A doua fotografie ce ilustreaza atelierul propriu-zis este protejat de o sticla impartita in doua (banda alba reprezentind de fapt rama acesteia, intrucit inaltimea incaperii este de 5-6 m pina la tavan unde se gasesc luminatooare, tipic atelierelor de sculptura/pictura pentru care este imperativ necesara o lumina naturala permanenta pe intreaga perioada a zilei. Adaug, pentru a prezenta mai clar acest spatiu, planul atelierelor lui Brancusi cu o mica legenda. Ceea ce nu ar trebui uitat este faptul ca inainte de a dona (operele sale finalizate existente in atelierele sale din arondismentul XV al Parisului, schitele, mobilele, uneltele, biblioteca etc) prin testament, Statutului francez, sub rezerva ca Muzeul de Arta Moderna sa se angajeze a le reconstitui dupa decesul sau; Constantin Brancusi s-a lovit de refuzul autoritatilor de la noi din 1956... Multumesc Cailean!
Francisc, Dedal, Invidios fiind pe versurile voastre mă voi răzbuna cu o fotomanipulare în care să vă mai tai din nas; dar toate la timpul lor. Sapphire, Îl rog pe îngerul meu de albastru să mă ferească de avocați și mai ales de cei care poartă fustă. Știu eu pe cineva care mi-a dat întîlnire apoi a scos codul civil din ciorapul de mătase. Pentru jumătate de zîmbet te rog să te consideri avertizată. Dacă recidivezi te vom suspenda o săptămînă.Onorată curte! Domnule director, Hmm. Să-mi aleg cuvintele cu înțelepciune.Trebuie să recunoști ca am fost gentil și am creionat un troian, nu un backdoor virus cu mesajul- access denied. Mulțumesc pentru zîmbet. Alma, Uite o doamnă generoasă care îmi dă o peniță Klaps. Așa că o răsplătim cu un catren: ba o poetă de la Iași -uff! i-am văzut pe chat buricu- m-a întrebat: nu vrei o mîță? nu vreau acuma frec pisicu și cu o imagine (de ce-mi spui pa, nu vezi cum plîng ?):
Superbă imagine! Cine este autoarea?
Textul însă ar trebui modificat pentru a fi adresat în mod unitar.
Propun adresarea la persoana a doua singular, fiind mai directă
'Cu prilejul Praznicului Nașterii Domnului, Hermeneia îți dorește Sărbători Fericite, pace cu alții și pace cu tine însuți.'
Varianta la plural ar suna
'Cu prilejul Praznicului Nașterii Domnului, Hermeneia vă dorește tuturor Sărbători Fericite, pace cu alții și pace cu voi înșivă'... ceea ce sună cam distant.
Așa cum este acum însă în opinia mea este incorect dpdv gramatical, deși toată lumea înțelege, desigur, mesajul.
A
Marina, Adriana, mulțumesc de vizite și păreri. Aveți amândouă dreptate, nici eu nu sunt satisfacut total de ce a ieșit, însa pe moment nici inspirație de îmbunătățire nu am. Lucrez la un text mai amplu de proză in trei sau poate patru părți, cred că până la sfârșitul săptămânii voi avea gata prima parte și va apărea pe pagină. Sper să fie o surpriză plăcută.
A, inversiunile, de cele mai multe ori, nu aduc nimic bun textului, dar pot aduce o amprentă de patetism, ca aici "în magazinul bătrînului vînzător", unde eu aş fi scris "în magazinul vânzătorului bătrân".
Petru, dacă aş număra plopii, probabil că mie mi-ar ieşi fără soţ - şi mă gândesc la Sorescu! De aceea nu mai scriu despre ei. Mulţumesc pentru faptul că mă citeşti! Cât despre complexitate... Cu amiciţie,
Hm, am și eu același sentiment, după ce am început citirea cu mare neîncredere, văzând titlul și având în minte că mai toți țintesc spre absconsuri insondabile și exprimări alambicate și cât mai tari (a se citi "cool"). Nu neapărat că miroase a poezie, ori că sună așa, dar după ce spune neaoș totul, conturează la final un sentiment ne-spus, singurul lucru care face dintr-un text poezie, și aici un salt la nivelul receptării, care se apleacă înspre tragic chiar, și care dacă s-ar rosti, n-ar mai fi decât o cronica de ziar.
Cred că ar fi fost interesant de a continua ideea din prima strofă într-o strofă intermediară. Remarc finalul și îndeosebi versul: "nu există pădure să-mi încapă urletul".
(eu nu prea cred în coincidențe, bobadil! vine iar o serie de ieșiri în decor? sau tocmai ai evitat una?)
am să mă prefac că nu înțeleg ce vrei să spui cu “foloasele limbilor românești”, ești mai familiar cu acest gen de limbaj.
nici faptul că tu nu recunoști o simplă accentuare folosită de omileticieni lejer și nu numai de ei, ci de oameni în general, oratori sau scriitori, nu ți-l reproșez.
că se întâmplă să auzim câini care și mârâie… eh, un exces de-al tău de zel… erai memorabil cu un vers ca acesta “aud câinii”, wow!!!
și acum serios: îți reproșez că ai promis să te ții departe de textele mele la solicitarea subsemnatului (solicitare întemeiată pentru că nu constatasem o stabilitate emotivă susținută de cunoștințe utile mie în comentariile tale și îți spun acestea lent încet fără grabă) și nu ai făcut-o.
mai pe înțeles, comentezi în funcție de cum ți-a ieșit omleta.
da, ai umor. dar ce să fac eu cu umorul tău? ete mă mai amuz când te apucă damblaua și vrei să enervezi pe cineva.
hai papapa-papapa!
Un text care abunda in elemente anatomice de tip cerebral, care il face destul de greu de perceput. In primul vers apare o afirmatie prin negatie "Nu stiu cum sa-ti descriu vocea", dar cu toate astea dati un atribut vocii "frumoase", atribut care, pe langa faptul ca este slab, combate ideea initiala a versului. "Nu stiu cum sa-ti descriu vocea ...descriere" se contrazice singur. La "Albastru verii" am o banuiala ca ar trebui scris articulat. Stiu ca "albastru" adjectival se scrie nearticulat, dar daca as fi zis "movul verii" clar apare si articol pentru ca se substantivizeaza. Cel putin asa cred... Chiar mi-as dori o a doua parere, daca poate cineva sa dea o explicatie gramaticala ceva mai logica si mai coerenta. Cred ca varianta corecta este "globi oculari", dar daca e intentionat("licenta") pentru pastrarea unui ritm... e bine. "foaia cocolosita" ... atribut stilistic destul de inestetic (parerea mea). Mi se pare mai reusita strofa a doua fara "floricele" scientologice si cu idei mult mai poetice. Ialin
piticul tau de pe creier jongleaza bine afacereza. ma intreb acum daca piticul tau nu s o fi inteles cu al meu, pt ca ieri ajunsesem cu logicienii mei la lectia despre erorile inductive, punand printre altele chiar ac pb- a prejudecatilor despre blonde. fantastic e faptul ca de la generatie la generatie aceste idei persista. bine ca aristotel a existat, altfel ar fi tb inventat. cu siguranta, un elf ar fi fost accesoriul perfect intr o zi de aprilie. pt ca, nu i asa?, ce e fecirirea in ac zile daca nu un pitic ce danseaza ps: as renunta la unele indicatii regizorale dintre paranteze
inaintea cuvantului si a numarului se afla mintea in cautarea unui obiect pe care sa-l cerceteze... Virgil fuge de idei... de fapt toata aceasta nevoie a scrisului este de fapt o fuga de idee, un mod functional de aerisire a mansardei, asemeni donatorului de sange care dupa o vreme simte nevoia sa se duca iarasi la dispensar. In acest text autorul s-a ascuns foarte bine printre cuvinte, el vinde iluzii la superoferta, insa unii zaresc si elefantii roz disimulati prin copaci... intr-un fel de similaritate, stiu unde sa caute si nimic mai mult.
Ați completat doamna Kelaro postarea și ați transformat-o în poezie ilustrată de Andrei Moldovan. Aspectul nerespectării Regulamentului rămâne valabil pentru mine pentru că se referea la prima postare de dimineață în care era doar fotografia și doar comentariul "un Koncept Andrei Moldovan, artist român".
o schimbare de ton si registru in raport cu alte poezii ale autoarei. Eu zic ca e de bine.
Dar cred ca o sa mai dureze pana la (re)gasirea drumului. Desi sinceritatea
(oarecum naiva), care face bine in prozele tale, aici, in incheierea textului, nu mi se pare O.K.
("sunt pur şi simplu omorâţi încetişor"). Am zis, mi se pare
Mulțumesc, Nicole. Pentru că mi-ai descris ce vezi, nu eram sigură pe puterea de sugestie a acestui context poetic. Acesta e primul haiku (din multele mele minipoeme).
Dacă aș avea mai mult timp poate că aș putea să ilustrey și eu textul. Din păcate, pe moment timpul e o resursă ceva mai costisitoare pentru mine... Mulțumesc pentru comentariu. Îmi propun să mai scriu schițe în stilul ăsta, sper că mai bune decât cea prezentă.
Imi amintesc cand eram copil si tatal meu inca traia cat ma suparam pe el cand se bucura ca pierdea vreo echipa a Romaniei, incepea sa topaie prin casa si sa zica "asa le trebuie prostii dracului". Acum trebuie sa mentionez ca tatal meu, desi a fost cel mai tanar profesor universitar la 44 de ani din Romania, ramanese acelasi baiat dintr-o familie cu 11 copii din Ardeal si se exprima liber in orice ocazie. Dar eu tot nu il intelegeam... cum se putea bucura ca pierduse Romania? Uite insa cum trece timpul, tatal meu e mort de 21 de ani am ajuns la varsta cand el era profesor universitar (eu neobisnuind acest lucru :-) si am ajuns sa-l inteleg si sa-l aprob pe cineva, un anume Bogdan Geana (pe care se intampla sa-l cunosc, dar nu asta conteaza) ca se bucura in acest material nu oricum, ci anume intens de aceast Euro-bluf ! De acord cu fiecare rand al acestui articol (care ar merita publicat, oare o fi si fost?) dar eu as fi adaugat si cateva injuraturi babane la adresa acestor incredibil de incompententi sons and daughters of bitches care isi permit sa-si bata joc de imaginea Romaniei. Si daca pe ei doare (evident) in cur, atunci ar trebui o teapa din aia model rotunjit sa li se bage acolo ca sa vada cum ar fi sa-i doara cu adevarat. Andu P.S. Salutari Bogdane, m-am vazut cu Mat si cu Nanu sambata asta la un shpritz si am vorbit si de tine... n-ai sughitat? :-)
explicatia din ultimul vers, strofa a 2-ua, mi se pare inutila. l-as taia fara regret. finalul, in care se hotaraste chestiunea cu raftul si cu Dumnezeu, mi se pare aiuristic si, desi, vrei sa faci trimitere la raftul din strofa a 2-ua, nu reusesti decat sa folosesti un efect de scena bombastic. textul mi se pare fortat, cautat.
Va multumesc de trecere si comentariu. Sunt perfect deacord, insa am o slabiciune pentru versul clasic si nu cred ca va putea schimba cineva asta. Ialin
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Afișarea acestei poezii aici nu respectă regulamentul site-ului, cred că știi la ce mă refer. Te rog să remediezi.
pentru textul : Carnaval deA doua fotografie ce ilustreaza atelierul propriu-zis este protejat de o sticla impartita in doua (banda alba reprezentind de fapt rama acesteia, intrucit inaltimea incaperii este de 5-6 m pina la tavan unde se gasesc luminatooare, tipic atelierelor de sculptura/pictura pentru care este imperativ necesara o lumina naturala permanenta pe intreaga perioada a zilei. Adaug, pentru a prezenta mai clar acest spatiu, planul atelierelor lui Brancusi cu o mica legenda. Ceea ce nu ar trebui uitat este faptul ca inainte de a dona (operele sale finalizate existente in atelierele sale din arondismentul XV al Parisului, schitele, mobilele, uneltele, biblioteca etc) prin testament, Statutului francez, sub rezerva ca Muzeul de Arta Moderna sa se angajeze a le reconstitui dupa decesul sau; Constantin Brancusi s-a lovit de refuzul autoritatilor de la noi din 1956... Multumesc Cailean!
pentru textul : HIROSHI SUGIMOTO A L’ATELIER BRANCUSI - Centre National d'Art et Culture George Pompidou, Paris deFrancisc, Dedal, Invidios fiind pe versurile voastre mă voi răzbuna cu o fotomanipulare în care să vă mai tai din nas; dar toate la timpul lor. Sapphire, Îl rog pe îngerul meu de albastru să mă ferească de avocați și mai ales de cei care poartă fustă. Știu eu pe cineva care mi-a dat întîlnire apoi a scos codul civil din ciorapul de mătase. Pentru jumătate de zîmbet te rog să te consideri avertizată. Dacă recidivezi te vom suspenda o săptămînă.Onorată curte! Domnule director, Hmm. Să-mi aleg cuvintele cu înțelepciune.Trebuie să recunoști ca am fost gentil și am creionat un troian, nu un backdoor virus cu mesajul- access denied. Mulțumesc pentru zîmbet. Alma, Uite o doamnă generoasă care îmi dă o peniță Klaps. Așa că o răsplătim cu un catren: ba o poetă de la Iași -uff! i-am văzut pe chat buricu- m-a întrebat: nu vrei o mîță? nu vreau acuma frec pisicu și cu o imagine (de ce-mi spui pa, nu vezi cum plîng ?):
pentru textul : Hermeneia în presa de azi de„cîinele moare de drum lung și prostul de grija altuia”
pentru textul : îngeri sub cărămizi deSuperbă imagine! Cine este autoarea?
pentru textul : de Nașterea Domnului deTextul însă ar trebui modificat pentru a fi adresat în mod unitar.
Propun adresarea la persoana a doua singular, fiind mai directă
'Cu prilejul Praznicului Nașterii Domnului, Hermeneia îți dorește Sărbători Fericite, pace cu alții și pace cu tine însuți.'
Varianta la plural ar suna
'Cu prilejul Praznicului Nașterii Domnului, Hermeneia vă dorește tuturor Sărbători Fericite, pace cu alții și pace cu voi înșivă'... ceea ce sună cam distant.
Așa cum este acum însă în opinia mea este incorect dpdv gramatical, deși toată lumea înțelege, desigur, mesajul.
A
am așteptat am așteptat ceva...:) poemul este într-adevăr perfectibil, Dorin. mulțumesc! iar sublinierea ta excelentă! atent, cu gânduri bune, paul
pentru textul : mai departe decât tristețea deeu tot pe cea veche o vad!
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - V – deMarina, Adriana, mulțumesc de vizite și păreri. Aveți amândouă dreptate, nici eu nu sunt satisfacut total de ce a ieșit, însa pe moment nici inspirație de îmbunătățire nu am. Lucrez la un text mai amplu de proză in trei sau poate patru părți, cred că până la sfârșitul săptămânii voi avea gata prima parte și va apărea pe pagină. Sper să fie o surpriză plăcută.
pentru textul : Clepsidră între două lumi deA, inversiunile, de cele mai multe ori, nu aduc nimic bun textului, dar pot aduce o amprentă de patetism, ca aici "în magazinul bătrînului vînzător", unde eu aş fi scris "în magazinul vânzătorului bătrân".
pentru textul : călătorii.cioburi.zile dePetru, dacă aş număra plopii, probabil că mie mi-ar ieşi fără soţ - şi mă gândesc la Sorescu! De aceea nu mai scriu despre ei. Mulţumesc pentru faptul că mă citeşti! Cât despre complexitate... Cu amiciţie,
Ioan J
pentru textul : n-am să mai scriu! deHm, am și eu același sentiment, după ce am început citirea cu mare neîncredere, văzând titlul și având în minte că mai toți țintesc spre absconsuri insondabile și exprimări alambicate și cât mai tari (a se citi "cool"). Nu neapărat că miroase a poezie, ori că sună așa, dar după ce spune neaoș totul, conturează la final un sentiment ne-spus, singurul lucru care face dintr-un text poezie, și aici un salt la nivelul receptării, care se apleacă înspre tragic chiar, și care dacă s-ar rosti, n-ar mai fi decât o cronica de ziar.
pentru textul : Mă voi însura cu o ardeleancă grasă și blândă deCred că ar fi fost interesant de a continua ideea din prima strofă într-o strofă intermediară. Remarc finalul și îndeosebi versul: "nu există pădure să-mi încapă urletul".
pentru textul : restauratio de(eu nu prea cred în coincidențe, bobadil! vine iar o serie de ieșiri în decor? sau tocmai ai evitat una?)
pentru textul : văd cireși de smoală deam să mă prefac că nu înțeleg ce vrei să spui cu “foloasele limbilor românești”, ești mai familiar cu acest gen de limbaj.
nici faptul că tu nu recunoști o simplă accentuare folosită de omileticieni lejer și nu numai de ei, ci de oameni în general, oratori sau scriitori, nu ți-l reproșez.
că se întâmplă să auzim câini care și mârâie… eh, un exces de-al tău de zel… erai memorabil cu un vers ca acesta “aud câinii”, wow!!!
și acum serios: îți reproșez că ai promis să te ții departe de textele mele la solicitarea subsemnatului (solicitare întemeiată pentru că nu constatasem o stabilitate emotivă susținută de cunoștințe utile mie în comentariile tale și îți spun acestea lent încet fără grabă) și nu ai făcut-o.
mai pe înțeles, comentezi în funcție de cum ți-a ieșit omleta.
da, ai umor. dar ce să fac eu cu umorul tău? ete mă mai amuz când te apucă damblaua și vrei să enervezi pe cineva.
hai papapa-papapa!
Un text care abunda in elemente anatomice de tip cerebral, care il face destul de greu de perceput. In primul vers apare o afirmatie prin negatie "Nu stiu cum sa-ti descriu vocea", dar cu toate astea dati un atribut vocii "frumoase", atribut care, pe langa faptul ca este slab, combate ideea initiala a versului. "Nu stiu cum sa-ti descriu vocea ...descriere" se contrazice singur. La "Albastru verii" am o banuiala ca ar trebui scris articulat. Stiu ca "albastru" adjectival se scrie nearticulat, dar daca as fi zis "movul verii" clar apare si articol pentru ca se substantivizeaza. Cel putin asa cred... Chiar mi-as dori o a doua parere, daca poate cineva sa dea o explicatie gramaticala ceva mai logica si mai coerenta. Cred ca varianta corecta este "globi oculari", dar daca e intentionat("licenta") pentru pastrarea unui ritm... e bine. "foaia cocolosita" ... atribut stilistic destul de inestetic (parerea mea). Mi se pare mai reusita strofa a doua fara "floricele" scientologice si cu idei mult mai poetice. Ialin
pentru textul : Din vocea ta depiticul tau de pe creier jongleaza bine afacereza. ma intreb acum daca piticul tau nu s o fi inteles cu al meu, pt ca ieri ajunsesem cu logicienii mei la lectia despre erorile inductive, punand printre altele chiar ac pb- a prejudecatilor despre blonde. fantastic e faptul ca de la generatie la generatie aceste idei persista. bine ca aristotel a existat, altfel ar fi tb inventat. cu siguranta, un elf ar fi fost accesoriul perfect intr o zi de aprilie. pt ca, nu i asa?, ce e fecirirea in ac zile daca nu un pitic ce danseaza ps: as renunta la unele indicatii regizorale dintre paranteze
pentru textul : Piticul misogin deinaintea cuvantului si a numarului se afla mintea in cautarea unui obiect pe care sa-l cerceteze... Virgil fuge de idei... de fapt toata aceasta nevoie a scrisului este de fapt o fuga de idee, un mod functional de aerisire a mansardei, asemeni donatorului de sange care dupa o vreme simte nevoia sa se duca iarasi la dispensar. In acest text autorul s-a ascuns foarte bine printre cuvinte, el vinde iluzii la superoferta, insa unii zaresc si elefantii roz disimulati prin copaci... intr-un fel de similaritate, stiu unde sa caute si nimic mai mult.
pentru textul : sephirot III demulțumesc pentru observații și peniță.
pentru textul : ploaia se preface că vine deAți completat doamna Kelaro postarea și ați transformat-o în poezie ilustrată de Andrei Moldovan. Aspectul nerespectării Regulamentului rămâne valabil pentru mine pentru că se referea la prima postare de dimineață în care era doar fotografia și doar comentariul "un Koncept Andrei Moldovan, artist român".
pentru textul : silent night deo schimbare de ton si registru in raport cu alte poezii ale autoarei. Eu zic ca e de bine.
pentru textul : tropice amare deDar cred ca o sa mai dureze pana la (re)gasirea drumului. Desi sinceritatea
(oarecum naiva), care face bine in prozele tale, aici, in incheierea textului, nu mi se pare O.K.
("sunt pur şi simplu omorâţi încetişor"). Am zis, mi se pare
ai interpretat bine, Luminita
ea afla de la oameni...:)
pentru textul : …ca pe tine însuţi deMulțumesc, Nicole. Pentru că mi-ai descris ce vezi, nu eram sigură pe puterea de sugestie a acestui context poetic. Acesta e primul haiku (din multele mele minipoeme).
pentru textul : La lumière en fleur demai eliberează cuvintele, nu aglomera tropii... și scrie ca și cum ți-ai bea cafeaua...
pentru textul : respiraţie de toamnă degând bun!
Dacă aș avea mai mult timp poate că aș putea să ilustrey și eu textul. Din păcate, pe moment timpul e o resursă ceva mai costisitoare pentru mine... Mulțumesc pentru comentariu. Îmi propun să mai scriu schițe în stilul ăsta, sper că mai bune decât cea prezentă.
pentru textul : Meditație deSa speram ca imaginea Romaniei se va schimba si ca o sa ne fie mult mai usor a spune :"Sunt de origine romana"!
pentru textul : scrisoarea a treia către români deDoamna Adriana. Inchinaciune pentru frumosul Dvs. comentariu. Si pentru ironia fina. Si atat.
pentru textul : (1) Câte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Azi, Cantor deImi amintesc cand eram copil si tatal meu inca traia cat ma suparam pe el cand se bucura ca pierdea vreo echipa a Romaniei, incepea sa topaie prin casa si sa zica "asa le trebuie prostii dracului". Acum trebuie sa mentionez ca tatal meu, desi a fost cel mai tanar profesor universitar la 44 de ani din Romania, ramanese acelasi baiat dintr-o familie cu 11 copii din Ardeal si se exprima liber in orice ocazie. Dar eu tot nu il intelegeam... cum se putea bucura ca pierduse Romania? Uite insa cum trece timpul, tatal meu e mort de 21 de ani am ajuns la varsta cand el era profesor universitar (eu neobisnuind acest lucru :-) si am ajuns sa-l inteleg si sa-l aprob pe cineva, un anume Bogdan Geana (pe care se intampla sa-l cunosc, dar nu asta conteaza) ca se bucura in acest material nu oricum, ci anume intens de aceast Euro-bluf ! De acord cu fiecare rand al acestui articol (care ar merita publicat, oare o fi si fost?) dar eu as fi adaugat si cateva injuraturi babane la adresa acestor incredibil de incompententi sons and daughters of bitches care isi permit sa-si bata joc de imaginea Romaniei. Si daca pe ei doare (evident) in cur, atunci ar trebui o teapa din aia model rotunjit sa li se bage acolo ca sa vada cum ar fi sa-i doara cu adevarat. Andu P.S. Salutari Bogdane, m-am vazut cu Mat si cu Nanu sambata asta la un shpritz si am vorbit si de tine... n-ai sughitat? :-)
pentru textul : România la Eurovision 2008, între boys band și “boys bann” deexplicatia din ultimul vers, strofa a 2-ua, mi se pare inutila. l-as taia fara regret. finalul, in care se hotaraste chestiunea cu raftul si cu Dumnezeu, mi se pare aiuristic si, desi, vrei sa faci trimitere la raftul din strofa a 2-ua, nu reusesti decat sa folosesti un efect de scena bombastic. textul mi se pare fortat, cautat.
pentru textul : corespondență de septembrie denu am știut că e de ajuns să citești primul vers pentru a exprima o părere literară și să devii alergică. poate ajută mușețelul.
pentru textul : Tetley deVa multumesc de trecere si comentariu. Sunt perfect deacord, insa am o slabiciune pentru versul clasic si nu cred ca va putea schimba cineva asta. Ialin
pentru textul : Insomniac deAtenție la editare! Verifică HCODE (sus, dreapta) de pe acest site pentru italice, bold etc. și revino asupra textului.
pentru textul : Reflexii interioare dePagini