Ați completat doamna Kelaro postarea și ați transformat-o în poezie ilustrată de Andrei Moldovan. Aspectul nerespectării Regulamentului rămâne valabil pentru mine pentru că se referea la prima postare de dimineață în care era doar fotografia și doar comentariul "un Koncept Andrei Moldovan, artist român".
Nu înțeleg primul vers, lipsește o prepoziție acolo? Chiar aveai nevoie de "ca o" în versul următor? Întreb și eu pentru că, dacă îmi amintesc bine, asta mi-ai semnalat într-un comentariu și ți-am dat dreptate. Partea a doua a poemului tău e mai limpede. Mai ales spre final. Poezie de peniță, aștept însă răspuns pentru primele două versuri.
e doar un experiment.. multumesc pentru opinii, daca sunteti draguta imi spuneti concret ce va deranjeaza la versul patru ,aripile tale ar mai bune ca pelerina, ca sa stiu ce sa corectez.
observatii: - versul doi are o cacofonie, - finalul versului 7 si inceputul lui 8 sint defectuoase - "Lasă-mi clipa aceasta, lasă-mă să mor Ia-mă pentru totdeauna cu tine" ... suna la limita manelei, la fel "Doar pe tine te pot iubi, nu mai are sens" Singurul lucru pe care il remarc este antepenultimul vers "Stinge-mă acum, taie-mi sternul, prefă-mă în cenușă" Am observat in mai multe texte ale tale acest motiv al femeii (femeii-moarte, etc) pe care o implori sa nu plece, etc. Eu ti-as propune sa mai incerci si alt motiv
ăăăă... n-am zis bine "alambicate", da, acum văd. Hai să zic "spiralate", adică înșurubate. Înșurubările astea de sens pe mine mă atrag întotdeauna. Insist ca să fiu explicit: - "absintul trece-l prin tine" și înșurubarea: băutura ca trecere. - "în sângele meu se ofilesc nuferii / mamă" (unde apelativul e de mare efect): aici e toată povestea aceea cu nuferii ce cresc numai în lacuri cu mâl pe fund. Tot aici mai văd o deschidere înspre ideea unui sânge "limpede", dar nu mai insist ca să nu mai complic. - "rădăcinile" ca "începuturi ale morții" are (expresia) o spiralizare în existențial - "jumătate spre răsărit" / "spre centru": nu le-am chiar înțeles, dar le-am luat ca atare deoarece mi-a plăcut "închiderea întunericului". - despre final am zis.
ok, go ahead. dar as vrea sa renunti pe viitor la incalcari de regulament precum cea de ieri. daca ai probleme cu cineva, polite de platit sau nevoia de a scrie obscenitati te invit sa te desfasori in alta parte.
Zici de "evoluție"... nu e o poezie nouă... e chiar veche. E drept aparține unei alte perioade a "scrierii pe sine", cum bine zici că zice dana că zice.
"vivre derrière des rideaux comme une statue de brique" Cadența versurilor e tristă ca și sentimentul care le-a creat.Sinceritatea poetică, dezolantă, dar memorabilă, cucerește în final. Felicitări, Marina, ( e și o bijuterie tehnică, am remarcat prima dată ritmicitatea și versul liber, cu niste rime căutate, deosebite)!
Nicule,
Nici prin gând nu mi-ar trece să mă lansez într-o analiză pe text serioasă la tine. tot colegial
Pentru că textele tale mă depășesc, din multe puncte de vedere... pur și simplu nu mă pot ridica la înălțimea lor.
Tot ce pot semnala unui autor de talia ta sunt banale greșeli de ortografie sau de folosire eronată a unor cuvinte din limba română.
Dar asta nu înseamnă nimic, sunt doar câteva aspecte tehnice de aceea nu le aduc în atenție...în rest, textele tale sunt mult prea profunde pentru mine, deci nu mă pot pronunța asupra lor
nu ma supar Adriana. dimpotriva. ma bucura trecerea ta:)am facut ceva modificari. la imbracata era initial sa dorm iepureste. am schimbata stii tu de ce :)
te astept cu drag
Mulțumesc Aranca, este un semn care înseamnă mult pentru mine. Mă temeam că va bate din nou vântul... Refrenul acela, în ultimul timp, am ajuns chiar să-l cânt, îmi place și mie cum a ieșit, iar dacă îți sună și ție, cu atât mai mult. Am avut probleme la aranjarea versurilor, și după cum ai reprodus, cred că l-am lăsat pe cel potrivit la urmă.
vă mulțumesc pentru comentariu, mă bucur să ne recitim. iubirea de câine vagabond cred că e destul de potrivită aici, pentru că merge exact pe contrapunctul pe care îl încerc (perversitate-fetiș/dragoste, singurătate/iubire. etc). cu celelalte două pot fi de acord, într-adevăr. o să mai rumeg un pic și voi vedea ce se schimbă. mulțumesc și vă mai aștept.
Ovy, imi place textul tau si as vrea sa te incurajez sa mai scrii asa, imi place, desi nu cred ca vrei sa stii ce inseamna "a imbatrani" :-) Ce imi place? Pai imi place ca ma surprizi cu imagini fresh (mai putin ultimul vers pe care l-as schimba) si ca simt acea atitudine care face diferenta. Stii, in majoritatea textelor pe care le-am citit pe aici si pe aiurea lately se vede aceeasi chestie, autorul parca a fost lovit de traznetul intelepciunii si ne spune noua, celor ramasi inca neiluminati, ce a simtit, in speranta desearta ca ii vom impartasi simtirea. Mai mult, constat o lipsa acuta de insipratie in limbaj in tagma asta a poetilor, de parca izvorul cu apa vie ar fi secat pe nepusa masa. Te mai citesc, Andu
Deja mă distrez citind textele acestei autoare la început am crezut că e o glumă dar acum văd că nu, tovarășa nou-venită (am mai zis, doamnă încă nu pot să-i zic) chiar scrie militant anti- ce vreți voi... deci vouă care căutați sensuri poetice luați o pauză de cafea.
Gabi, poemul ăsta este chiar mai slab decât anteriorul, măcar acolo se mai simțea așa, un miros pestilențial. Dintre versurile astea nu răzbate chiar nimic.
Promisiunea mea este nu că e ultimul text pe care ți-l citesc, pentru că voi mai citi ce mai scrii pe aici, ci că este ultima mea intervenție în subsol până nu voi vedea o schimbare benefică în ceea ce scrii.
Deocamdată eu cred că scrii gunoaie, scuză-mă dar mai bine un dușman pe față decât un prieten fățarnic, de acord?
Succes și nu lua ce spun eu decât ca pe o părere personală refritoare strict la ce scrii și nu la persoana ta pe care nu o cunosc plus că eu nu sunt o autoritate în materie.
Eu nu pot decat sa salut cu o reverenta revenirea cu un cont "curat" aici pe Hermeneia a acestui adevarat poet contemporan care este Ionut (al lui) Caragea. Pentru desavarsirea contextului polemic al existentei acestui poet care se auto-intituleaza "nascut pe google" mi-as dori sa isi deschida un cont aici (la fel de curat) si fratele meu mai mic Mihai Zabet, nu de altceva, ci pentru sarea si piperul din polemica dintre cei doi. Revenind la text, ma bucur ca Oriana mai scrie (posteaza) si aici pe Hermeneia. Luminita este o figura remarcabila (in opinia mea) a literaturii romane moderne din diaspora iar textul de fata imi intareste convingerea ca ea a atins etapa unei maturitati stilistice departe de casa. Astept si alte materiale, cu acelasi interes. Iar daca Gorun (dintr-o neatentie pesemne) greseste numele lui Khayyam (whatever) Ionut Caragea scrie "originar" in loc de "original" ceea ce este ceva, asa, ca un fel de far-eseu al culturii. Andu
am citit mai multe poezii din creația ta. scrii complex și totuși limpede. puțini cărora le reușește, mai ales în rimă. aici e închegată ideea. nici nu știu dacă se pune accent pe revoltă sau resemnare. nerv este. finalul rotunjește cumva însă ai și texte mai bune în opinia mea. apoi nu înțeleg de ce lași space pe alocuri între cuvînt și semnul exclamării. ritmul parcă cere accentul pe primul cuvînt în strofa doi, vers doi. ce zici dacă s-ar inversa formularea în "Avem noi palma...", ar sparge cumva coerența?
în sfârşit, un poem de-al lui someşanu care izbeşte. de atâta căutare, poetul se rupe din trup, dar se rupe bine. din înserare alege culori, tonuri, nuanţe şi cu ajutorul pensulei crează o ludmilă egală cu o gină lollobrigidă sau o heidi klum. lumea o recunoaşte când coboară din asfinţit pe scena dealului viei, ca pe o zee marmoree, o frumuseţe edenică. bun, someşanule, bun de decorat cu o peniţă. aş scoate din text "în relief", care este de prisos, şi aş înlocui "mândrie" cu un cuvant mai scurt şi mai domol, ca de exemplu: dor, umbre, timp. apăsată de timp sună mai bine.
nicodem, merci pentru observatii dar nu le vad sensul. cu atit mai putin nu vad de ce ar fi trebuit sau ar fi fost mai bine sa fie rolls royce decit toyote, etc.
acel "că" este o eroare de tiparire. faptul ca tie nu iti plac stopurile este ceva particular cred eu.
in rest, nu prea inteleg ce vrei sa spui prin "mai trebuie revizuit"
"urmă" - " fărâmă" nu se potrivesc ( + ar mai fi cateva kestii de obiectat in ceea ce priveste rima, dar sa zicem ca-i ok) daca repetarea versului intai mi se pare acceptabila (de efect chiar), nu inteleg de ce repeti "își află" - "îmi aflu" "înecații-n" - "înecați-n" corect (cand scrii "înecații-n" obligi cititorul sa-i citeasca pe ambii "i" si atunci degeaba mai pui cratima, rolul ei fiind acela de a scapa de o silaba in plus in cazul de fata...) si nicidecum nu se confunda cu "înecați în" {adica fara aricolul hotarat -i}, in aceasta situatie cratima este inutila, impartirea in silabe ar fi cam asa "i-ne-cati in" 4 sil. [fara cratima] si [forma incorecta, disparitia lui "î"si aparitia cratimei ] "inecati-n" - "i-ne-ca-tin" 4 sil., deci cratima devine inutila interesant "pasul stins Mă sperii" - "s"-ul "Orașul șters" - "ș"-ul si "au înlemnit tâmplarii" cu respect Ion Nimerencu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Ați completat doamna Kelaro postarea și ați transformat-o în poezie ilustrată de Andrei Moldovan. Aspectul nerespectării Regulamentului rămâne valabil pentru mine pentru că se referea la prima postare de dimineață în care era doar fotografia și doar comentariul "un Koncept Andrei Moldovan, artist român".
pentru textul : silent night deNu înțeleg primul vers, lipsește o prepoziție acolo? Chiar aveai nevoie de "ca o" în versul următor? Întreb și eu pentru că, dacă îmi amintesc bine, asta mi-ai semnalat într-un comentariu și ți-am dat dreptate. Partea a doua a poemului tău e mai limpede. Mai ales spre final. Poezie de peniță, aștept însă răspuns pentru primele două versuri.
pentru textul : blue moon dee doar un experiment.. multumesc pentru opinii, daca sunteti draguta imi spuneti concret ce va deranjeaza la versul patru ,aripile tale ar mai bune ca pelerina, ca sa stiu ce sa corectez.
pentru textul : Înger netrebnic deobservatii: - versul doi are o cacofonie, - finalul versului 7 si inceputul lui 8 sint defectuoase - "Lasă-mi clipa aceasta, lasă-mă să mor Ia-mă pentru totdeauna cu tine" ... suna la limita manelei, la fel "Doar pe tine te pot iubi, nu mai are sens" Singurul lucru pe care il remarc este antepenultimul vers "Stinge-mă acum, taie-mi sternul, prefă-mă în cenușă" Am observat in mai multe texte ale tale acest motiv al femeii (femeii-moarte, etc) pe care o implori sa nu plece, etc. Eu ti-as propune sa mai incerci si alt motiv
pentru textul : Moartea are păr auriu deăăăă... n-am zis bine "alambicate", da, acum văd. Hai să zic "spiralate", adică înșurubate. Înșurubările astea de sens pe mine mă atrag întotdeauna. Insist ca să fiu explicit: - "absintul trece-l prin tine" și înșurubarea: băutura ca trecere. - "în sângele meu se ofilesc nuferii / mamă" (unde apelativul e de mare efect): aici e toată povestea aceea cu nuferii ce cresc numai în lacuri cu mâl pe fund. Tot aici mai văd o deschidere înspre ideea unui sânge "limpede", dar nu mai insist ca să nu mai complic. - "rădăcinile" ca "începuturi ale morții" are (expresia) o spiralizare în existențial - "jumătate spre răsărit" / "spre centru": nu le-am chiar înțeles, dar le-am luat ca atare deoarece mi-a plăcut "închiderea întunericului". - despre final am zis.
pentru textul : înălțarea din pântec deda. un titlu care-i vine mănușă!
pentru textul : rebut deok, go ahead. dar as vrea sa renunti pe viitor la incalcari de regulament precum cea de ieri. daca ai probleme cu cineva, polite de platit sau nevoia de a scrie obscenitati te invit sa te desfasori in alta parte.
pentru textul : poezia mea de azi dedesigur nu sînt eu cel care te bate pe umăr dar cu siguranță textul acesta m-a făcut să zîmbesc. are șanse să devină clasic.
pentru textul : de ce nu mai scriu poeme lungi devin și eu tot cam după o sută de ani și spun: batori, aleena vă salut cu respect!
pentru textul : tablou din cartierul de nord dePaul si Cristina, bucuria mea e mare cat un soare :) Multumesc frumos!
pentru textul : Haiku...poleit deSa vina primavara!
Zici de "evoluție"... nu e o poezie nouă... e chiar veche. E drept aparține unei alte perioade a "scrierii pe sine", cum bine zici că zice dana că zice.
pentru textul : Secvență de"vivre derrière des rideaux comme une statue de brique" Cadența versurilor e tristă ca și sentimentul care le-a creat.Sinceritatea poetică, dezolantă, dar memorabilă, cucerește în final. Felicitări, Marina, ( e și o bijuterie tehnică, am remarcat prima dată ritmicitatea și versul liber, cu niste rime căutate, deosebite)!
pentru textul : adieu deNicule,
pentru textul : totul pare că merge pe dos deNici prin gând nu mi-ar trece să mă lansez într-o analiză pe text serioasă la tine. tot colegial
Pentru că textele tale mă depășesc, din multe puncte de vedere... pur și simplu nu mă pot ridica la înălțimea lor.
Tot ce pot semnala unui autor de talia ta sunt banale greșeli de ortografie sau de folosire eronată a unor cuvinte din limba română.
Dar asta nu înseamnă nimic, sunt doar câteva aspecte tehnice de aceea nu le aduc în atenție...în rest, textele tale sunt mult prea profunde pentru mine, deci nu mă pot pronunța asupra lor
judecata bobadilica. iar m-am incurcat...
pentru textul : fotografii în alb și gerunziu deşi pentru atenţia acordată poemului.
pentru textul : Alunecarea prin umbră denu ma supar Adriana. dimpotriva. ma bucura trecerea ta:)am facut ceva modificari. la imbracata era initial sa dorm iepureste. am schimbata stii tu de ce :)
pentru textul : rânduri fără poezie dete astept cu drag
Mulțumesc Aranca, este un semn care înseamnă mult pentru mine. Mă temeam că va bate din nou vântul... Refrenul acela, în ultimul timp, am ajuns chiar să-l cânt, îmi place și mie cum a ieșit, iar dacă îți sună și ție, cu atât mai mult. Am avut probleme la aranjarea versurilor, și după cum ai reprodus, cred că l-am lăsat pe cel potrivit la urmă.
pentru textul : Cântecul pădurii către cel ce moare în frunzele ei deFara sa contest poezia de fata, mi se pare ca aprecierea se face numai pentru a se obtine un raspuns la comentarii..?
pentru textul : cîntec pentru ploaie devă mulțumesc pentru comentariu, mă bucur să ne recitim. iubirea de câine vagabond cred că e destul de potrivită aici, pentru că merge exact pe contrapunctul pe care îl încerc (perversitate-fetiș/dragoste, singurătate/iubire. etc). cu celelalte două pot fi de acord, într-adevăr. o să mai rumeg un pic și voi vedea ce se schimbă. mulțumesc și vă mai aștept.
pentru textul : femeie în costum de iepure debebe Hermeneia
pentru textul : Hermeneia.com la o lună de existență deIoan, Rafael, Paul, multumesc pentru reactiile sincere asa cum cred eu ca merita un text sincer.
pentru textul : ford transit deOvy, imi place textul tau si as vrea sa te incurajez sa mai scrii asa, imi place, desi nu cred ca vrei sa stii ce inseamna "a imbatrani" :-) Ce imi place? Pai imi place ca ma surprizi cu imagini fresh (mai putin ultimul vers pe care l-as schimba) si ca simt acea atitudine care face diferenta. Stii, in majoritatea textelor pe care le-am citit pe aici si pe aiurea lately se vede aceeasi chestie, autorul parca a fost lovit de traznetul intelepciunii si ne spune noua, celor ramasi inca neiluminati, ce a simtit, in speranta desearta ca ii vom impartasi simtirea. Mai mult, constat o lipsa acuta de insipratie in limbaj in tagma asta a poetilor, de parca izvorul cu apa vie ar fi secat pe nepusa masa. Te mai citesc, Andu
pentru textul : dreamcatcher deDeja mă distrez citind textele acestei autoare la început am crezut că e o glumă dar acum văd că nu, tovarășa nou-venită (am mai zis, doamnă încă nu pot să-i zic) chiar scrie militant anti- ce vreți voi... deci vouă care căutați sensuri poetice luați o pauză de cafea.
pentru textul : Brâie negre cu şnur deGabi, poemul ăsta este chiar mai slab decât anteriorul, măcar acolo se mai simțea așa, un miros pestilențial. Dintre versurile astea nu răzbate chiar nimic.
Promisiunea mea este nu că e ultimul text pe care ți-l citesc, pentru că voi mai citi ce mai scrii pe aici, ci că este ultima mea intervenție în subsol până nu voi vedea o schimbare benefică în ceea ce scrii.
Deocamdată eu cred că scrii gunoaie, scuză-mă dar mai bine un dușman pe față decât un prieten fățarnic, de acord?
Succes și nu lua ce spun eu decât ca pe o părere personală refritoare strict la ce scrii și nu la persoana ta pe care nu o cunosc plus că eu nu sunt o autoritate în materie.
Eu nu pot decat sa salut cu o reverenta revenirea cu un cont "curat" aici pe Hermeneia a acestui adevarat poet contemporan care este Ionut (al lui) Caragea. Pentru desavarsirea contextului polemic al existentei acestui poet care se auto-intituleaza "nascut pe google" mi-as dori sa isi deschida un cont aici (la fel de curat) si fratele meu mai mic Mihai Zabet, nu de altceva, ci pentru sarea si piperul din polemica dintre cei doi. Revenind la text, ma bucur ca Oriana mai scrie (posteaza) si aici pe Hermeneia. Luminita este o figura remarcabila (in opinia mea) a literaturii romane moderne din diaspora iar textul de fata imi intareste convingerea ca ea a atins etapa unei maturitati stilistice departe de casa. Astept si alte materiale, cu acelasi interes. Iar daca Gorun (dintr-o neatentie pesemne) greseste numele lui Khayyam (whatever) Ionut Caragea scrie "originar" in loc de "original" ceea ce este ceva, asa, ca un fel de far-eseu al culturii. Andu
pentru textul : Inima dintotdeauna. Ad intra deblue velvet 2
pentru textul : blue velvet deAm operat unele modificări ale textului. Sper că această variantă va rămâne.
incurci poruncile? :))
pentru textul : fals interviu despre menirea artei deam citit mai multe poezii din creația ta. scrii complex și totuși limpede. puțini cărora le reușește, mai ales în rimă. aici e închegată ideea. nici nu știu dacă se pune accent pe revoltă sau resemnare. nerv este. finalul rotunjește cumva însă ai și texte mai bune în opinia mea. apoi nu înțeleg de ce lași space pe alocuri între cuvînt și semnul exclamării. ritmul parcă cere accentul pe primul cuvînt în strofa doi, vers doi. ce zici dacă s-ar inversa formularea în "Avem noi palma...", ar sparge cumva coerența?
pentru textul : Poetul deîn sfârşit, un poem de-al lui someşanu care izbeşte. de atâta căutare, poetul se rupe din trup, dar se rupe bine. din înserare alege culori, tonuri, nuanţe şi cu ajutorul pensulei crează o ludmilă egală cu o gină lollobrigidă sau o heidi klum. lumea o recunoaşte când coboară din asfinţit pe scena dealului viei, ca pe o zee marmoree, o frumuseţe edenică. bun, someşanule, bun de decorat cu o peniţă. aş scoate din text "în relief", care este de prisos, şi aş înlocui "mândrie" cu un cuvant mai scurt şi mai domol, ca de exemplu: dor, umbre, timp. apăsată de timp sună mai bine.
pentru textul : Amurg cu Ludmila denicodem, merci pentru observatii dar nu le vad sensul. cu atit mai putin nu vad de ce ar fi trebuit sau ar fi fost mai bine sa fie rolls royce decit toyote, etc.
pentru textul : broasca mecanică deacel "că" este o eroare de tiparire. faptul ca tie nu iti plac stopurile este ceva particular cred eu.
in rest, nu prea inteleg ce vrei sa spui prin "mai trebuie revizuit"
"urmă" - " fărâmă" nu se potrivesc ( + ar mai fi cateva kestii de obiectat in ceea ce priveste rima, dar sa zicem ca-i ok) daca repetarea versului intai mi se pare acceptabila (de efect chiar), nu inteleg de ce repeti "își află" - "îmi aflu" "înecații-n" - "înecați-n" corect (cand scrii "înecații-n" obligi cititorul sa-i citeasca pe ambii "i" si atunci degeaba mai pui cratima, rolul ei fiind acela de a scapa de o silaba in plus in cazul de fata...) si nicidecum nu se confunda cu "înecați în" {adica fara aricolul hotarat -i}, in aceasta situatie cratima este inutila, impartirea in silabe ar fi cam asa "i-ne-cati in" 4 sil. [fara cratima] si [forma incorecta, disparitia lui "î"si aparitia cratimei ] "inecati-n" - "i-ne-ca-tin" 4 sil., deci cratima devine inutila interesant "pasul stins Mă sperii" - "s"-ul "Orașul șters" - "ș"-ul si "au înlemnit tâmplarii" cu respect Ion Nimerencu
pentru textul : Mizantropii dePagini