un dus rece este intotdeauna bun la excitatie maxima. "maria mea" mai dorea sa spuna ca nimeni nu te impiedica sa iei initiativa si sa amendezi acolo unde ti se pare ca nu e ok. ce ai de pierdut...?! penitele, iata!, nu sunt importante pentru tine, din cate inteleg. iar daca am avut degetele fracturate un timp, pentru comentarii, asta nu inseamna ca nu am citit ce au scris si au comentat ceilalti (inclusiv tu). si tu ai scos in fata tot felul de prostii de pe site, cu tot felul de comentarii amicale. mai ramane sa ma intrebi la cine... :) cand voi pleca la vanatoare de arici, te anunt. pana atunci, vezi ca pun si eu un text in romana... poate vii cu o opinie :) offf
Poate partea de început ar mai trebui lucrată, pentru a mai dilua tonul militantist-social. Încearcă doar să sugerezi vectorul critic pe direcţia căruia va curge textul, în continuare. Ideea este bună, doar că are un uşor iz telenovelistic, asta poate şi din cauza "clanurilor". În fine, este doar o părere. Cu amiciţie,
"Cum ați reacționa oare dacă v-ar opri poliția pentru că ați trecut pe roșu și v-ar ruga frumos să nu se mai întâmple," -probabil mi-aș da două palme să-mi dau seama dacă întradevăr e reală chestia asta, :-)... Am început de curând a posta chestii p-aici doar pt. că am apreciat Hermeneia a fi un valoros domeniu sau spațiu de utilizare a internetului. Iar a fi moderator întâi de scriitor si cititor pe Hermeneia = 0. pro Bianca. fabius
Formidable cet alphabet poétique, qui met à l'honneur le mot, décliné de vingt six manières dans l'espace et le temps, tout en finesse, en délicatesse, à travers un jeu de miroirs, où la mise en perspective est un jeu d'ombres et de lumière qui se cachent et se découvrent tour à tour. Profondeur, contours, couleurs, contrastes, tous nos sens sont en éveil ... Tu as réussi là une véritable oeuvre d' "art poétique".
Frumos poem, speciale versurile de început: "atât de mult scrii (...) încât începi să (te a)semeni cuvintelor" Remarc și ideea pietrei / nisipului la atingere.
mulțumesc de întâmpinare ,Aranca! ai dreptate, e aceiași viermăluială în tabloul "Jocuri de copii" al lui Breugel, aceeași nesupunere a materialului artistic, totul alunecă și-n textul meu. Mulțumesc pentru idee.
dihăniile de gânduri nu miros a flori veștede... miros a foc, focul a ce miroase?a viata. deci, e molcuță strofa a doua, a treia e doar rima insa titlul parerea mea e ca merita un text mai bun. revina asupra ideii si nu tine gandul in locul stramt al versificatiei rimate ci lasa dihania sa alerge nestingherita pana gadele o ajunge gafaind si-i spune...bine, shehereyadă, azi ti-ai spus povestea..te mai las până maine... in concluzie, prelucrează-l
Luciano Pavarotti a fost prezentat pe canalele franceze de multe ori în aceste zile interpretând această piesă. Nu știu de când data înregistrarea, dar interpretarea precum și tristețea lui din final, capitularea în fața inevitabilului, m-a impresionat extrem de mult. Chanson de l'adieu / Edmond d'Haraucourt-F. Paolo Tosti Partir c'est mourir un peu C'est mourir à ce qu'on aime On laisse un peu de soi-même En toute heure et dans tout lieu C'est toujours le deuil d'un voeux Le dernier vers d'un poème Partir c'est mourir un peu C'est mourir à ce qu'on aime Et l'on part, et c'est un jeu Et jusqu'à l'adieu suprême C'est son âme que l'on sème Que l'on sème à chaque adieu Partir, c'est mourir un peu Partir, c'est mourir un peu mulțumesc Nicole, pentru ajutor!
e ridicol pentru că așa e în dragoste Boba, ridicol să fi rațional. nu pentru că ți se pare ție ridicol. got it? e și un pic absurd să reproșezi un defect care s-a vrut deliberat defect. deci take it or leave it: e simplu...:) iar orbul voluntar și anume acela care o ia...nu e o poveste anume care io-te că nu te duce la vreun film cu gîndul, ci doar un orb, fără apartenență politică, liber s-o ia drept în prăpastie dacă așa i se pune pata. per ansamblu pare un comentariu-replică, deliberat dur și căutat cu lumînarea. încheiat cu subtilități naționaliste așa cum îi stă bine bobadilului cînd nu mai are argumente...:) thanx anyway dar a trecut pe lîngă...:)
Djamal, este una din cele mai frumoase poezii ale tale. Pastrează(-te) așa. versurile acestea au, prin simplitate și naturalețe, ceva cu totul aparte: "desfaceți palmele priviți-le sunt pline de soare acum."
Dacă intenția a fost de a ironiza, poemul sună bine și și-a atins scopul după părerea mea. Pe de altă parte, și lectura lui cere un efort ceva mai mare din partea cititorului, datorită termenilor complecși folosiți. Însă, rezultatul final sună bine iar textul merită lecturat.
Ela, nu știu ce să spun... nu se văd deloc, dar deloc, decât de ghicesc începuturile cuvintelor în primele trei versuri, "fără" în versul 5... Până să încerci ce-ți sugera Virgil, poți încerca să "culegi culorile mai închise chiar din poză și să le folosești la culoarea fontului. Eu am încercat cu un fel de gri-verde luat din poză, și pare a se vedea mai bine. Sau pune versurile și sub poză, încă o dată. E păcat, ideea e chiar frumoasă, și completează bine poza.
corectează te rog 'toate acele lucruriLE care...' și 'ucig'.
finalul este de madamă iar 'în mine' neinspirat pentru că are un dublu înțeles fără noimă. (mine de aur, mine de cărbune, pricepi)
părerea mea este că seria asta cu t.a.l.c. începe slab, dar eu voi citi în continuare cu interes, pentru că ești un poet al surprizelor pentru mine. La fel am gândit și la yerba mate, am acuzat multe poeme de banalitate, însă apoi altele m-au surprins mai mult decât plăcut.
Așa că... let's see.
Anyway, improve something pls!
Şi mie mi-a plăcut, chiar dacă unele versuri sunt aglomerate. Pare o spontană şi lucidă razvrătire existenţială. Aparenta ruptură ideatică dintre cele două unităţi îmi întăreşte părerea.
Erika, bun venit și remarc un poem dedicat, mult mai bine lucrat decât cele de tine scrise înainte. Evoluția este simțitoare și asta mă bucură: există o anume suplețe, ai descărcat din multe expresii comune, din exclamări etc. Ceea ce te rog la acest poem este să modifici ușor strofele: "apoi îmi trag un picior înapoi din știrile de la ora șapte îmi bag mâna dreapta între poet si coșmar cea stângă între negoț și scriitor" Respectiv schimbă acel: "îmi trag un picior" și "acel îmi bag mâna". Sunt consvinsă că poți găsi substitute poetice pentru aceste cuvinte, care să se acordeze cu restul compoziției. Sper ca eleganța Hermeneei să îți fie bun lăcaș. Ela
"mai aproape de sens" inseamna cat mai aproape de intelesul tuturor? Daca da, asta nu e chiar una din tintele mele:) Oricum, sunt convins ca ai inteles de la inceput ce am vrut sa spun si de ce am folosit "arme" in locul ala. Iar gramatica, in elasticitatea rigurozitatii ei, cred ca imi va ierta pacatelul... M-am gandit ceva vreme inainte de a scrie versul in discutie, dar cuvintele astfel legate mi-au transmis un oarecare clinchet pe care nu l-am putut refuza. Mai rau parca m-a incurcat scartaitul obtinut prin alaturarea e-a (palmele arme), care imi pare ca s-ar accentua daca montez acolo liniuta
Citindu-te de mai multă vreme, am încercat să urmăresc o linie, un stil al tău și cred că aș putea spune acum că începe să se contureze. Dacă ți-aș spune că acest poem mai trebuie lucrat și dacă ți-aș da o variantă, ar fi stilul meu. Poate tocmai acest aparent exces de balast e de fapt un stil propriu. Sunt câteva versuri de remarcat, cum ar fi "nimeni nu mai are nevoie de semne".
imi place in mod deosebit aceasta zidire imateriala impalpabila ce lumineaza intunericul la propriu si la figurat. "scriu mai întâi ultimul cuvânt din poem pentru a regăsi începutul luminii puse în voce" multumesc Marlena pentru acest poem in care scrii mai intai lumina...
o extrapolare lirica reusita si plina de farmec a paradoxului rimbaudian. curge bine poemul tau, discret precum lacrima instrainarii de sine. o mica obiectie am, la titlu: in cazul in care vrei sa-l lasi intre ghilimele, cred ca citatul exact era: "je est un autre". fara ghilimele, insa, merge si varianta aleasa de tine, in cazul particular al poemului tau. felicitari.
Da, " ulciorul nu merge decât o singură dată la apă". Ar fi trebuit să cern cuvintele cu mai mare grijă. Mă voi strădui mai mult. Vă mulțumesc sincer pentru sfaturi.
ai idee cine are drepturile de autor aupra textelor Luanei? stiam ca are un fiu. ar trebui sa luam legatura si cu el. pana atunci, le-am putem accesa oficial si populariza online. asta pot face si acum, fara probleme. conduc o firma de new media si nu mi-ar fi foarte greu. doar sa gasim forumla corecta, oficiala. hai sa facem asta in memoria acestui minunat om, cum rar mai gasesti. vorbim. i;m in
Bună ziua Bianca! Am reflectat îndelung asupra tuturor comentariilor născute urmare a prezenței mele în această comunitate. Pot să-ți dau dreptate în privința câtorva lucruri, în privința altora, nu. Dar cred că cel mai potrivit răspuns îl vei găsi în citatul de mai jos, preluat din Paler: ”Avem timp pentru toate. Să dormim, să alergăm în dreapta și-n stânga, să regretăm c-am greșit și să greșim din nou, să-i judecăm pe alții și să ne absolvim pe noi înșine; avem timp să citim și să scriem, să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris; avem timp să facem proiecte și să nu le respectăm, avem timp să ne facem iluzii și să răscolim prin cenușa lor mai târziu. Avem timp pentru ambiții și boli, să învinovățim destinul și amănuntele, avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp să ne alungăm întrebările, să amânăm răspunsurile, avem timp să sfărâmam un vis și să-l reinventăm, avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem, avem timp să primim lecții și să le uităm după-aceea, avem timp să primim daruri și să nu le-nțelegem. Avem timp pentru toate. Am învățat că nu trebuie să te compari cu ceea ce pot alții mai bine să facă; ci cu ceea ce poți tu să faci. Am învățat că doi oameni pot privi același lucru și pot vedea ceva total diferit. Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între a fi amabil, a nu răni oamenii și a-ți susține părerile.” Dar, pentru că Fragmentul nu răspunde în totalitate punctelor de vedere exprimate de tine, mai fac următoarele precizări și, te rog să le interpretezi ca atare: - scriu doar de aproape trei ani poezie; nu știu de ce și cum a început, dar zilnic se ivește căte o alcătuire căreia nu pot și nu vreau să mă opun; eu nu caut scrisul, m-am trezit făcând-o la o vârstă la care poate doar timpul liber la dispoziție ar justifica asta; - dar mă regăsesc pe mine și viața mea în ceea ce scriu; (profetul spune în motto-ul său: ”poezia nu este viata si viata nu este poezie”) și iată că mă văd silit să-l contrazic; - faptul că scriu în formă desuetă nu-i vina mea; limba folosită însă este cea din DEX, niciunul dintre cuvintele utilizate nefiind proscris, sau nu încă; - aceeași întâmplare face să iasă la iveală 16 tematici diferite în alcăruiri care ”reclamă” astfel de cuvinte, ex. celor din ”Povești din veac” - tematică istorică și epică, sau ”Arama”- tematică religioasă și nicidecum limbaj up-datat; - la fe, în cazul poeziei de dragoste cu împliniri sau eșecuri, al pastelurilor și a celei meditative, curge totul într-un limbaj uzual, chiar simplu cum ai remarcat, dar până la fortuite aprecieri gen manea, crochiu slab realizat, iz învechit, ridicol, mai e cale lungă; - ești liberă să ai opinii așa cum consideri, dar aș dori, dacă tot ai avut amabilitatea să te oprești pe o pagină a mea, să-ți acorzi unul suplimentar și să răsfoiești dintre ”textele deja scrise și aruncate”, deja postate aici sau aiurea și vei putea constata că cei peste 100.000 de lectori în peste doi ani, au desigur, păreri împărțite; - tare mi-e teamă că procedați într-un fel ”izolaționist” și asta duce la crearea unor elite ireale; - forma unei alcătuiri poate fi discutabilă, mesajul nu, decât dacă se încalcă grosolan principii sau regulamente; ori eu nu m-am abătut de la niciunele deocamdată; - ai exprimat în finalul primului paragraf al comentariului, citez: ”Din păcate, dacă aici avem de-a face pur și simplu cu aruncarea unor texte deja scrise, la intervale regulate, cu refuzul tău de a interveni sau încerca o schimbare, cu lipsa completă de interacțiune față de ceilalți membri care postează aici, îngustarea aceasta a orizontului și intereselor pe hermeneia cu alte cuvinte, nu cred că te vei folosi prea mult de hermeneia. Și nici vice versa.” - fac următoarele precizări: interacțiunea are două aspecte, postez, sunt citit/criticat/apreciat și răspund, dar absolut nimeni nu poate pretinde să modific un text doar pentru că i se pare altfel decât poate înțelege; în același plan al interacțiunii, îmi recunosc limitele în a exprima opinii stilistice, neavând competențe de critică literară, și atunci mă abțin. - dacă însă ai vrut de pe poziție colegială, sau de pe poziția autorității cu care ești investită, să-mi sugerezi să stopez colaborarea cu Hermeneia, pot doar să iau act de acest punct de vedere, însă o decizie voi lua doar urmare a unei înștiințări a acelei autorități care a aprobat apartenența mea la acest grup (chiar dacă a făcut-o urmare a celei de-a doua solicitări). Devin plictisitor, nu-i așa? Mă opresc, însă cred că o anume reținere în a da verdicte chiar de la început este cel puțin oportună.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
un dus rece este intotdeauna bun la excitatie maxima. "maria mea" mai dorea sa spuna ca nimeni nu te impiedica sa iei initiativa si sa amendezi acolo unde ti se pare ca nu e ok. ce ai de pierdut...?! penitele, iata!, nu sunt importante pentru tine, din cate inteleg. iar daca am avut degetele fracturate un timp, pentru comentarii, asta nu inseamna ca nu am citit ce au scris si au comentat ceilalti (inclusiv tu). si tu ai scos in fata tot felul de prostii de pe site, cu tot felul de comentarii amicale. mai ramane sa ma intrebi la cine... :) cand voi pleca la vanatoare de arici, te anunt. pana atunci, vezi ca pun si eu un text in romana... poate vii cu o opinie :) offf
pentru textul : blogbadil deCaline, nu ma fierbe, e vorba despre Ulise? Andu
pentru textul : Sub pânze dePoate partea de început ar mai trebui lucrată, pentru a mai dilua tonul militantist-social. Încearcă doar să sugerezi vectorul critic pe direcţia căruia va curge textul, în continuare. Ideea este bună, doar că are un uşor iz telenovelistic, asta poate şi din cauza "clanurilor". În fine, este doar o părere. Cu amiciţie,
Ioan J
pentru textul : căsătoria este sfântă, da de"Cum ați reacționa oare dacă v-ar opri poliția pentru că ați trecut pe roșu și v-ar ruga frumos să nu se mai întâmple," -probabil mi-aș da două palme să-mi dau seama dacă întradevăr e reală chestia asta, :-)... Am început de curând a posta chestii p-aici doar pt. că am apreciat Hermeneia a fi un valoros domeniu sau spațiu de utilizare a internetului. Iar a fi moderator întâi de scriitor si cititor pe Hermeneia = 0. pro Bianca. fabius
pentru textul : Moderator pe hermeneia deFormidable cet alphabet poétique, qui met à l'honneur le mot, décliné de vingt six manières dans l'espace et le temps, tout en finesse, en délicatesse, à travers un jeu de miroirs, où la mise en perspective est un jeu d'ombres et de lumière qui se cachent et se découvrent tour à tour. Profondeur, contours, couleurs, contrastes, tous nos sens sont en éveil ... Tu as réussi là une véritable oeuvre d' "art poétique".
pentru textul : Absens -alfabet poetic (1) de...cred că da, Virgil! am modificat...
pentru textul : Totul despre Mine deFrumos poem, speciale versurile de început: "atât de mult scrii (...) încât începi să (te a)semeni cuvintelor" Remarc și ideea pietrei / nisipului la atingere.
pentru textul : Poemele mele se nasc în poemele tale demulțumesc de întâmpinare ,Aranca! ai dreptate, e aceiași viermăluială în tabloul "Jocuri de copii" al lui Breugel, aceeași nesupunere a materialului artistic, totul alunecă și-n textul meu. Mulțumesc pentru idee.
pentru textul : Zidit/tidiz descuze: a se citi - comunicarea asumată.
pentru textul : ziua cu ochii deschiși dedihăniile de gânduri nu miros a flori veștede... miros a foc, focul a ce miroase?a viata. deci, e molcuță strofa a doua, a treia e doar rima insa titlul parerea mea e ca merita un text mai bun. revina asupra ideii si nu tine gandul in locul stramt al versificatiei rimate ci lasa dihania sa alerge nestingherita pana gadele o ajunge gafaind si-i spune...bine, shehereyadă, azi ti-ai spus povestea..te mai las până maine... in concluzie, prelucrează-l
pentru textul : Gâdilat de gâde desă ajung. unde? nici eu nu ştiu. casă am, rucsac am, stau bine, merg comod, destinaţia o văd, îmi lipseşte perechea în plus de tălpici... merci, tyly.
pentru textul : ţel deLuciano Pavarotti a fost prezentat pe canalele franceze de multe ori în aceste zile interpretând această piesă. Nu știu de când data înregistrarea, dar interpretarea precum și tristețea lui din final, capitularea în fața inevitabilului, m-a impresionat extrem de mult. Chanson de l'adieu / Edmond d'Haraucourt-F. Paolo Tosti Partir c'est mourir un peu C'est mourir à ce qu'on aime On laisse un peu de soi-même En toute heure et dans tout lieu C'est toujours le deuil d'un voeux Le dernier vers d'un poème Partir c'est mourir un peu C'est mourir à ce qu'on aime Et l'on part, et c'est un jeu Et jusqu'à l'adieu suprême C'est son âme que l'on sème Que l'on sème à chaque adieu Partir, c'est mourir un peu Partir, c'est mourir un peu mulțumesc Nicole, pentru ajutor!
pentru textul : Partir c’est mourir un peu - Luciano Pavarotti deerată: actaeon, scuze...
pentru textul : insulele lui langerhans deDin pacate nu prea reusesc sa inserez imaginea. Nu mai stiu prea bine html.
pentru textul : Ryu Murakami și violența ca antidot al alienării dee ridicol pentru că așa e în dragoste Boba, ridicol să fi rațional. nu pentru că ți se pare ție ridicol. got it? e și un pic absurd să reproșezi un defect care s-a vrut deliberat defect. deci take it or leave it: e simplu...:) iar orbul voluntar și anume acela care o ia...nu e o poveste anume care io-te că nu te duce la vreun film cu gîndul, ci doar un orb, fără apartenență politică, liber s-o ia drept în prăpastie dacă așa i se pune pata. per ansamblu pare un comentariu-replică, deliberat dur și căutat cu lumînarea. încheiat cu subtilități naționaliste așa cum îi stă bine bobadilului cînd nu mai are argumente...:) thanx anyway dar a trecut pe lîngă...:)
pentru textul : A hard woman is good to find deDjamal, este una din cele mai frumoase poezii ale tale. Pastrează(-te) așa. versurile acestea au, prin simplitate și naturalețe, ceva cu totul aparte: "desfaceți palmele priviți-le sunt pline de soare acum."
pentru textul : Decojirea deDacă intenția a fost de a ironiza, poemul sună bine și și-a atins scopul după părerea mea. Pe de altă parte, și lectura lui cere un efort ceva mai mare din partea cititorului, datorită termenilor complecși folosiți. Însă, rezultatul final sună bine iar textul merită lecturat.
pentru textul : Pui cu patru picioare de... si desigur, uituca penitza... :-) scuze!
pentru textul : libido sciendi pour Mme B deEla, nu știu ce să spun... nu se văd deloc, dar deloc, decât de ghicesc începuturile cuvintelor în primele trei versuri, "fără" în versul 5... Până să încerci ce-ți sugera Virgil, poți încerca să "culegi culorile mai închise chiar din poză și să le folosești la culoarea fontului. Eu am încercat cu un fel de gri-verde luat din poză, și pare a se vedea mai bine. Sau pune versurile și sub poză, încă o dată. E păcat, ideea e chiar frumoasă, și completează bine poza.
pentru textul : roca din care mă nasc decorectează te rog 'toate acele lucruriLE care...' și 'ucig'.
pentru textul : t. a. l. c. II definalul este de madamă iar 'în mine' neinspirat pentru că are un dublu înțeles fără noimă. (mine de aur, mine de cărbune, pricepi)
părerea mea este că seria asta cu t.a.l.c. începe slab, dar eu voi citi în continuare cu interes, pentru că ești un poet al surprizelor pentru mine. La fel am gândit și la yerba mate, am acuzat multe poeme de banalitate, însă apoi altele m-au surprins mai mult decât plăcut.
Așa că... let's see.
Anyway, improve something pls!
Şi mie mi-a plăcut, chiar dacă unele versuri sunt aglomerate. Pare o spontană şi lucidă razvrătire existenţială. Aparenta ruptură ideatică dintre cele două unităţi îmi întăreşte părerea.
pentru textul : memento sacadat deErika, bun venit și remarc un poem dedicat, mult mai bine lucrat decât cele de tine scrise înainte. Evoluția este simțitoare și asta mă bucură: există o anume suplețe, ai descărcat din multe expresii comune, din exclamări etc. Ceea ce te rog la acest poem este să modifici ușor strofele: "apoi îmi trag un picior înapoi din știrile de la ora șapte îmi bag mâna dreapta între poet si coșmar cea stângă între negoț și scriitor" Respectiv schimbă acel: "îmi trag un picior" și "acel îmi bag mâna". Sunt consvinsă că poți găsi substitute poetice pentru aceste cuvinte, care să se acordeze cu restul compoziției. Sper ca eleganța Hermeneei să îți fie bun lăcaș. Ela
pentru textul : Herme de gânduri de"mai aproape de sens" inseamna cat mai aproape de intelesul tuturor? Daca da, asta nu e chiar una din tintele mele:) Oricum, sunt convins ca ai inteles de la inceput ce am vrut sa spun si de ce am folosit "arme" in locul ala. Iar gramatica, in elasticitatea rigurozitatii ei, cred ca imi va ierta pacatelul... M-am gandit ceva vreme inainte de a scrie versul in discutie, dar cuvintele astfel legate mi-au transmis un oarecare clinchet pe care nu l-am putut refuza. Mai rau parca m-a incurcat scartaitul obtinut prin alaturarea e-a (palmele arme), care imi pare ca s-ar accentua daca montez acolo liniuta
pentru textul : de ce-mi doresc să văd pământul deCitindu-te de mai multă vreme, am încercat să urmăresc o linie, un stil al tău și cred că aș putea spune acum că începe să se contureze. Dacă ți-aș spune că acest poem mai trebuie lucrat și dacă ți-aș da o variantă, ar fi stilul meu. Poate tocmai acest aparent exces de balast e de fapt un stil propriu. Sunt câteva versuri de remarcat, cum ar fi "nimeni nu mai are nevoie de semne".
pentru textul : nu cred deimi place in mod deosebit aceasta zidire imateriala impalpabila ce lumineaza intunericul la propriu si la figurat. "scriu mai întâi ultimul cuvânt din poem pentru a regăsi începutul luminii puse în voce" multumesc Marlena pentru acest poem in care scrii mai intai lumina...
pentru textul : Poemul e zidit în insonor deo extrapolare lirica reusita si plina de farmec a paradoxului rimbaudian. curge bine poemul tau, discret precum lacrima instrainarii de sine. o mica obiectie am, la titlu: in cazul in care vrei sa-l lasi intre ghilimele, cred ca citatul exact era: "je est un autre". fara ghilimele, insa, merge si varianta aleasa de tine, in cazul particular al poemului tau. felicitari.
pentru textul : „Je est l’autre” deDa, " ulciorul nu merge decât o singură dată la apă". Ar fi trebuit să cern cuvintele cu mai mare grijă. Mă voi strădui mai mult. Vă mulțumesc sincer pentru sfaturi.
pentru textul : Mercenar prin timp deai idee cine are drepturile de autor aupra textelor Luanei? stiam ca are un fiu. ar trebui sa luam legatura si cu el. pana atunci, le-am putem accesa oficial si populariza online. asta pot face si acum, fara probleme. conduc o firma de new media si nu mi-ar fi foarte greu. doar sa gasim forumla corecta, oficiala. hai sa facem asta in memoria acestui minunat om, cum rar mai gasesti. vorbim. i;m in
pentru textul : Povestea virtuală a târfelor mele vesel-triste şi romantic-melancolico-amare – N-am crezut niciodată că voi scrie: “În amintirea Luanei Zosmer (Hanny)” , dar uite că, din nefericire, se întâmplă. deCeva nu se leaga in aceasta poezie. Primele versuri n-au nicio tangenta cu finalul.....parerea mea. In plus consider ca semnul ? nu isi are rostul.
pentru textul : şi dacă îmblânzesc mortul...?? deBună ziua Bianca! Am reflectat îndelung asupra tuturor comentariilor născute urmare a prezenței mele în această comunitate. Pot să-ți dau dreptate în privința câtorva lucruri, în privința altora, nu. Dar cred că cel mai potrivit răspuns îl vei găsi în citatul de mai jos, preluat din Paler: ”Avem timp pentru toate. Să dormim, să alergăm în dreapta și-n stânga, să regretăm c-am greșit și să greșim din nou, să-i judecăm pe alții și să ne absolvim pe noi înșine; avem timp să citim și să scriem, să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris; avem timp să facem proiecte și să nu le respectăm, avem timp să ne facem iluzii și să răscolim prin cenușa lor mai târziu. Avem timp pentru ambiții și boli, să învinovățim destinul și amănuntele, avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp să ne alungăm întrebările, să amânăm răspunsurile, avem timp să sfărâmam un vis și să-l reinventăm, avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem, avem timp să primim lecții și să le uităm după-aceea, avem timp să primim daruri și să nu le-nțelegem. Avem timp pentru toate. Am învățat că nu trebuie să te compari cu ceea ce pot alții mai bine să facă; ci cu ceea ce poți tu să faci. Am învățat că doi oameni pot privi același lucru și pot vedea ceva total diferit. Am învățat că este prea greu să-ți dai seama unde să tragi linie între a fi amabil, a nu răni oamenii și a-ți susține părerile.” Dar, pentru că Fragmentul nu răspunde în totalitate punctelor de vedere exprimate de tine, mai fac următoarele precizări și, te rog să le interpretezi ca atare: - scriu doar de aproape trei ani poezie; nu știu de ce și cum a început, dar zilnic se ivește căte o alcătuire căreia nu pot și nu vreau să mă opun; eu nu caut scrisul, m-am trezit făcând-o la o vârstă la care poate doar timpul liber la dispoziție ar justifica asta; - dar mă regăsesc pe mine și viața mea în ceea ce scriu; (profetul spune în motto-ul său: ”poezia nu este viata si viata nu este poezie”) și iată că mă văd silit să-l contrazic; - faptul că scriu în formă desuetă nu-i vina mea; limba folosită însă este cea din DEX, niciunul dintre cuvintele utilizate nefiind proscris, sau nu încă; - aceeași întâmplare face să iasă la iveală 16 tematici diferite în alcăruiri care ”reclamă” astfel de cuvinte, ex. celor din ”Povești din veac” - tematică istorică și epică, sau ”Arama”- tematică religioasă și nicidecum limbaj up-datat; - la fe, în cazul poeziei de dragoste cu împliniri sau eșecuri, al pastelurilor și a celei meditative, curge totul într-un limbaj uzual, chiar simplu cum ai remarcat, dar până la fortuite aprecieri gen manea, crochiu slab realizat, iz învechit, ridicol, mai e cale lungă; - ești liberă să ai opinii așa cum consideri, dar aș dori, dacă tot ai avut amabilitatea să te oprești pe o pagină a mea, să-ți acorzi unul suplimentar și să răsfoiești dintre ”textele deja scrise și aruncate”, deja postate aici sau aiurea și vei putea constata că cei peste 100.000 de lectori în peste doi ani, au desigur, păreri împărțite; - tare mi-e teamă că procedați într-un fel ”izolaționist” și asta duce la crearea unor elite ireale; - forma unei alcătuiri poate fi discutabilă, mesajul nu, decât dacă se încalcă grosolan principii sau regulamente; ori eu nu m-am abătut de la niciunele deocamdată; - ai exprimat în finalul primului paragraf al comentariului, citez: ”Din păcate, dacă aici avem de-a face pur și simplu cu aruncarea unor texte deja scrise, la intervale regulate, cu refuzul tău de a interveni sau încerca o schimbare, cu lipsa completă de interacțiune față de ceilalți membri care postează aici, îngustarea aceasta a orizontului și intereselor pe hermeneia cu alte cuvinte, nu cred că te vei folosi prea mult de hermeneia. Și nici vice versa.” - fac următoarele precizări: interacțiunea are două aspecte, postez, sunt citit/criticat/apreciat și răspund, dar absolut nimeni nu poate pretinde să modific un text doar pentru că i se pare altfel decât poate înțelege; în același plan al interacțiunii, îmi recunosc limitele în a exprima opinii stilistice, neavând competențe de critică literară, și atunci mă abțin. - dacă însă ai vrut de pe poziție colegială, sau de pe poziția autorității cu care ești investită, să-mi sugerezi să stopez colaborarea cu Hermeneia, pot doar să iau act de acest punct de vedere, însă o decizie voi lua doar urmare a unei înștiințări a acelei autorități care a aprobat apartenența mea la acest grup (chiar dacă a făcut-o urmare a celei de-a doua solicitări). Devin plictisitor, nu-i așa? Mă opresc, însă cred că o anume reținere în a da verdicte chiar de la început este cel puțin oportună.
pentru textul : a catedralei grea singurătate dePagini