Le propun editorilor să scoată „De inimă albastră” de la ”Cele mai citite texte” pentru că, observ, nu se face analiză pe text. El este citit pentru circoteca ce-l însoțește, provocată de K. Dacă membrii Hermeneiei preferă o astfel de pamfletăreală sun gata să le ofer una, sub forma unui „dialog virtual” cu personaje imaginare. Menționȃnd că „ele au o puternică asemănare cu unele reale”. Și, promit ferm, că el va fi mult, mult, mai savuros și mai deochiat decȃt cel care a apărut, pȃnă acum, la „com-uri”. Dar înainte ca textul să fie scos, dacă editorii vor binevoi să o facă, le sugerez celor ce-l vor mai parcurge să-și manifeste interesul pentru o asemenea plamfetăreală; mă voi executa prompt. Ȋn ceea ce privește textul subsemnatului, el – prost, bun – va rămȃne postat. Pentru că e al meu și nu-l repudiez.
Dorin Cozan,
ai un stil elegant în poezie nu şi în com. de genul "carevasazica musiu Nicholas, ti-a dat tac tu gologani de supt halvitza si te-o trimes la scoala." eu cred că ai o maturitate poetică, maturitate care să-ţi permită o anumită detaşare şi în com. avertisment!
am rezerve ca acest text poate fi considerat poezie. nu spun ca nu e interesant sau ca nu are un limbaj metaforic dar cred ca ramine doar o proza fantastica
E o soluție ingenioasă, și sper să funcționeze pe cât de bine sună. Probabil că editorii vor avea mult de lucru, dar din punctul de vedere al menținerii standardului calității e o măsura foarte elegantă. Poate în ideea aceasta s-ar putea face o metodă prin care noi, cititorii, să le putem semnala editorilor un text slab.
Poezia asta e specific douămiistă, e o limpede definiție a ei. Astfel că, a o critica înseamnă a-ți pune toată generația pe cap... așa că mai aștept patru ani să vă văd ce părere veți avea voi atunci despre "zecism" sau cum o să-i zică. Reacția lui Rameau o înțeleg pe deplin, nici mie nu-mi place bucătăria asta care e la o distanță de o apăsare de clanță de cămara de depozitare a rutinei ridicată la rang de poezie.
Agheorghesei, tu când îmi spui mie Boba mă bagi în ceață, că nu mai știu cum aș putea eu să mă adresez ție, care probabil ai doar câțiva ani mai mult decât fiică-mea fără să-mi suspenzi contul. Mi-amintesc că am pățit-o de multe ori când ți-am zis de exemplu 3 de A sau altfel, dar ce mai contează? Că-mi zice Gorun Boba e altă treabă, mă simt onorat, dar de la un mucos ca tine pot și eu să protestez conform Regulamentului sau nu?
Mulțumesc
P.S. Iar textul nu trebuie să-l șterg eu dacă e așa de prost poți să-l trimiți tu la Șantier, right? sau Nicholas dacă îl ridicați și pe el în rang că merită, scrie bine iar eu cred că el își dorește asta cel mai mult în viață la ora actuală, faceți și voi un om fericit!
E așa de ușor...
Sebi, mersi
un text bun.Poate nu cel mai reusit din cele scrise de tine (citesc ce postezi, in general), dar bun. Prima parte cred ca da frumusetea scrierii.Din...strofa a treia imi place ultimul vers. "Causul virgulei"- e interesant spus dar...nu stiu, imi pare arida in genere utilizarea diferitelor ref. gen ars/poetica in poezie.E o problema pe care mi-o admit, strict o chestiune de... gust.
"ciugulita fiind de valuri" strica ritmul textului cumva din cauza gerunziului ,(imi) da impresia ca este prea...explicativ.
Ultima strofa-da, mi-a re-adus placerea de a citi fara a...cobi:)
Nu-mi place titlul, cred că puteai fi mai inspirat. În rest, un exemplu reușit despre cât de mult te poți desfășura "literar" pe marginea oricărui subiect, cu naturalețe, ironie și humor, și poate cu folos pentru cititori și de ce nu, autor. Nu te-am mai văzut în această ipostază, am savurat textul, hypertextul ș.a.m.d. În fragmentul "cel puțin pentru mine, este profound", ai sau nu un typo? Comentați, spuse vocea din off. (sau din ooof).
Am revenit, despre compoziție: sigur, toată ideea stă nu atât în albastru, cât în petele de culoare, dar calitatea pozei este într-adevăr destul de slabă. Pe de altă parte, textul e susținut de fotografie, așa că alegerea de a a rămâne sau a pleca bănuiesc că a fost destul de greu de făcut. Pentru că pare un text în care într-adevăr te-ai lăsat dusă de "val", ca să mă exprim așa, poate că nu e nevoie să fi atât de exigentă. Nici nu cred că e neaparat o poezie... poate niște gănduri pierdute. Poate că Marina nici nu a avut pretenția asta... dar se poate desigur să mă și înșel. Locuri comune, simple, da, dar să ne fie îngăduit din când în când...
andu, scuza-ma dar eu n-am inteles ce ai vrut sa spui. este posibil ca eu sa fiu mai greu de cap dar nu am priceput. ce legatura au evreii cu chestia asta si ce anume din text (sau in text) il obliga sa fi fost scris numai de un evreu. pentru ca am scris ca aceasta intimplare s-ar fi putut petrece oriunde si oricind? ma faci sa rid. in primul rind ma faci sa rid pentru ca inca iti mai pui problema (eterna problema) daca sa ii disculpam sau sa ii incriminam pe evrei pentru uciderea lui hristos. o idee care mi se pare, intr-o mare masura o prostie fundamentala (oricum ai discuta-o). dar care probabil necesita o discutie separata, in alta parte. in al doiea rind ma faci sa rid pentru ca ai gasit aceasta interpretare rasucita pentru textul meu. ai cuvintul meu ca nici nu m-am gindit la asta. eu nu cred ca un popor poate fi incriminat "in corpore". nu cred ca dumnezeu functioneaza asa. si apoi nu cred ca evreii sint nici mai buni si nici mai rai deci alte popoare. de fapt eu nici nu cred ca ei sint (sau mai corect spus "mai sint") poporul ales. evident si chestia asta ar necesita o discutie mai ampla, care l-ar implica pe avraam, pe moise si probabil pe apostolul pavel. si, fiindca tot veni vorba de asta, si pentru ca oarecum m-ai quasi-suspectat ca as fi evreu, sint nevoit sa iti spun ca in sensul in care apostolul pavel defineste evreismul sau apartenenta la "saminta lui avraam", in scrisoarea catre crestinii din galatia (precum si in cea catre cei din roma); deci, daca esti onest si cauti sa respecti interpetarea pe care o da el acestor concepte, atunci esti nevoit sa accepti faptul ca un crestin (deci un urmas si al lui hristos, "inviat" in hristos) este de fapt adevaratul evreu, este de fapt "saminta" "de jure" a lui avraam. deci, in sensul acesta, da, sint evreu. nu stiu insa cum schimba asta dinamica interpretarii tale. in orice caz, se pare ca tu ai obsesii vechi iar in text nu ai gasit decit un pretext.
Cezar, mai întâi, nu mai da atâta cu "domnul" că nu suntem în biserică, şi nici nu umpli de respect site-ul! Dacă vrei să respecţi ceva, orice, respectă limba română, în primul rând:
"adresa unor membrii al unui site", corect "adresa unor membri ai site-ului"
"ca tu să fi mai", corect "ca tu să fii" - sunt doar două observaţii din comentariul tău, care este dezastruos.
Apoi, eu m-am referit la tine numai, doar şi numai şi numai din perspectiva autorului, pe când tu mă numeşti "puşti" şi mă acuzi de toate relele de pe pământ. Păi e frumos şi drept aşa, Cezar? Eu spun să-ţi reglezi comportamentul.
'cinstiți de-am fi ca fresca din incendii' ar trebui să zică pe șleau consilierul H care a 'remarcat' textul ăsta ce a găsit la el.
Eu am găsit ceva 'filozofie poetizată' cum zice și cristina, chiar și ceva 'reușit foarte aici', orice-o fi însemnînd asta, dar per total am citit un poem care se risipește printre cuvinte ca apa prin pământ.
Stiluri diferite (desigur nicidecum originale, nici nu mă aștept) amestecate talmeș-balmeș într-o prozodie neglijentă și care devine apăsătoare pe măsură ce lectura înaintează, de parcă nu ai mai ajunge la final, care se bâlbâie, încercînd să convingă oare?
'cinstiți de-am fi, cinstiți de-am fi' ziceți dar iată că sunteți încă stimate autor, în ciuda acestor divagații pe care vă încăpățînați să le etichetați ca fiind poeme, ele fiind de fapt mai degrabă ca o ședință de analiză trimestrială, încordată și neplăcută.
Lipsite de emoție, scrieri ca aceasta cad înapoi în ego-ul autorului ca un Manole dezorientat sărind aiurea de pe acoperișul unui bloc la subsolul căruia nu stă îngropată nicio Ană, ci este doar o inundație cauzată de o țeavă spartă
Virgil pentru mine au fost foarte clare precizarile tale si iti multumesc pentru un punct de vedere cat se poate de sincer. Numai ca, vezi tu, suntem diferiti iar crestinismul a ales sa tina sub umbrela sa adevaruri dar si o multime de bazaconii. Cu "impulsul" acela nu m-am referit la nimeni in special deci nu ar fi trebuit sa te simti vizat. Tu vorbesti despre Ioan Botezatorul si despre Hristos si te consideri la fel de vrednic precum acestia in a evalua si judeca. Eu nu imi pot permite asta pentru ca am fost invatat sa pun mai inainte de orice smerenia si pacea, am fost instruit de ai mei parinti sa cred in Sfanta Treime, in Maica Sfanta, in sfinti si icoane. Nu vreau ca discutia dintre noi doi sa capete valente teologice pentru ca vorbim despre credinta si mai putin despre incercarea de rationalizare a acesteia. Ca se numeste scoala de duminica, adunare ori pur si simplu mesa nu are importanta din punctul de vedere al relationarii mele cu ceilalti pe acest site. Radu Gyr a scris si el poezie atunci cand era inchis. O poezie traita si plina de deschidere. Daca ai candva vreme cauta poeziile lui. Sunt deosebite.
intai as spune ca titlul nu ma satisface pe deplin. apoi sunt niste typo in text. ma gandesc ca exista o relatie intre zabava asupra textului atunci cand il nasti si modul in care il scoti in lume. nu stiu altii, dar eu, cand scriu un poem de dragoste, ma gandesc ca daca nu mi iese macar pe jumatare cum am voit, ma impusc. ceea ce am si facut de cateva ori. daca ac poem ar fi avut ca sarcina atingerea fericirii tale pe timp de 1 an, sa zicem?
Iote ca si eu am fost acolo si nu iti spun ca esti patetic Gorune dar ce s-a intamplat in Piata Universitatii (inainte de prima mineriada adica, sa fim bine intelesi) a fost o mare manipulare din partea mai multor cercuri de interese, multimea de acolo fiind, astfel, o mare masa de manevra, niste cobai care singuri au vrut sa fie cobai, un inceput glorios a ceeace va urma la capitolul manipulare, in mod glorios, in anii 90 si apoi, si mai si, in mileniul nostru trei. Desigur, in mintea multora acea perioada a ramas asa, ca un fel de lucru sfant (aici in text spui chiar tu de lumini care se aprindeau din somoioage de hartie ca intr-o catedrala), insa nu avea chiar nimic de-a face cu sfintenia ceea ce se petrecea pe acolo. Iar ce scrii tu aici nu mi se pare patetic, ci neintentionat (probabil) demagogic si lasat asa... in puncte de suspensie... Doamne cat le urasc... In asteptarea ca vei scrie candva (si poate vei si posta aici sau aiurea) o analiza adevarata, pe masura capacitatii tale, a "fenomenului" (cum i se zice, nu?) Piata Universitatii, te voi citi cu acelasi interes. Pana atunci ne ramane iluzia, asta nu ne tradeaza niciodata. Andu
Je voudrais remarquer les verses par lesquels le poème commence: אנו, עולי הרגל של המדבר, בצלליות שלנו רועד גוף, לפנינו הולך צל A la fin du texte, les échos se répètent pour la voix, la lumière et même pour le chaos. Felicitări pentru imagini vizuale și auditive cât se poate de reușite din acest poem.
mulțumesc, am corectatat verbul.
la pierderea "conștiinței" este vorba despre "pierderea cunoștinței prin cunoaștere" a lui Nichita, Opera Magna, Vol.II, pag. 493.
sincer, incep si eu sa nu mai deosebesc vacile de gaini, in contextul vanarii puterii din dosarul" trofeul calitatii". ironic spus calitatii, mai ironic mi se pare cum parodia asta s-a mulat pe un tragico-comic, banuiesc eu negandit in prima instanta. sa fim seriosi, singurul cuvant care mai lipseste din text este preaobisnuitul "manea". banuiesc ca marga a decis sa mai schimbe placa. insa mie tot imi aduce a manelistic si prost gust.
"vino tu doamne să vedem
ce este stricat și ce mai e bun
din ferma animalelor" - sa zicem ca te-ai referit la valeriu sterian cu al lui slagar vino Doamne. pacat ca nu ti-a iesit profunzimea si nici puterea versului. tot ce ai facut aici a fost sa parodiezi, intr-un stil foarte prost, atat o poezie de suflet( de parca te-a deranjat asta vreodata) creandu-ti ca pretext ouale arestate ale lui nastase, folosindu-te si de cateva elemente mai culturale care deh, dau bine la urechea celui care stie.
si parca lipseste ceva in aceasta rotire solara a merilor spre destinul lor. e undeva o sincopa: de ce nu mi-ai spune mai mult? de ce atit de concentrat? ma bintuie chiar "apusul inocent al luminii" ... fie-ti limpede senina si frumoasa toamna aceasta cu miros de prunci flaminzi.
Ioana, observ ca ai un discurs poetic foarte bine strucutrat. fiecare vers se sustine pana la final, acest poem imi da impreisa ca a fost scris cu grija si cu siguranta. se simte acea plinatate a aeului in fiecare cuvant care, la randul lui extinde atat de mult zona deschisa incat se formeaza un fel de univers ijn care putem comunica daca dorim. e un poem profund, introspeect pana la uram, ma emotionat primele strofe, acea raportare a ta la el si vedeniile tale interioare. cu inima deschisa, te felicit. " lângă noi se odihnește un animal uriaș, îi încerci inima din când în când, ne privește deschizând ochii galbeni ca un câine bolnav" si " bărbatul meu duce cerul în spate cu dragoste" " vom dormi aici, sub coroana copacului".
din nefericire, nu am nici un exemplar. doar l-am rasfoit. Cartea este realizata in conditii grafice foarte bune la o editura din Bucuresti, Formatul este A4 si prezinta texte si fotografii inedite facute in acea perioada 1980-1987, cind centrul a fost practic devastat prin demolarea abuziva a cartierului Antim, a bisericilor romanesti, pentru a se realiza actuala Casa a Poporului si Calea Victoriei Socialismului (18 km). Cartea « Lectorul de imagini. Vandalism arhitectural în București. 1980-1987 » continua fotografiile-document din volumul "Aici si Acum" (Hic et nunc) publicat la Editura Cartea Romaneasca",1996. Domnul Bujor Nedelcovici, (un romancier, jurnalist, scenarist si fotograf de exceptie), declara cindva la postul de radio Europa libera: « Nu se poate trai la nesfirsit fara a rosti gindul gindit. Nu se poate trai doar din promisiuni, solutii consolatoare, autoamagiri comode, adica o indiferenta ce isi cauta mereu linistea, o pasivitate ce decurge din sentimentul neputintei sau al justificarilor facile de tipul: "se fac si lucruri bune, au iesit si carti de valoare". Nu se poate tacea fara a suporta riscul ca timpul sa-ti acopere sufletul si condeiul de o tacere vinovata, sufocata, intr-o fiinta bintuita de cosmaruri, indoieli si deznadejdi. Nu se poate trai cu sentimentul permanent al unei culpe morale: si eu contribui prin resemnarea si pasivitatea mea la raul care se produce, adica distrugerea culturii si a spiritualitatii romanesti. Exista o limita de acceptare, intelegere si suportabilitate. Soseste o zi in care trebuie sa spui raspicat: Asa nu se mai poate. Vine o clipa a eliberarii si a iluminarii. Si pentru mine acest prag a fost atins. Nu-mi parasesc nici patria, nici cultura, nici cartile, nici casa si nici prietenii. Caut doar un refugiu temporar int-un oras mare ca o padure din care o sa ies atunci cind vitregiile si urgiile vor trece peste acele locuri atit de incercate de-a lungul vremurilor".
Ela, nu am citit comentariu Arancai pina acum. Acum il citesc ptr prima data. Intradevar e oarecum la limita. Nu in sensul ca nu s-ar referi la text ci in sensul ca se refera la tine. Spun ca e la limita pentru ca se refera la ceea ce ea percepe ca fiind un comportament al tau vis a vis de criticele altora. De altfel se pare ca te incurajeaza sa fii "tu insati, plina de personalitate" etc., ceea ce nu e neaparat jignitor. In acelasi timp pare sa doreasca sa te cunoasca. Deci, in ce priveste "activitatea literara" cred ca se poate exprima. In ce priveste caracterul tau cred ca ar fi bine sa se abtina pe viitor. De aceea spuneam ca ce face ea este undeva la limita. Cred ca solutia ar fi ca "nivelul" de intimitate al unor astfel de comentarii sa fie "stabilit" prin tatonari de bun simt si de comun acord. Nu cred ca voi sta sa fac educatie nimanui pina se ajunge la limita atacului la persoana, unde un editor cu siguranta va interveni
desi incadrat la poezie, mie nu-mi seamana cu acest gen. pare mai degraba un cumul de reflectii, ceva in genul unei gospodine intelectuale. partea cu barbatii, care reprezinta cam jumatate, este si cea mai interesanta. si in fond cam ai dreptate cu spui acolo. numai ca nu vezi decat acea parte a barbatilor din orizontul tau. sub acest orizont sau deasupra mai sunt si altii.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
in ceea ce priveste rimele. Parerea mea. N-o fi vreo capodopera, dar cuvintele alea chiar au sens in context.
pentru textul : suflet felii deLe propun editorilor să scoată „De inimă albastră” de la ”Cele mai citite texte” pentru că, observ, nu se face analiză pe text. El este citit pentru circoteca ce-l însoțește, provocată de K. Dacă membrii Hermeneiei preferă o astfel de pamfletăreală sun gata să le ofer una, sub forma unui „dialog virtual” cu personaje imaginare. Menționȃnd că „ele au o puternică asemănare cu unele reale”. Și, promit ferm, că el va fi mult, mult, mai savuros și mai deochiat decȃt cel care a apărut, pȃnă acum, la „com-uri”. Dar înainte ca textul să fie scos, dacă editorii vor binevoi să o facă, le sugerez celor ce-l vor mai parcurge să-și manifeste interesul pentru o asemenea plamfetăreală; mă voi executa prompt. Ȋn ceea ce privește textul subsemnatului, el – prost, bun – va rămȃne postat. Pentru că e al meu și nu-l repudiez.
pentru textul : De inima albastră deDorin Cozan,
pentru textul : Abraam, regele, a spus: deai un stil elegant în poezie nu şi în com. de genul "carevasazica musiu Nicholas, ti-a dat tac tu gologani de supt halvitza si te-o trimes la scoala." eu cred că ai o maturitate poetică, maturitate care să-ţi permită o anumită detaşare şi în com. avertisment!
Mulțumesc, voi încerca să rămân în timeing. de 24 sau 30. Cele bune. D
pentru textul : despre parole și logare deam rezerve ca acest text poate fi considerat poezie. nu spun ca nu e interesant sau ca nu are un limbaj metaforic dar cred ca ramine doar o proza fantastica
pentru textul : glissando deE o soluție ingenioasă, și sper să funcționeze pe cât de bine sună. Probabil că editorii vor avea mult de lucru, dar din punctul de vedere al menținerii standardului calității e o măsura foarte elegantă. Poate în ideea aceasta s-ar putea face o metodă prin care noi, cititorii, să le putem semnala editorilor un text slab.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - II - dePoezia asta e specific douămiistă, e o limpede definiție a ei. Astfel că, a o critica înseamnă a-ți pune toată generația pe cap... așa că mai aștept patru ani să vă văd ce părere veți avea voi atunci despre "zecism" sau cum o să-i zică. Reacția lui Rameau o înțeleg pe deplin, nici mie nu-mi place bucătăria asta care e la o distanță de o apăsare de clanță de cămara de depozitare a rutinei ridicată la rang de poezie.
pentru textul : de dragoste deAgheorghesei, tu când îmi spui mie Boba mă bagi în ceață, că nu mai știu cum aș putea eu să mă adresez ție, care probabil ai doar câțiva ani mai mult decât fiică-mea fără să-mi suspenzi contul. Mi-amintesc că am pățit-o de multe ori când ți-am zis de exemplu 3 de A sau altfel, dar ce mai contează? Că-mi zice Gorun Boba e altă treabă, mă simt onorat, dar de la un mucos ca tine pot și eu să protestez conform Regulamentului sau nu?
pentru textul : 100% safe deMulțumesc
P.S. Iar textul nu trebuie să-l șterg eu dacă e așa de prost poți să-l trimiți tu la Șantier, right? sau Nicholas dacă îl ridicați și pe el în rang că merită, scrie bine iar eu cred că el își dorește asta cel mai mult în viață la ora actuală, faceți și voi un om fericit!
E așa de ușor...
Sebi, mersi
un text bun.Poate nu cel mai reusit din cele scrise de tine (citesc ce postezi, in general), dar bun. Prima parte cred ca da frumusetea scrierii.Din...strofa a treia imi place ultimul vers. "Causul virgulei"- e interesant spus dar...nu stiu, imi pare arida in genere utilizarea diferitelor ref. gen ars/poetica in poezie.E o problema pe care mi-o admit, strict o chestiune de... gust.
"ciugulita fiind de valuri" strica ritmul textului cumva din cauza gerunziului ,(imi) da impresia ca este prea...explicativ.
Ultima strofa-da, mi-a re-adus placerea de a citi fara a...cobi:)
Insa, repet, all in all o poezie ok.
pentru textul : pe limba tristă a unui câine vagabond deNu-mi place titlul, cred că puteai fi mai inspirat. În rest, un exemplu reușit despre cât de mult te poți desfășura "literar" pe marginea oricărui subiect, cu naturalețe, ironie și humor, și poate cu folos pentru cititori și de ce nu, autor. Nu te-am mai văzut în această ipostază, am savurat textul, hypertextul ș.a.m.d. În fragmentul "cel puțin pentru mine, este profound", ai sau nu un typo? Comentați, spuse vocea din off. (sau din ooof).
pentru textul : zbor deasupra unui cuib de cuc deAm revenit, despre compoziție: sigur, toată ideea stă nu atât în albastru, cât în petele de culoare, dar calitatea pozei este într-adevăr destul de slabă. Pe de altă parte, textul e susținut de fotografie, așa că alegerea de a a rămâne sau a pleca bănuiesc că a fost destul de greu de făcut. Pentru că pare un text în care într-adevăr te-ai lăsat dusă de "val", ca să mă exprim așa, poate că nu e nevoie să fi atât de exigentă. Nici nu cred că e neaparat o poezie... poate niște gănduri pierdute. Poate că Marina nici nu a avut pretenția asta... dar se poate desigur să mă și înșel. Locuri comune, simple, da, dar să ne fie îngăduit din când în când...
pentru textul : La Méditerranée deandu, scuza-ma dar eu n-am inteles ce ai vrut sa spui. este posibil ca eu sa fiu mai greu de cap dar nu am priceput. ce legatura au evreii cu chestia asta si ce anume din text (sau in text) il obliga sa fi fost scris numai de un evreu. pentru ca am scris ca aceasta intimplare s-ar fi putut petrece oriunde si oricind? ma faci sa rid. in primul rind ma faci sa rid pentru ca inca iti mai pui problema (eterna problema) daca sa ii disculpam sau sa ii incriminam pe evrei pentru uciderea lui hristos. o idee care mi se pare, intr-o mare masura o prostie fundamentala (oricum ai discuta-o). dar care probabil necesita o discutie separata, in alta parte. in al doiea rind ma faci sa rid pentru ca ai gasit aceasta interpretare rasucita pentru textul meu. ai cuvintul meu ca nici nu m-am gindit la asta. eu nu cred ca un popor poate fi incriminat "in corpore". nu cred ca dumnezeu functioneaza asa. si apoi nu cred ca evreii sint nici mai buni si nici mai rai deci alte popoare. de fapt eu nici nu cred ca ei sint (sau mai corect spus "mai sint") poporul ales. evident si chestia asta ar necesita o discutie mai ampla, care l-ar implica pe avraam, pe moise si probabil pe apostolul pavel. si, fiindca tot veni vorba de asta, si pentru ca oarecum m-ai quasi-suspectat ca as fi evreu, sint nevoit sa iti spun ca in sensul in care apostolul pavel defineste evreismul sau apartenenta la "saminta lui avraam", in scrisoarea catre crestinii din galatia (precum si in cea catre cei din roma); deci, daca esti onest si cauti sa respecti interpetarea pe care o da el acestor concepte, atunci esti nevoit sa accepti faptul ca un crestin (deci un urmas si al lui hristos, "inviat" in hristos) este de fapt adevaratul evreu, este de fapt "saminta" "de jure" a lui avraam. deci, in sensul acesta, da, sint evreu. nu stiu insa cum schimba asta dinamica interpretarii tale. in orice caz, se pare ca tu ai obsesii vechi iar in text nu ai gasit decit un pretext.
pentru textul : dificultatea de a fi creștin deCezar, mai întâi, nu mai da atâta cu "domnul" că nu suntem în biserică, şi nici nu umpli de respect site-ul! Dacă vrei să respecţi ceva, orice, respectă limba română, în primul rând:
"adresa unor membrii al unui site", corect "adresa unor membri ai site-ului"
"ca tu să fi mai", corect "ca tu să fii" - sunt doar două observaţii din comentariul tău, care este dezastruos.
Apoi, eu m-am referit la tine numai, doar şi numai şi numai din perspectiva autorului, pe când tu mă numeşti "puşti" şi mă acuzi de toate relele de pe pământ. Păi e frumos şi drept aşa, Cezar? Eu spun să-ţi reglezi comportamentul.
pentru textul : iarna detest
pentru textul : drumul crucii fără zgomote de'cinstiți de-am fi ca fresca din incendii' ar trebui să zică pe șleau consilierul H care a 'remarcat' textul ăsta ce a găsit la el.
pentru textul : În urna aceasta până şi timpul deEu am găsit ceva 'filozofie poetizată' cum zice și cristina, chiar și ceva 'reușit foarte aici', orice-o fi însemnînd asta, dar per total am citit un poem care se risipește printre cuvinte ca apa prin pământ.
Stiluri diferite (desigur nicidecum originale, nici nu mă aștept) amestecate talmeș-balmeș într-o prozodie neglijentă și care devine apăsătoare pe măsură ce lectura înaintează, de parcă nu ai mai ajunge la final, care se bâlbâie, încercînd să convingă oare?
'cinstiți de-am fi, cinstiți de-am fi' ziceți dar iată că sunteți încă stimate autor, în ciuda acestor divagații pe care vă încăpățînați să le etichetați ca fiind poeme, ele fiind de fapt mai degrabă ca o ședință de analiză trimestrială, încordată și neplăcută.
Lipsite de emoție, scrieri ca aceasta cad înapoi în ego-ul autorului ca un Manole dezorientat sărind aiurea de pe acoperișul unui bloc la subsolul căruia nu stă îngropată nicio Ană, ci este doar o inundație cauzată de o țeavă spartă
Da' autorul fotografiilor e Sf. Google?
pentru textul : Șoarecele și Pisica defrumos titlu. si ideea. esti pe drum. drumul cel bun il fac talpile tale. walk on
pentru textul : scrisori de îmblânzit mâinile deVirgil pentru mine au fost foarte clare precizarile tale si iti multumesc pentru un punct de vedere cat se poate de sincer. Numai ca, vezi tu, suntem diferiti iar crestinismul a ales sa tina sub umbrela sa adevaruri dar si o multime de bazaconii. Cu "impulsul" acela nu m-am referit la nimeni in special deci nu ar fi trebuit sa te simti vizat. Tu vorbesti despre Ioan Botezatorul si despre Hristos si te consideri la fel de vrednic precum acestia in a evalua si judeca. Eu nu imi pot permite asta pentru ca am fost invatat sa pun mai inainte de orice smerenia si pacea, am fost instruit de ai mei parinti sa cred in Sfanta Treime, in Maica Sfanta, in sfinti si icoane. Nu vreau ca discutia dintre noi doi sa capete valente teologice pentru ca vorbim despre credinta si mai putin despre incercarea de rationalizare a acesteia. Ca se numeste scoala de duminica, adunare ori pur si simplu mesa nu are importanta din punctul de vedere al relationarii mele cu ceilalti pe acest site. Radu Gyr a scris si el poezie atunci cand era inchis. O poezie traita si plina de deschidere. Daca ai candva vreme cauta poeziile lui. Sunt deosebite.
pentru textul : noi propovăduim un hristos nerăstignit deintai as spune ca titlul nu ma satisface pe deplin. apoi sunt niste typo in text. ma gandesc ca exista o relatie intre zabava asupra textului atunci cand il nasti si modul in care il scoti in lume. nu stiu altii, dar eu, cand scriu un poem de dragoste, ma gandesc ca daca nu mi iese macar pe jumatare cum am voit, ma impusc. ceea ce am si facut de cateva ori. daca ac poem ar fi avut ca sarcina atingerea fericirii tale pe timp de 1 an, sa zicem?
pentru textul : boabe de timp dese va-ndulci ca struguri pe butuci
pentru textul : icoană hoinară deIote ca si eu am fost acolo si nu iti spun ca esti patetic Gorune dar ce s-a intamplat in Piata Universitatii (inainte de prima mineriada adica, sa fim bine intelesi) a fost o mare manipulare din partea mai multor cercuri de interese, multimea de acolo fiind, astfel, o mare masa de manevra, niste cobai care singuri au vrut sa fie cobai, un inceput glorios a ceeace va urma la capitolul manipulare, in mod glorios, in anii 90 si apoi, si mai si, in mileniul nostru trei. Desigur, in mintea multora acea perioada a ramas asa, ca un fel de lucru sfant (aici in text spui chiar tu de lumini care se aprindeau din somoioage de hartie ca intr-o catedrala), insa nu avea chiar nimic de-a face cu sfintenia ceea ce se petrecea pe acolo. Iar ce scrii tu aici nu mi se pare patetic, ci neintentionat (probabil) demagogic si lasat asa... in puncte de suspensie... Doamne cat le urasc... In asteptarea ca vei scrie candva (si poate vei si posta aici sau aiurea) o analiza adevarata, pe masura capacitatii tale, a "fenomenului" (cum i se zice, nu?) Piata Universitatii, te voi citi cu acelasi interes. Pana atunci ne ramane iluzia, asta nu ne tradeaza niciodata. Andu
pentru textul : Piața Universității. Remember deJe voudrais remarquer les verses par lesquels le poème commence: אנו, עולי הרגל של המדבר, בצלליות שלנו רועד גוף, לפנינו הולך צל A la fin du texte, les échos se répètent pour la voix, la lumière et même pour le chaos. Felicitări pentru imagini vizuale și auditive cât se poate de reușite din acest poem.
pentru textul : אנו, עולי הרגל של המדבר demulțumesc, am corectatat verbul.
pentru textul : despre fructul cunoașterii dela pierderea "conștiinței" este vorba despre "pierderea cunoștinței prin cunoaștere" a lui Nichita, Opera Magna, Vol.II, pag. 493.
sincer, incep si eu sa nu mai deosebesc vacile de gaini, in contextul vanarii puterii din dosarul" trofeul calitatii". ironic spus calitatii, mai ironic mi se pare cum parodia asta s-a mulat pe un tragico-comic, banuiesc eu negandit in prima instanta. sa fim seriosi, singurul cuvant care mai lipseste din text este preaobisnuitul "manea". banuiesc ca marga a decis sa mai schimbe placa. insa mie tot imi aduce a manelistic si prost gust.
pentru textul : nu mai deosebesc vacile și nici găinile de"vino tu doamne să vedem
ce este stricat și ce mai e bun
din ferma animalelor" - sa zicem ca te-ai referit la valeriu sterian cu al lui slagar vino Doamne. pacat ca nu ti-a iesit profunzimea si nici puterea versului. tot ce ai facut aici a fost sa parodiezi, intr-un stil foarte prost, atat o poezie de suflet( de parca te-a deranjat asta vreodata) creandu-ti ca pretext ouale arestate ale lui nastase, folosindu-te si de cateva elemente mai culturale care deh, dau bine la urechea celui care stie.
si parca lipseste ceva in aceasta rotire solara a merilor spre destinul lor. e undeva o sincopa: de ce nu mi-ai spune mai mult? de ce atit de concentrat? ma bintuie chiar "apusul inocent al luminii" ... fie-ti limpede senina si frumoasa toamna aceasta cu miros de prunci flaminzi.
pentru textul : merele s-au făcut prunci flămânzi deIoana, observ ca ai un discurs poetic foarte bine strucutrat. fiecare vers se sustine pana la final, acest poem imi da impreisa ca a fost scris cu grija si cu siguranta. se simte acea plinatate a aeului in fiecare cuvant care, la randul lui extinde atat de mult zona deschisa incat se formeaza un fel de univers ijn care putem comunica daca dorim. e un poem profund, introspeect pana la uram, ma emotionat primele strofe, acea raportare a ta la el si vedeniile tale interioare. cu inima deschisa, te felicit. " lângă noi se odihnește un animal uriaș, îi încerci inima din când în când, ne privește deschizând ochii galbeni ca un câine bolnav" si " bărbatul meu duce cerul în spate cu dragoste" " vom dormi aici, sub coroana copacului".
pentru textul : the little black dress dedin nefericire, nu am nici un exemplar. doar l-am rasfoit. Cartea este realizata in conditii grafice foarte bune la o editura din Bucuresti, Formatul este A4 si prezinta texte si fotografii inedite facute in acea perioada 1980-1987, cind centrul a fost practic devastat prin demolarea abuziva a cartierului Antim, a bisericilor romanesti, pentru a se realiza actuala Casa a Poporului si Calea Victoriei Socialismului (18 km). Cartea « Lectorul de imagini. Vandalism arhitectural în București. 1980-1987 » continua fotografiile-document din volumul "Aici si Acum" (Hic et nunc) publicat la Editura Cartea Romaneasca",1996. Domnul Bujor Nedelcovici, (un romancier, jurnalist, scenarist si fotograf de exceptie), declara cindva la postul de radio Europa libera: « Nu se poate trai la nesfirsit fara a rosti gindul gindit. Nu se poate trai doar din promisiuni, solutii consolatoare, autoamagiri comode, adica o indiferenta ce isi cauta mereu linistea, o pasivitate ce decurge din sentimentul neputintei sau al justificarilor facile de tipul: "se fac si lucruri bune, au iesit si carti de valoare". Nu se poate tacea fara a suporta riscul ca timpul sa-ti acopere sufletul si condeiul de o tacere vinovata, sufocata, intr-o fiinta bintuita de cosmaruri, indoieli si deznadejdi. Nu se poate trai cu sentimentul permanent al unei culpe morale: si eu contribui prin resemnarea si pasivitatea mea la raul care se produce, adica distrugerea culturii si a spiritualitatii romanesti. Exista o limita de acceptare, intelegere si suportabilitate. Soseste o zi in care trebuie sa spui raspicat: Asa nu se mai poate. Vine o clipa a eliberarii si a iluminarii. Si pentru mine acest prag a fost atins. Nu-mi parasesc nici patria, nici cultura, nici cartile, nici casa si nici prietenii. Caut doar un refugiu temporar int-un oras mare ca o padure din care o sa ies atunci cind vitregiile si urgiile vor trece peste acele locuri atit de incercate de-a lungul vremurilor".
pentru textul : Colocviu international : « Que faire de l’héritage architectural et urbain des régimes totalitaires? » deEla, nu am citit comentariu Arancai pina acum. Acum il citesc ptr prima data. Intradevar e oarecum la limita. Nu in sensul ca nu s-ar referi la text ci in sensul ca se refera la tine. Spun ca e la limita pentru ca se refera la ceea ce ea percepe ca fiind un comportament al tau vis a vis de criticele altora. De altfel se pare ca te incurajeaza sa fii "tu insati, plina de personalitate" etc., ceea ce nu e neaparat jignitor. In acelasi timp pare sa doreasca sa te cunoasca. Deci, in ce priveste "activitatea literara" cred ca se poate exprima. In ce priveste caracterul tau cred ca ar fi bine sa se abtina pe viitor. De aceea spuneam ca ce face ea este undeva la limita. Cred ca solutia ar fi ca "nivelul" de intimitate al unor astfel de comentarii sa fie "stabilit" prin tatonari de bun simt si de comun acord. Nu cred ca voi sta sa fac educatie nimanui pina se ajunge la limita atacului la persoana, unde un editor cu siguranta va interveni
pentru textul : nu suport vara asta verde-gălbui deInca ma gandesc daca las versul acela sau nu, desi cred ca voi renunta la el pana la urma. Multumesc pentru parere, Alma.
pentru textul : departe de noi dedesi incadrat la poezie, mie nu-mi seamana cu acest gen. pare mai degraba un cumul de reflectii, ceva in genul unei gospodine intelectuale. partea cu barbatii, care reprezinta cam jumatate, este si cea mai interesanta. si in fond cam ai dreptate cu spui acolo. numai ca nu vezi decat acea parte a barbatilor din orizontul tau. sub acest orizont sau deasupra mai sunt si altii.
pentru textul : sandale pentru no woman's land dePagini