nu am învăţat încă ce este poezie şi ce nu este poezie. mă îndoiesc că ştie cu adevărat cineva asta la cum evoluează totul în ziua de azi. poate că e prea descriptiv, dar mă îndoiesc că descrierile astea nu transmit nicio emoţie şi nu provoacă nicio reacţie. mie mi se pare că mai degrabă e un text direct şi clar, care prezintă realitatea aşa cum e ea de fapt. de ce să ne ascundem după tot felul de metafore încâlcite? :)
Emil, subtitlul e cadou Andului, drept consecință unui comentariu pe care l-a lasat, dumnealui, ieri. :D (ceva legat de telenovelele care nu au ce caută în poezie). Dacă nu era acel comm, nu era nici motivația de a o posta. "Praful de stele" nu mai poate fi scuturat; poezia este (dupa criteriile și coordonatele mele) vecheeee..dupa cum vezi, are până și punctuație ! E scrisă în aprilie 2007 și publicată în ultimul și, deocamdată, singurul meu volum.
frumos colaj intre imagine si cuvant. M-am dumirit cu greu ce sunt acele semne "ciudate" "secunda e o lopatica uitata/intr-un castel bantuit /de chicoteli/si soapte" e pasajul care-mi place cel mai mult. Incercand o decriptare a poeziei, iata la ce interpretare am ajuns. " Faptul ca ai o inima sub pielea marii" te face una cu ea, respiri la unison cu ea, te identifici in ea asa cum marea se identificas in tine. o simbioza perfecta, intr-un alt avatar posibil. Nisipul, provenit din macinarea pietrelor, simbol bazic, inert, devine materie vie, "tresare". Somnul care-l cuprinde pe celalalt "semnatar" al versurilor, e un somn mistic, care da revelatii. In starea de somnolenta se vede " o inima", o fi aceeasi ca in versul precedent? In acest caz inima e universala, e inima asta un fel de axis mundi in care totul reinvie, totul se transforma in viata. Iar nisipul, atat de suspus, in prima parte, devine "pacoste" indaratnic, incapatanat, nelasandu-se atins. Multe simboluri concentrate in cateva cuvinte. Felicitari amandurora pentru realizare
eu consider ca niciun concurs care impune limite cum ar fi cel de varsta, nu isi propune destul de serios sa promoveze valorea... ce sa insemne "40 de ani"?.
well Andule, chiar trebuie să mă crezi că nu simt nici o obligație să îți explic ție de ce scriu ce scriu. așa cum nu îți cer eu ție explicații de ce scrii ce scrii. cînd faci afirmații eu îți recomand să le și dovedești. altfel te dovedești pe tine a fi un calomniator (probabil în solda cuiva). pentru că eu nu cred că există absolut nimic greșit „dpdv tehnic” în acest text. iar dacă tu ești ignorant și nu știi cum se țese manual plasa de pescuit și cum se folosește suveica nu am cum să te ajut. nu e prima dată cînd îți fluturi ignoranța în modul acela bubos orgolios pe aici. e penibil. te asigur că am citit textul de mai multe ori și nu i-am găsit nici o greșeală tehnică. încep să cred că are dreptate Paul Blaj cînd te tratează așa cum te tratează.
substantivul abțibild, pe care l-am ales în mod intenționat, mi se pare cel puțin la fel de poetic ca multe din cuvintele jenante din textele tale.
faptul că tu nu simți emoție sau ți se pare urît te privește. nu îți împărtășesc nici opinia și nici gusturile. mai ales cînd nu îți explici opinia cu mai mult de „nu îmi place mie”. chiar mă întreb, oare chiar așa te consideri un critic de referință ca să aibă așa valoare ce spui?
întîrziat mental (sic!) mă tem că ești tu. și nu restul celor ce citesc aici. cred că nu ți-ar strica o minimă brumă de bun simț. asta dacă nu a dispărut cumva de tot din bucurești.
nu mă deranjează cu nimic „taxa pe lipsa de iubire”. în orice caz mult mai puțin decît multe aberații pe care le postezi tu.
mi se pare jenant să vezi că cei care te critică sînt proști iar tu ești deștept. eu zic că ar fi mai credibil daca ar spune-o alții. deocamdată ni s-a dovedit că ai schizo în varianta de personalități multiple. dar cu siguranță că nu e adevărat, nu-i așa?
eu ți-aș recomanda să nu mai vii tu cu asemenea rubbish de comentarii pe sub textele mele. nu îți poți deversa gunoaiele la lethera?
În poezie există competiție, de aia sunt concursuri, nu crezi? Prefer să citesc un autor bun, premiat la un concurs. Părerea mea e obiectivă raportată la sistemul meu de referință, dar subiectivă la al tău sau la al altuia. Fiecare cu părerea lui. Asta e a mea. A ta care e? Frumos și politicos față de munca mea și timpul meu ar fi fost să formulezi un clasament asemănător, înainte de a arunca presupuneri.
Pentru că într-o sîmbătă care îmi poartă sîmbetele, iată –trufie sau singurătate!- îndrăznesc să iau cu mine acest jurnal întru odihna și liniștea mea.
De la cartea părintelui Grama, n-am mai citit un text mai tâmpit ca al dumitale. Culmea e că nu ești cu totul lipsit de anumite calități ale stilului polemic. Dacă ai avea și ceva cultură, plus ceva bun-simț, ai putea da lucruri acceptabile. Dar așa, ce te dai d-ta la Eminescu? De unde până unde? Iete, pleosc!
Lea, nu lua prea in serios ale mele comentarii... nu sunt nici pe departe nimerit pt critica literara si nici nu scriu mai bine decat tine (ba scriu chiar mai prost, probabil). cineva de pe site a spus ca ai cel mai mare potential de pe aici... dar trebuie lucrat. matei h
...tot in legatura cu profetiile, psalmotiile astea de care vorbesc virgil si nicodem. (dar si eu, ca sa fiu cinstit). eu cred ca e bine sa fie discutate anumite lucruri liber si deschis. insa nu toate, ca nu permite Regulamentul sitului. iar despre credinta nu stiu daca e voie... ...s-ar putea ca nicodem sa fie un autentic marturisitor al apocalipsei, iar virgil un veritabil teolog ex cathedra. amandoi au dreptate in felul lor. dar si altii au la fel de mare dreptate, si aceia -in felul lor. dar pana la urma virgil e director de site, si are grija ca nimeni sa nu uite de treaba asta. asa ca nicodem, pazea!!!
sincer, de multe ori receptarea unui poem e o chestiune de stare... il citim dimineata si il receptam genial il citim seara cand avem o alta dispozitie si nu ni se mai pare la fel, dar daca si dimineata si seara e la fel de bun in opinia noastra atunci chiar e valoros... revenind la text /incertitudini mai adânci decât igrasia din biserici/ igrasia intr/o biserica e o certitudine sau nu... nu cred ca poate fi numita incertitudine doar poate in cazul in care e vorba de igrasia bisericii din noi.. /și bați în cuie ferestrele dinspre Sacré-Coeur și smulgi din piele contururi de buze și zidești propriile buze sub unghii îți rămâne doar muzica refugiu/ fragmentul asta imi place, poate si pt ca ma regasesc in el...pe mine muzica chiar m/a salvat .... nu stiu daca refugiu... textul mi se pare un strigat de revolta, o izbucnire intre manie si lacrima, sincera si e un poem ok... nu stiu de unde vine expresia fino finalis... e un poem in acelasi ton cu ombra mai fu...suportul muzical consistent insa mai acid ca substanta, mai abraziv...
antal. nu înțeleg de ce ai apăsat butonul „atenție editor!” de vreme ce încă ai diacritice lipsă iar textul este mai degrabă un fel de „proză așezată altfel în pagină”.
"între oameni și mașini aleg mașinile
mașinile sunt mai înțelepte ca oamenii
de fiecare dată când mi se aduce o mașină nouă la dezmembrat îmi vine să plâng
ca atunci când tata îmi smulgea câte un fir de păr pentru fiecare greșeală din tema de la mate
șeful de atelier mă ia de umeri îmi spune tata nu e aici
mașina mă ia de umeri îmi spune tata nu e aici
cimitirul mă ia de umeri îmi spune tata nu e aici
când se dezmembrează mașinile seamănă cu oamenii
se începe cu o incizie în formă de y de la claviculă spre stern se scoate inima și se cântărește
ați văzut filme în care condamnaților la moarte li se servește ultima cină
cu o seară înainte mă urc în mașina care trebuie dezmembrată mă joc puțin cu volanul
îmi propun să visez ceva frumos măcar atât pot face pentru ea
de obicei visez că locuiesc undeva la țară dimineața mă spăl pe față cu apă de la fântână apoi mă șterg cu sânii tăi obrajii se înroșesc de parcă m-am șters cu o cergă ardelenească"
am găsit azi noapte, în josul primei pagini a hermeneiei ,o promovare a textului de mai sus . eu nu l am citit la momentul potrivit.
fragmentul selectat mi-a demonstrat că borges avea dreptate cănd spunea că poezia este peste tot în jurul nostru. doar noi nu avem decât din când în când ochi să o vedem.
excepţional fragment. îmi ajunge ca o poezie întreagă. culmea este postat la proză pe h.
virgil exagerezi in comentariul tau spre penibil chiar. eu va doresc mult succes in aceasta editir si felicitari autorilor, poate voi reusi sa ajung si eu desi nu promit
mie imi place poza. efectul nu o face sa para artificiala. despre text, are eleganta tipica textelor Almei. ultimele doua strofe, mult mai contemplative mi se par oarecum straine de primele doua. e parca un fel nou de a scrie poezie
multumesc pentru comparatia cu Pan si inca unul blagian!... demult nu mi s/a mai spus ceea ce mi/ai scris tu aici. cred ca ai dreptate in ceea ce priveste felul in care scriu. nu pot fi modern si nici contemporan. sufar de idei bune prost exprimate. iti multumesc de incurajatoarea si concreta trecere! te astept la fel de constructiv.
Nu stiu cati au auzit de Charles Bolduc. Un tanar prozator de pe acilea care a scris acum vreo 2-3 ani o carte cu numele LES PERRUCHES SONT CUITES. Mi-a picat in mana la recomandarea cuiva si am ramas profund impresionat. Texte scurte, 2-3 pagini, imagini din viata de zi cu zi combinate cu secvente erotice, horror, dragoste, amintiri, un autor care stie sa-si exploreze si sa nareze cursiv cele mai spontane si complicate ganduri, dandu-si in acelasi timp si raspuns la intrebarile pe care si le pune. In fine, Emilian are imaginatie si se apropie cumva de acel autor. Ii recomand sa-si grupeze textele intr-o ordine cronologica si sa le dea forma unui volum de povestiri scurte ce ar prinde bine la public. De ex, capitolul I, Copilaria, subcapitole, bunici, martieni, vietnamezi. Capitolul II - Iubirea, ea, el amorul, despartirea Capitolul III - Poezia, ateliere literare, foamea de cuvinte si nu numai. Sa pastreze si doza de tristete, si cea de nebunie, si cea de ironie, si cea de imaginatie. Daca le grupezi si le aranjezi pe toate, in asa fel incat sa-l atragi pe cititor in universul tau bine conturat, logic, succesiv, poti avea succes. Dzeu da dar nu baga si-n sac si timpul trece extraordinar de repede. Concluzia mea, Emilian Pal are valente de prozator, are potential enorm, asa cum o confirma si textul de fata.
Alma:
„Iisus s-a nascut prin primavara se pare”. După ce „se pare”?
Articolul are vreo câteva idei, din păcate destul de anemic expuse. N-ar strica o documentare înainte de a aborda astfel de teme. Iar dacă te obosesc Sărbătorile, cine te împiedică să te sustragi agitației generale și să le petreci așa cum îți dorești?
Îmi pare rău dacă am deranjat cu acest comentariu. Nu e cu rea intenție.
Alma greșelile alea nu sunt așa de dese precum ar vrea comentariul tău să sugereze ci sunt de-a dreptul rarissime dacă nu inexistente...:)cît despre genialitate să ști că am rezerve depinde la ce se raportează aprecierea asta extremă...nu? iar cu e-mailul promit că mă conformez și vei ști din timp care e situația în ce mă privește. mersi fain alina pentru aprecieri...:)
Sa incep cu ce mi-a placut mereu: "Ea stă plictisită și foarte frumoasă părul ei negru este supărat mâna ei luminoasă demult m-a uitat, demult s-a uitat și pe sine cum atârnă pe ceafa scaunului. Eu mă înec în lumine și scrișnesc în crugul anului. Îi arăt dinții din gură, dar ea știe că eu nu râd, dulcea luminii faptură mie, pe mine mă înfățișează pe când ea stă plictisită și foarte frumoasa și eu numai pentru ea trăiesc în lumea fioroasă de sub ceresc." Imi place totusi intoarcerea asta a ta la imagistica si la sentiment. Riscul? In citatul de mai sus din Nichita Stanescu. Dar ce ar fi viata fara riscuri? Un drum nesfarsit prin campie? :-)) Andu
mulțumesc pentru urările de mai bine.
eu zic să nu mă feliciți dacă nu ai de ce.
prezența mai numeroasă a nou veniților se explică prin faptul că în ultimele două luni ale anului trecut am înghețat practic procesul de înscriere
credeti sau nu credeti, cand am postat acel comentariu nu observasem suspendarea contului. nu stau tot timpul in fata calculatorului, si doar o parte din timpul acela este destinat internetului. asa ca... in alta ordine de idei, eu nu ca va cerusem sa stergeti textul. daca mai cititi o data ce-am scris, fara patima, poate remarcati asta. dar eu mi-as fi sters comentariul, daca ar fi fost posibil.
verifica putin proza, ai cateva greseli de tipar: in paragraful 2:A început să-npingă, păntec in 3:cu chiar atât de diferit si am mai zarit cateva...dar sper ca le gasesti si singura. deocamdata atat, o sa ma intorc si cu un comentariu despre ce ai scris, nu despre cum. dar asta, dupa ce reusesc sa mi-l scot pe Deleuze din minte :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
nu am învăţat încă ce este poezie şi ce nu este poezie. mă îndoiesc că ştie cu adevărat cineva asta la cum evoluează totul în ziua de azi. poate că e prea descriptiv, dar mă îndoiesc că descrierile astea nu transmit nicio emoţie şi nu provoacă nicio reacţie. mie mi se pare că mai degrabă e un text direct şi clar, care prezintă realitatea aşa cum e ea de fapt. de ce să ne ascundem după tot felul de metafore încâlcite? :)
pentru textul : radiografie cu monştri deMa onoreaza semnul de lectura; multumesc pentru apostrofare!
pentru textul : O nouă provocare deEmil, subtitlul e cadou Andului, drept consecință unui comentariu pe care l-a lasat, dumnealui, ieri. :D (ceva legat de telenovelele care nu au ce caută în poezie). Dacă nu era acel comm, nu era nici motivația de a o posta. "Praful de stele" nu mai poate fi scuturat; poezia este (dupa criteriile și coordonatele mele) vecheeee..dupa cum vezi, are până și punctuație ! E scrisă în aprilie 2007 și publicată în ultimul și, deocamdată, singurul meu volum.
pentru textul : Plecări dea nu renunţa la toamnă, aş sugera versul astfel: "pielea şi-au lăsat-o în toamnă". Cred că e o soluţie bună.
pentru textul : La margine (Profetul) deLIM.
frumos colaj intre imagine si cuvant. M-am dumirit cu greu ce sunt acele semne "ciudate" "secunda e o lopatica uitata/intr-un castel bantuit /de chicoteli/si soapte" e pasajul care-mi place cel mai mult. Incercand o decriptare a poeziei, iata la ce interpretare am ajuns. " Faptul ca ai o inima sub pielea marii" te face una cu ea, respiri la unison cu ea, te identifici in ea asa cum marea se identificas in tine. o simbioza perfecta, intr-un alt avatar posibil. Nisipul, provenit din macinarea pietrelor, simbol bazic, inert, devine materie vie, "tresare". Somnul care-l cuprinde pe celalalt "semnatar" al versurilor, e un somn mistic, care da revelatii. In starea de somnolenta se vede " o inima", o fi aceeasi ca in versul precedent? In acest caz inima e universala, e inima asta un fel de axis mundi in care totul reinvie, totul se transforma in viata. Iar nisipul, atat de suspus, in prima parte, devine "pacoste" indaratnic, incapatanat, nelasandu-se atins. Multe simboluri concentrate in cateva cuvinte. Felicitari amandurora pentru realizare
pentru textul : wasted time deeu consider ca niciun concurs care impune limite cum ar fi cel de varsta, nu isi propune destul de serios sa promoveze valorea... ce sa insemne "40 de ani"?.
pentru textul : Festivalul-Concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor” Ediţia a XLVI-a, Târgovişte, 7 - 8 noiembrie 2014 deun poem marturie a unei trairi nelipsita de experinta personala. un poem explict.
pentru textul : toamna bărbatului dewell Andule, chiar trebuie să mă crezi că nu simt nici o obligație să îți explic ție de ce scriu ce scriu. așa cum nu îți cer eu ție explicații de ce scrii ce scrii. cînd faci afirmații eu îți recomand să le și dovedești. altfel te dovedești pe tine a fi un calomniator (probabil în solda cuiva). pentru că eu nu cred că există absolut nimic greșit „dpdv tehnic” în acest text. iar dacă tu ești ignorant și nu știi cum se țese manual plasa de pescuit și cum se folosește suveica nu am cum să te ajut. nu e prima dată cînd îți fluturi ignoranța în modul acela bubos orgolios pe aici. e penibil. te asigur că am citit textul de mai multe ori și nu i-am găsit nici o greșeală tehnică. încep să cred că are dreptate Paul Blaj cînd te tratează așa cum te tratează.
pentru textul : t. a. l. c. desubstantivul abțibild, pe care l-am ales în mod intenționat, mi se pare cel puțin la fel de poetic ca multe din cuvintele jenante din textele tale.
faptul că tu nu simți emoție sau ți se pare urît te privește. nu îți împărtășesc nici opinia și nici gusturile. mai ales cînd nu îți explici opinia cu mai mult de „nu îmi place mie”. chiar mă întreb, oare chiar așa te consideri un critic de referință ca să aibă așa valoare ce spui?
întîrziat mental (sic!) mă tem că ești tu. și nu restul celor ce citesc aici. cred că nu ți-ar strica o minimă brumă de bun simț. asta dacă nu a dispărut cumva de tot din bucurești.
nu mă deranjează cu nimic „taxa pe lipsa de iubire”. în orice caz mult mai puțin decît multe aberații pe care le postezi tu.
mi se pare jenant să vezi că cei care te critică sînt proști iar tu ești deștept. eu zic că ar fi mai credibil daca ar spune-o alții. deocamdată ni s-a dovedit că ai schizo în varianta de personalități multiple. dar cu siguranță că nu e adevărat, nu-i așa?
eu ți-aș recomanda să nu mai vii tu cu asemenea rubbish de comentarii pe sub textele mele. nu îți poți deversa gunoaiele la lethera?
În poezie există competiție, de aia sunt concursuri, nu crezi? Prefer să citesc un autor bun, premiat la un concurs. Părerea mea e obiectivă raportată la sistemul meu de referință, dar subiectivă la al tău sau la al altuia. Fiecare cu părerea lui. Asta e a mea. A ta care e? Frumos și politicos față de munca mea și timpul meu ar fi fost să formulezi un clasament asemănător, înainte de a arunca presupuneri.
pentru textul : Cel mai, Cea mai dePentru că într-o sîmbătă care îmi poartă sîmbetele, iată –trufie sau singurătate!- îndrăznesc să iau cu mine acest jurnal întru odihna și liniștea mea.
pentru textul : Scrisori aproapelui meu deDe la cartea părintelui Grama, n-am mai citit un text mai tâmpit ca al dumitale. Culmea e că nu ești cu totul lipsit de anumite calități ale stilului polemic. Dacă ai avea și ceva cultură, plus ceva bun-simț, ai putea da lucruri acceptabile. Dar așa, ce te dai d-ta la Eminescu? De unde până unde? Iete, pleosc!
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece deLea, nu lua prea in serios ale mele comentarii... nu sunt nici pe departe nimerit pt critica literara si nici nu scriu mai bine decat tine (ba scriu chiar mai prost, probabil). cineva de pe site a spus ca ai cel mai mare potential de pe aici... dar trebuie lucrat. matei h
pentru textul : Satul din vale deeste o mişcare intensă aici.
o idee sculptată cu multă fineţe,
un interesant poem într-o nouă formă
şi o mână de artist sigură di se
Citit cu plăcere şi interes. Felicitări!
pentru textul : Onyx deok, am rezolvat. multumesc. scuze pentru bataia de cap :
pentru textul : clavier demulţumesc mult pentru apreciere :)
pentru textul : aici nu mai locuieşte nimeni de...tot in legatura cu profetiile, psalmotiile astea de care vorbesc virgil si nicodem. (dar si eu, ca sa fiu cinstit). eu cred ca e bine sa fie discutate anumite lucruri liber si deschis. insa nu toate, ca nu permite Regulamentul sitului. iar despre credinta nu stiu daca e voie... ...s-ar putea ca nicodem sa fie un autentic marturisitor al apocalipsei, iar virgil un veritabil teolog ex cathedra. amandoi au dreptate in felul lor. dar si altii au la fel de mare dreptate, si aceia -in felul lor. dar pana la urma virgil e director de site, si are grija ca nimeni sa nu uite de treaba asta. asa ca nicodem, pazea!!!
pentru textul : psalm desincer, de multe ori receptarea unui poem e o chestiune de stare... il citim dimineata si il receptam genial il citim seara cand avem o alta dispozitie si nu ni se mai pare la fel, dar daca si dimineata si seara e la fel de bun in opinia noastra atunci chiar e valoros... revenind la text /incertitudini mai adânci decât igrasia din biserici/ igrasia intr/o biserica e o certitudine sau nu... nu cred ca poate fi numita incertitudine doar poate in cazul in care e vorba de igrasia bisericii din noi.. /și bați în cuie ferestrele dinspre Sacré-Coeur și smulgi din piele contururi de buze și zidești propriile buze sub unghii îți rămâne doar muzica refugiu/ fragmentul asta imi place, poate si pt ca ma regasesc in el...pe mine muzica chiar m/a salvat .... nu stiu daca refugiu... textul mi se pare un strigat de revolta, o izbucnire intre manie si lacrima, sincera si e un poem ok... nu stiu de unde vine expresia fino finalis... e un poem in acelasi ton cu ombra mai fu...suportul muzical consistent insa mai acid ca substanta, mai abraziv...
pentru textul : Poeme accidentale. Vulnus nimirum deantal. nu înțeleg de ce ai apăsat butonul „atenție editor!” de vreme ce încă ai diacritice lipsă iar textul este mai degrabă un fel de „proză așezată altfel în pagină”.
pentru textul : Singurătate pe margini de urme de"între oameni și mașini aleg mașinile
mașinile sunt mai înțelepte ca oamenii
de fiecare dată când mi se aduce o mașină nouă la dezmembrat îmi vine să plâng
ca atunci când tata îmi smulgea câte un fir de păr pentru fiecare greșeală din tema de la mate
șeful de atelier mă ia de umeri îmi spune tata nu e aici
mașina mă ia de umeri îmi spune tata nu e aici
cimitirul mă ia de umeri îmi spune tata nu e aici
când se dezmembrează mașinile seamănă cu oamenii
se începe cu o incizie în formă de y de la claviculă spre stern se scoate inima și se cântărește
ați văzut filme în care condamnaților la moarte li se servește ultima cină
cu o seară înainte mă urc în mașina care trebuie dezmembrată mă joc puțin cu volanul
îmi propun să visez ceva frumos măcar atât pot face pentru ea
de obicei visez că locuiesc undeva la țară dimineața mă spăl pe față cu apă de la fântână apoi mă șterg cu sânii tăi obrajii se înroșesc de parcă m-am șters cu o cergă ardelenească"
am găsit azi noapte, în josul primei pagini a hermeneiei ,o promovare a textului de mai sus . eu nu l am citit la momentul potrivit.
pentru textul : dezmembrări auto defragmentul selectat mi-a demonstrat că borges avea dreptate cănd spunea că poezia este peste tot în jurul nostru. doar noi nu avem decât din când în când ochi să o vedem.
excepţional fragment. îmi ajunge ca o poezie întreagă. culmea este postat la proză pe h.
virgil exagerezi in comentariul tau spre penibil chiar. eu va doresc mult succes in aceasta editir si felicitari autorilor, poate voi reusi sa ajung si eu desi nu promit
pentru textul : Cenaclul Virtualia - la a VII-a ediție demie imi place poza. efectul nu o face sa para artificiala. despre text, are eleganta tipica textelor Almei. ultimele doua strofe, mult mai contemplative mi se par oarecum straine de primele doua. e parca un fel nou de a scrie poezie
pentru textul : kansas in june demultumesc pentru comparatia cu Pan si inca unul blagian!... demult nu mi s/a mai spus ceea ce mi/ai scris tu aici. cred ca ai dreptate in ceea ce priveste felul in care scriu. nu pot fi modern si nici contemporan. sufar de idei bune prost exprimate. iti multumesc de incurajatoarea si concreta trecere! te astept la fel de constructiv.
pentru textul : Altfel de utopie cu tarif normal deNu stiu cati au auzit de Charles Bolduc. Un tanar prozator de pe acilea care a scris acum vreo 2-3 ani o carte cu numele LES PERRUCHES SONT CUITES. Mi-a picat in mana la recomandarea cuiva si am ramas profund impresionat. Texte scurte, 2-3 pagini, imagini din viata de zi cu zi combinate cu secvente erotice, horror, dragoste, amintiri, un autor care stie sa-si exploreze si sa nareze cursiv cele mai spontane si complicate ganduri, dandu-si in acelasi timp si raspuns la intrebarile pe care si le pune. In fine, Emilian are imaginatie si se apropie cumva de acel autor. Ii recomand sa-si grupeze textele intr-o ordine cronologica si sa le dea forma unui volum de povestiri scurte ce ar prinde bine la public. De ex, capitolul I, Copilaria, subcapitole, bunici, martieni, vietnamezi. Capitolul II - Iubirea, ea, el amorul, despartirea Capitolul III - Poezia, ateliere literare, foamea de cuvinte si nu numai. Sa pastreze si doza de tristete, si cea de nebunie, si cea de ironie, si cea de imaginatie. Daca le grupezi si le aranjezi pe toate, in asa fel incat sa-l atragi pe cititor in universul tau bine conturat, logic, succesiv, poti avea succes. Dzeu da dar nu baga si-n sac si timpul trece extraordinar de repede. Concluzia mea, Emilian Pal are valente de prozator, are potential enorm, asa cum o confirma si textul de fata.
pentru textul : story of a city deAlma:
„Iisus s-a nascut prin primavara se pare”. După ce „se pare”?
Articolul are vreo câteva idei, din păcate destul de anemic expuse. N-ar strica o documentare înainte de a aborda astfel de teme. Iar dacă te obosesc Sărbătorile, cine te împiedică să te sustragi agitației generale și să le petreci așa cum îți dorești?
pentru textul : Crăciun e când s-a născut Isus deÎmi pare rău dacă am deranjat cu acest comentariu. Nu e cu rea intenție.
Alma greșelile alea nu sunt așa de dese precum ar vrea comentariul tău să sugereze ci sunt de-a dreptul rarissime dacă nu inexistente...:)cît despre genialitate să ști că am rezerve depinde la ce se raportează aprecierea asta extremă...nu? iar cu e-mailul promit că mă conformez și vei ști din timp care e situația în ce mă privește. mersi fain alina pentru aprecieri...:)
pentru textul : Elegie cu pui de brad deSa incep cu ce mi-a placut mereu: "Ea stă plictisită și foarte frumoasă părul ei negru este supărat mâna ei luminoasă demult m-a uitat, demult s-a uitat și pe sine cum atârnă pe ceafa scaunului. Eu mă înec în lumine și scrișnesc în crugul anului. Îi arăt dinții din gură, dar ea știe că eu nu râd, dulcea luminii faptură mie, pe mine mă înfățișează pe când ea stă plictisită și foarte frumoasa și eu numai pentru ea trăiesc în lumea fioroasă de sub ceresc." Imi place totusi intoarcerea asta a ta la imagistica si la sentiment. Riscul? In citatul de mai sus din Nichita Stanescu. Dar ce ar fi viata fara riscuri? Un drum nesfarsit prin campie? :-)) Andu
pentru textul : între trup și-ntre vis demulțumesc pentru urările de mai bine.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - I - deeu zic să nu mă feliciți dacă nu ai de ce.
prezența mai numeroasă a nou veniților se explică prin faptul că în ultimele două luni ale anului trecut am înghețat practic procesul de înscriere
credeti sau nu credeti, cand am postat acel comentariu nu observasem suspendarea contului. nu stau tot timpul in fata calculatorului, si doar o parte din timpul acela este destinat internetului. asa ca... in alta ordine de idei, eu nu ca va cerusem sa stergeti textul. daca mai cititi o data ce-am scris, fara patima, poate remarcati asta. dar eu mi-as fi sters comentariul, daca ar fi fost posibil.
pentru textul : emanație deMădălina, bine ai revenit pe Hermeneia! Asa cum ne-am obișnuit: un text, o invitație la vis.. ps: ai un typo in strofa a treia
pentru textul : Sunt contagioasă deverifica putin proza, ai cateva greseli de tipar: in paragraful 2:A început să-npingă, păntec in 3:cu chiar atât de diferit si am mai zarit cateva...dar sper ca le gasesti si singura. deocamdata atat, o sa ma intorc si cu un comentariu despre ce ai scris, nu despre cum. dar asta, dupa ce reusesc sa mi-l scot pe Deleuze din minte :)
pentru textul : Ziua în care totul s-a sfârșit dePagini