"...
"nu știu ce vârstă are cuvântul și cine l-a sădit" - nu cred că mai poate fi spus ceva despre cuvânt, astfel încât să nu sune desuet, darămite cu o aşa exprimare...
"caut ecoul întâiului scâncet/ cheamă aduceri aminte/ nici greutatea cuvântului n-o cunosc" - avem aici exemplul perfect de preţiozităţi plate, servite în cheie revelată, pe tavă din metal superior, lângă o cupă de înţelepciune; exemplul de cum se poate trişa poezia, de cum putem spune aşa frumos... nimicul. Din aceste motive, şi multe altele, d-le Dinu, "poezia" d-voastră, în genere, nu face saltul mimetismului, nu are personalitate, nu e credibilă şi se complace în autosuficienţă.
Rafael, acesta este un site de literatură, nu un salon de terapie intensivă. Nu te îngrijora, all is fine; rezistăm mai bine criticilor decât laudătorilor. Ideea era că poezia lucrează cu alte mijloace în general decât proza (deși mie personal îmi place să amestec la maxim limitele, dar aceasta este altă poveste); forța sugestiei trebuie să fie mai mare, cititorul se presupune că participă și își creează, pe drumul schițat doar de autor, propria transpunere a versurilor... Dacă asta eșuează, poate să fie vina autorului, a cititorului sau, de multe ori, a diferențelor de percepție care de fapt fac tot deliciul. Te mai aștept, fără griji de acest gen și... mulțumesc, intenția a fost onorabilă.
Bine ai revenit, Adina! Am descoperit o reprezentare remarcabilă despre agorafobia (literar vorbind) acută a citadinului, ceva specific universului tău poetic: "și dintr-o dată totul e prea tare tac și ascult îmi privesc mâinile picioarele mâinile îmi simt pulsul ca pe o cărămidă aruncată de pe bloc știu că dacă se face țăndări mii de prafuri o să-mi ia respirația. " Citind textul tău mă mai gândeam și la noutățile gramaticale: dintr-o dată - dintr-odată o dată ce - odată ce o dată cu - odată cu nici un - niciun etc Cred că ar putea fi un subiect interesant, poate îl vom discuta undeva (nu neapărat aici) cândva...
e atata dragoste si tata lumina in povestile tale, Elia, incat nu poti sa le citesti si sa nu se involbureze acel rest de candoare pe care il mai purtam in noi. mi-e greu sa comentez aici, dar, pentru a-mi justifica penita, voi spune ca gasesc admirabil modul in care ai impletit dialogul cu scrierea biblica si claritatea "traducerii" ei pentru nivelul de intelegere al unui copil. admirabile, de asemenea, si replicile lui Mic, prin ele ne readuci acea perpetua uimire si curiozitate a copilariei, drept pentru care eu spun "multumesc." penitza.
aranca, deosebit mi se pare faptul ca inca am comentarii si inca sunt citit, tinand cont de lipsa mea de activitate de pe hermeneia din ultimele luni. sper sa pot remedia asta, cat mai curand. multumesc inca o data :)
yester ... si ce galanti pot fi uneori oamenii, cand pleaca urechea la glasul gradinilor... despre liniste nu zic nimic, mi-e teama sa nu inceapa sa decapiteze:) hotii de dor nu se numesc haiduci! gradinareasa de serviciu:) Aranca, tu mi-ai dat jos gandurile de pe cea mai inalta colina a noptii, le-ai trecut puntea peste abis, am atins cealalta parte din mine... tu stii ca gradina nu inseamna sfarsitul, doar spinii ei aduc amintiri dinspre teluric... gracias por la pluma!
dragul meu daca nu o poti descifra probabil ca nu ai dezvoltate instrumentele necesare. in ce priveste â din a nu am înțeles la ce să fiu atent, pentru că nu cred că există nici o „regulă nouă” a limbii române. Probabil te referi la aberația pe care a emis-o academia română dar aia banuiesc că îți dai seama că nu se califică drept regulă. Există edituri, publicații și lingviști din România care nu dau doi bani pe tîmpenia asta. Și te asigur că sub nici o formă nu am folosit-o nici în volumul Mirabile dictu așa că îți recomand să îți păstrezi „atenționările” pentru cine e dispus să se supună la astfel de violențe aplicate limbii noastre românești de politruci cu pretenții academice
multumesc pentru corectura, asa este : tragicomic. o sa modific. cat despre final, el ramane asa, pentru ca vreau sa pastrez ideea mesajului lui Hesse din "Lupul de stepa".
da, simți omul foarte bine, Viorel. și cred la rândul meu că nu ești străin de ce simt eu, însă poate greșesc. nu vreau să mă aventurez în presupuneri. mă bucură popasul tău pentru care îți mulțumesc frumos! gând bun! om bun!
Raluca... păi ce facem cu "aridul"?:)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
ochii deschid mereu ferestre spre altceva, cami :) o sa-ti spun cateva ”pareri”, pentru a putea adanci o atmosfera autentica, de altfel: sunt doar cuvintele unei cititoare si iubitoare de poezie, nu fac critica ca nu ma pricep:) in versul doi: „falfaind cu aripi” mi se pare prea ...facil, daca ar falfai direct zambetele:) zic si eu, iar pentru „nevrute”, sa gasesti altceva, pentru ca urmeaza apoi „ nedefinite” si parca deranjeaza ... apoi in „sfasie sufletul”, poti inlocui „sufletul” ca sa lasi o portita de reflectie pentru cititor, poate fi un cuvant care sa-ti pastreze ideea: obrazul, genunchii... in rest mai vezi tu... incearca o cautare dincolo de forme, in transcedental, in misterul acela intotdeauna bine venit, acolo unde gandurile se intrupeaza viu... din taceri. mi-a placut finalul, si aceea toamna tarzie a nasterii ...
pentru textul : nici nu știi demultumim pentru urari, si scuzele mele cela mai profunde pentru intarzierea in raspuns, dar am avut niste probleme si...
pentru textul : Dubla lansare de carte deO idee... imagine amintire a conturului culori rupte nuanțele ploua torențial pașii pe tâmple un drum pe sub pleoapele devorate de lumina umbră ploua-n fotografii nimic de amintit beții captive in tigva lor aceeași plagă
pentru textul : Contuzii dePoemul e suficient în cele două strofe, dupa părerea mea ultimul vers nu mai e necesar. Ai surprins momentul de trecere în somn, când se nasc visele. Mi-a plăcut și nu am multe cuvinte să spun asta, pur și simplu! Prima strofă e preferata.
pentru textul : Adormire deAm modificat din nou, la sugestia ta, revenind, de fapt, la forma iniţială. Mulţumesc. În privinţa celeilalte sugestii, mă mai gândesc. Cu simpatie.
pentru textul : Perpetuu de:)
stii la ce as renunta? la "e drept că am fost tentat să mănânc a doua zi
ceapă". Imi pare inutil, nu aduce nimic in text e ca si cum ai face putin misto intr-un registru care nu este tocmai pe genul asta de atitudine, intelegi, sau, in fine, asa mi s-a parut la o prima citire.
Dar, in rest, uite, exact genul asta de lejeritate a discusului, de normalitate cumva a imaginii care insa nu este banala, usurinta de a Spune imi par demne de admiratie in cazul textelor tale, Paul. Pe scurt si simplu spus mi-a placut.
pentru textul : monocaligrafie devreau sa anunt acum ca in urmatoarele (maxim) 2 luni nu voi mai putea posta pe site-ul hermeneia. motivele sunt: 1. angajarea intr-un proiect "cronofag" alaturi de colegii de facultate. 2. programul de lucru la servici: 2:30-10:30 ...
pentru textul : *** deVirgil, am luat notă de intervenția ta și o respect. Asta nu înseamnă că sunt neapărat de acord cu cele spuse de tine. Comentariul meu inițial la acest text nu conține, cred eu, niciun atac la persoană, ci doar o ironie, o înțepătură literară, spune-i cum vrei tu. Eu nu am spus că autorul ar fi așa și pe dincolo, ci doar că el folosește murături găsite prin cămara sa în loc de idei poetice proaspete. Asta este și va rămâne părerea mea despre acest autor, adică nu despre autor, da? ci despre cum acest autor se exprimă pe aici, pe Hermeneia. Eu una nu m-aș ofusca niciodată dacă cineva m-ar ataca ironic pe texte mai ales dacă aș simți înțepătura în față și nu în spate, cred că înțelegi pe deplin ce zic. Foarte probabil nu voi mai comenta acest autor până va scrie și altceva decât am citit aici și în mai toate textele sale de până acum și sper că astfel voi fi scutită de înjuriile lui la adresa mea rămase nepedepsite pe motiv că, vezi Doamne, sunt doar răspunsuri la hărțuielile mele literare.
pentru textul : Şi atunci m-am ridicat pe sufletele din spate deCu toate acestea eu am așa, un educated guess că tu știi foarte bine despre ce este vorba în propoziție dar intervii într-o încercare mai mult decât lăudabilă de a păstra o atmosferă relaxată pe site, lucru pentru care, am spus-o, te respect.
Și de aceea, mă repet pentru ultima oară, voi înceta să comentez acest autor veleitarist însă lipsit de talent până mi se va oferi șansa de a spune altceva în afara celor deja răs-spuse aici.
Margas
Aș vrea să fac cîteva precizări în cazul în care aceste lucruri nu sînt clare pentru tine. În primul rînd acest site vrea să fie un site cu preocupări literare în limba română. De aceea este necesar (și în cazul de față și regulamentar) ca textele publicate aici să respecte limba, gramatica, etc, a limbii române. Deci pe viitor va trebui să îți editezi cu foarte mare atenție textele înainte de a le posta aici. Eventual rogi pe cineva care cunoaște limba română să o facă. Și apoi le postezi. În caz contrar vom fi nevoiți să le trimitem în șantierul literar. De asemeni cred că ar fi bine să îți completezi profilul în pagina personală pentru ca cititorii să știe de unde vii și cine ești. Precizări din acestea biografice în comentarii nu prea sînt citite de toată lumea.
pentru textul : Onoarea hoţilor de cai 1 dedespre text: 1) nu ar trebui sa o iei ofensator, dar, in primul rand, este necesar sa iti spun ca pluralul de la elice este elice conform "elíce s. f., art. elícea, g.-d. art. elícei; pl. elíce, art. elícele" sursa dictionarul ortografic. 2) textul are suplete pastreaza o idee generoasa ce dezvolta planuri suprapuse aparent intersectate. Exista tuse frumoase, delicate si daca tind sa vorbesc despre poem ca despre un triptic profan de data aceasta este tocmai aceasta dinamica a ta creata cu dezinvoltura. am subliniat versurile urmatoare pentru calitatea metaforelor, imaginilor: "Stați în mine câteva minute vorbiți despre imaginea veche pusă în ramă nouă Vorbiți despre mere nu le mai faceți compot Despre avioanele care trec cirezi prin frunze de livadă Despre piloții care își caută iesle nouă O lumânare mă aprinde verde se vede că sunt fruct proaspăt" ma tot gandesc la: "Sunt scaun de masă cu două picioare" :) si incerc sa nu o iau mot-à-mot... P.S. La vita è bella...
pentru textul : Măr cu elice deMarina Nicolaev, am citit comentriul tău de mai multe ori, cred că este o apriecere care face cât 10 penițe deși n-am primit nici o pență pentru acest haiku care te-a dus cu gândul la marele maestru Matsuo Basho. Sărut mâinile pentru aceste valoroase cuvinte care vor apărea într-o zi pe paginile unei cărți. Cu respect Djamal
pentru textul : Haiku deUn poem de o simplitate cuceritoare. E greu sa scrii simplu, presupune sinceritate si concentrare. Imi par ca o imbratisare imaginile: "probabil închideai fermoarul rochiei tale albe" si "eu voi tăcea ca un sâmbure în tine" ! Violeta
pentru textul : Hibernare defavoritul meu :)
pentru textul : la baraca de”Zeii e printre noi”. Drăguță ironie și text zglobiduș. Zeus are ”tobercoloză”, asta da știre de ora 5.
pentru textul : Poveste cu zei denaturaleţea cu care autorul spune de ce-i e teamă şi, mai ales, faptul că recunoaşte un lucru care, uneori, pare mai dificil decât o intervenţie chirurgicală, tocmai fiindcă acest lucru se petrece pe viu!
"mi-e frică de ușurința
cu care mă adaptez
la tot mai multe zile
la linia de mijloc
și la inutil
și poate la faptul
că uneori din spatele cortinei
nu mai apare nimeni" - este esenţa poemului.
şi nu mă pot abţine să nu remarc. frumos!
pentru textul : nupoem denici tu nu pricepi, marynna? poemul e simplu, doar o "conotatie cosmogonica" a intrat pe radar, asta ca sa dea ambalajului o impresie de pachet. "Mare mister în lume sunt poeții Ce au în suflet cărți și-n minte fluturi", e miezul poeziei si nu cred ca ai mai auzit in alta parte acest poetrib. poetul are dreptul si indatorirea sa sape dupa noi expresii, exprimari si avataruri. Nu crezi? Sunt poeti care imita, copiaza, transpira ca cocosii pe gard, iar altii care isi sufleca manecile si sapă.
pentru textul : Cum se naște o poezie dem-am lasat purtata de vers in atmosfera evocata cu nostalgie , cu picatura aceea indurerata pe care eu o regasesc mereu in textele tale (poate ma insel, posibil) si am gasit punctul de lumina, de pace aici, mi-a placut tare mult - "cădea lumină printre viţe peste cântecul încolţit pe buza de sus"...
pentru textul : când stele sunt o mie de"nu știu ce vârstă are cuvântul și cine l-a sădit" - nu cred că mai poate fi spus ceva despre cuvânt, astfel încât să nu sune desuet, darămite cu o aşa exprimare...
"caut ecoul întâiului scâncet/ cheamă aduceri aminte/ nici greutatea cuvântului n-o cunosc" - avem aici exemplul perfect de preţiozităţi plate, servite în cheie revelată, pe tavă din metal superior, lângă o cupă de înţelepciune; exemplul de cum se poate trişa poezia, de cum putem spune aşa frumos... nimicul. Din aceste motive, şi multe altele, d-le Dinu, "poezia" d-voastră, în genere, nu face saltul mimetismului, nu are personalitate, nu e credibilă şi se complace în autosuficienţă.
pentru textul : frica de nu deMultumesc pentru lectura Rafael :)
pentru textul : Degete fără filtru deRafael, acesta este un site de literatură, nu un salon de terapie intensivă. Nu te îngrijora, all is fine; rezistăm mai bine criticilor decât laudătorilor. Ideea era că poezia lucrează cu alte mijloace în general decât proza (deși mie personal îmi place să amestec la maxim limitele, dar aceasta este altă poveste); forța sugestiei trebuie să fie mai mare, cititorul se presupune că participă și își creează, pe drumul schițat doar de autor, propria transpunere a versurilor... Dacă asta eșuează, poate să fie vina autorului, a cititorului sau, de multe ori, a diferențelor de percepție care de fapt fac tot deliciul. Te mai aștept, fără griji de acest gen și... mulțumesc, intenția a fost onorabilă.
pentru textul : Etaj VII deMulțumesc de atenționare Nicholas am revenit pe text și l-am modificat.
pentru textul : Dragostea cu mână de femeie tânără deBine ai revenit, Adina! Am descoperit o reprezentare remarcabilă despre agorafobia (literar vorbind) acută a citadinului, ceva specific universului tău poetic: "și dintr-o dată totul e prea tare tac și ascult îmi privesc mâinile picioarele mâinile îmi simt pulsul ca pe o cărămidă aruncată de pe bloc știu că dacă se face țăndări mii de prafuri o să-mi ia respirația. " Citind textul tău mă mai gândeam și la noutățile gramaticale: dintr-o dată - dintr-odată o dată ce - odată ce o dată cu - odată cu nici un - niciun etc Cred că ar putea fi un subiect interesant, poate îl vom discuta undeva (nu neapărat aici) cândva...
pentru textul : am trecut strada dee atata dragoste si tata lumina in povestile tale, Elia, incat nu poti sa le citesti si sa nu se involbureze acel rest de candoare pe care il mai purtam in noi. mi-e greu sa comentez aici, dar, pentru a-mi justifica penita, voi spune ca gasesc admirabil modul in care ai impletit dialogul cu scrierea biblica si claritatea "traducerii" ei pentru nivelul de intelegere al unui copil. admirabile, de asemenea, si replicile lui Mic, prin ele ne readuci acea perpetua uimire si curiozitate a copilariei, drept pentru care eu spun "multumesc." penitza.
pentru textul : Roșu dearanca, deosebit mi se pare faptul ca inca am comentarii si inca sunt citit, tinand cont de lipsa mea de activitate de pe hermeneia din ultimele luni. sper sa pot remedia asta, cat mai curand. multumesc inca o data :)
pentru textul : arca lui do deyester ... si ce galanti pot fi uneori oamenii, cand pleaca urechea la glasul gradinilor... despre liniste nu zic nimic, mi-e teama sa nu inceapa sa decapiteze:) hotii de dor nu se numesc haiduci! gradinareasa de serviciu:) Aranca, tu mi-ai dat jos gandurile de pe cea mai inalta colina a noptii, le-ai trecut puntea peste abis, am atins cealalta parte din mine... tu stii ca gradina nu inseamna sfarsitul, doar spinii ei aduc amintiri dinspre teluric... gracias por la pluma!
pentru textul : până la marginea lumii e doar o grădină dedragul meu daca nu o poti descifra probabil ca nu ai dezvoltate instrumentele necesare. in ce priveste â din a nu am înțeles la ce să fiu atent, pentru că nu cred că există nici o „regulă nouă” a limbii române. Probabil te referi la aberația pe care a emis-o academia română dar aia banuiesc că îți dai seama că nu se califică drept regulă. Există edituri, publicații și lingviști din România care nu dau doi bani pe tîmpenia asta. Și te asigur că sub nici o formă nu am folosit-o nici în volumul Mirabile dictu așa că îți recomand să îți păstrezi „atenționările” pentru cine e dispus să se supună la astfel de violențe aplicate limbii noastre românești de politruci cu pretenții academice
pentru textul : ploua în eden III demultumesc pentru corectura, asa este : tragicomic. o sa modific. cat despre final, el ramane asa, pentru ca vreau sa pastrez ideea mesajului lui Hesse din "Lupul de stepa".
pentru textul : Sah cu Hesse deAm încercat o schimbare, dar consider că s-ar pierde sensul celorlalte versuri.
pentru textul : Defrişare deMulţumesc pentru sugestii!
da, simți omul foarte bine, Viorel. și cred la rândul meu că nu ești străin de ce simt eu, însă poate greșesc. nu vreau să mă aventurez în presupuneri. mă bucură popasul tău pentru care îți mulțumesc frumos! gând bun! om bun!
pentru textul : lullaby deRaluca... păi ce facem cu "aridul"?:)
Aştept cu nerăbdare să ne vedem. Mă bucur tare că ne vom întâlni în acest cadru minunat, alături de minunaţii cai verzi. Mult succes!
pentru textul : George Precup şi Călin Sămărghiţan vin pentru o seară de poezie la Braşov dePagini