Da, se pare că poezia ta e mai clară, a prins conștiință de sine. Ai multă forță, știu din vechile tale texte, dar trebuie s-o folosești cu talent, să fii mai atentă la expresie, ca în această poezie. Îți urez să fii la fel de exigentă în viitor.
Ovidiu, tu esti un simpatic si probabil, peste vreo zece ani cand noua ne vor fi cazut dintii din gura tie iti vor fi rasarit idei noi, postmoderniste cum zice unul dintre cei mai invatati dintre noi de pe aici. Insa pana atunci mai avem timp sa ne facem de ras singuri. Eu unul marturisesc ca am avut dificultati (pana la a discuta de briz-briz-uri cum ar fi italicele, boldurile, pararafele and such) sa trec si totusi sa citesc mai departe dincolo de acel "Scrisul vine compensator la la o dimensiune “ incercand sa inteleg daca e o balba sau tu ai vrut sa spui ceva aparte cu acel melodios "la la". Apoi totusi am citit mai departe si am intrat in atmosfera destul de bine redata a unei duminici cu fructe tropicale "taiate geometric" (ce chestie), a mers si ejacularea aia la sfarsit de saptamana, cam rar dar, ma rog, ok insa m-am oprit definitiv la "Bun. Deja mai ușurat, mă reașez la masa școlărească" si mi-am imaginat ca daca te-ai usurat, de ce sa te mai reasezi omule? Pai nu te-ai asezat cand te-ai usurat? sau te-ai usurat din picioare ca un adevarat barbat? Si zau, mai departe de punctul asta nu am putut trece, aceasta dilema mi-a ucis lectura. Andu.
îți respect părerea, Adriana, pentru că îmi place să cred că e reciprocă atitudinea. și nu o fac la modul: câte bordeie atâtea obiceiuri. zi faină să ai!
am sa incep cu sfarsitul si vreau sa spun ca ultimul vers mi-a dat impresia unui poem rotund, un poem care curge usor asemenea unui rau prin venele muntiilor. trebuie sa recunosc ca nu sunt un mare fan al poeziei in rima, dar naturaletea si simplitatea primei strofe m-a cucerit. am o singura observatie de facut asupra sintagmei "norii de sange" care imi pare putin fortata
Apropo, "san" creeaza in mintea unui cititor imaginea a ceva rotund, sferic, pe cand "sin", privit ca semn grafic, are o rezonanta ascutita. Personal, vad "sinul" ca pe un polizor. De ce sa nu scriem cu "I" din "A"? Ne face aceasta interdictie sau "lege academica" mai destepti? Ori mai prosti? In fond, sustinandu-mi ideea, declar ca mai degraba as pipai o rotunjime decat un polizor. Sa ai pace, Queen, Stefan Doru Dancus
calupul cu plasa salveaza tot poemul. ultimele doua versuri sint si nu sint. oricum, paul e trecut prin toate, e constant, se vede ca nu scrie de putina vreme, poa sa faca poem din mai orice
profetul - scrierea cu majuscule, ca și păstrarea titlului în corpul textului sunt scăpări ale mele, de care sunt conștient, dar a fost prea târziu, având în vedere că nu se pot face modificări.Editarea textelor va trebui rezolvată în timp. Ca și anunțul în cazul apariției unor comentarii. Asta ca să nu ajungem în situația de a nu mai reveni la textele în cauză și a deveni nepoliticoși pentru cei care s-au străduit să comeneze. Mulțumesc pentru apreciere. Este o intenție a mea de a diversifica tematica sonetelor, mai ales în vederea apariției viitoarelor volume. Încercarea este de a prelua din Dicționarul Explicativ al Limbii Române cuvinte mai puțin uzitate sau uitate pe care să le reâncarc cu sens și să le dau alte conotații, mai puțin vizibile. E un joc pe care cred că-l pot duce chiar mai departe decât atât. Cine stie dacă mai avem prilejul, așa că-ți urez un an nou cu lumină și speranțe.
AUTOR/ COLABORATOR. Un text sămănătorist, așadar în stilul poeziei minore de acum o sută de ani. O pastișă, de fapt, destul de slăbuță. Autorul se inspiră nu din realitate (căci unde mai e lumea satului așa cum o vede el în aceste versuri?), ci din cărți (fără să fie - culmea! - livresc, ci doar epigonic). Că versurile îi sunt dictate nu de ceea ce vede în peisaj, ci de clișeele despre a căror eficiență lirică e convins, o demonstrează și două dintre ele: "Scârțâie carele pe haturi,/ Ducând la moară snopi de grâu". Mai întâi, carele nu merg (în mod normal, desigur) pe haturi, ci pe drum, pe drumeag, pe câmp (peste haturi o iau doar dacă se sperie caii). Apoi, la moară, după cum toată lumea știe, nu se duc snopi de grâu, aceștia se duc (se duceau! pentru că în prezent există combine) la mașina de treierat (una poate fi "văzută" în "Moromeții" lui Marin Preda, alta, mai veche, în "Viața la țară", de Duiliu Zamfirescu), în vreme ce la moară se duc sacii plini cu boabe treierate!!! Cam așa stau lucrurile în toată poezia, care e totalmente falsă și de o artificialitate strigătoare la cer. Probabil că la AUTORI ca dl Oana se referă Virgil Titarenco atunci când spune că, în noua formulă a Hermeneiei, vor fi transformați în COLABORATORI.
cu siguranță mulțumesc pentru citiri și opinii. nici un autor nu poate pretinde asta unui cititor. de aceea îmi faceți o favoare. chiar dacă nu a plăcut unora. este și indignarea un efect la urma urmei, nu?
in primul rind am si eu o intrebare. cum se spune corect in romaneste: sa aiba sau sa aiva? in al doilea rind ma asteptam ca sa se observe aparent slaba legatura intre boierism si chestiunea cu semnatura. zic aparent slaba pentru ca asa si este, doar aparent slaba. daca te uiti cu atentie exista un filon comun, subteran care nutreste toate aceste atitudini. bineinteles ca mi s-ar putea reprosa ca asta este doar o suspiciune nefondata. dar, desigur, "if it smells like a cat, if it walks like a cat and if it meows like a cat, it may very well be a cat". dar acest text s-a vrut doar un inceput, legat de acest incident al semnaturii. intentionez sa mai scriu ceva despre acest asa numit boierism, despre care atunci cind am citit prima data am crezut ca cineva face o gluma buna dar se pare exista oameni care chiar cred in asa ceva
Ghilimelele sunt la afirmația ta transcrisă cu verbul la afirmativ. :) Ipoteza nulă scrisă ca ipoteză alternativă. Însemnările sunt proiecții și cred că, mai degrabă, așa decât regăsiri, asemănări. Poate la secțiunea "Interactiv" să "explicăm" poeziile?
să facem totul, era o expresie pe care acum o atribuim limbii de lemn comuniste.
aș da totul, seamănă cu să facem totul
dar poate ca schimba... vitezeza versurilor anterioare... si...vorba unei ante-comentatoare ? parca? zic si eu? două puncte p... si etcetera... ca asa e chat-ul
curat, departe de strune :) o schiţă tăioasă şi rece a unui personaj devenit obiectul devorat şi devorator, ţigara.
e plăcută secvenţa cu covrigi ca final surpriză,
însă pentru mine poemul s-a-cheiat la "cam atât știam despre el"
asta e chiar in plus "părea o bombă artizanală
dezamorsată ", cred că reactiile de tipu' asta trebuie lăsate cititorului :)
"Ea
e femeia de miercuri
ce face, din ziua în care-şi scoate pantofii pe covorul din camera de gardă, Miercurea Mare.
Ea duce pe umeri pletele tristeţii celorlalte femei de miercuri,
Care îţi tac la apus neiubirea."
Ceea ce îi atribui personajului tău liric aici nu prea ar fi în acord cu condiţia de Lolită pe care i-o alipeşti în finalul textului.
Chiar ştii ce e o Lolită?
Titlul este în concordanță cu textul, dar nu disting rădăcinile. Cred că a scrie despre rădăcini implică și un text puternic. Or, acesta e prea suav. Versul "ce nu cred în incendii" nu sună bine, dar "grădini de absență" pare a fi inedit.
Marian, ai avut dreptate. recitind poemul l-am schimbat între prima si ultima strofă. si... te iau in serios, deoarece pentru mine fiecare parere este binevenita si contează. iti multumesc si te mai astept la fel de obiectiv. mircea.
Stereotipic si pe alocuri aproape tautologic. De exemplu "ploaia curge, curge"... cam asta face ploaia de obicei... curge. Deci verbul nu prea are ce cauta. Apoi "alba, ca de zapada" e o comparatie care ar trebui scoasa din orice context poetic.
E poetic punctul acesta de privire mobil, un loc geometric oscilatoriu după reguli ştiute, nuanţat îndeosebi de strofa a doua care e de excepţie. (Chiar dacă, privind mai atent, descoperi acolo o cacofonie ascunsă, care cred că de fapt nici nu există).
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
bine, prieteni. am inteles.
pentru textul : hiatus dela acest poem pe care l-am mai citit de câteva ori... și o să-l mai citesc ori de câte ori gândul îmi va fi galben, iar sufletul, frunză!
mulțumesc, Paul, pentru acest răgaz!
pentru textul : din ce în ce mai galben depentru valoarea "cinematografica"
pentru textul : Militianul intervine deDa, se pare că poezia ta e mai clară, a prins conștiință de sine. Ai multă forță, știu din vechile tale texte, dar trebuie s-o folosești cu talent, să fii mai atentă la expresie, ca în această poezie. Îți urez să fii la fel de exigentă în viitor.
pentru textul : Cuvântul deDa, as vrea sa subliniez inca o data ca e de preferat ca fiecare sa isi ajusteze pozele si sa isi editeze profilul
pentru textul : migrația, editorii și fotografiile deOvidiu, tu esti un simpatic si probabil, peste vreo zece ani cand noua ne vor fi cazut dintii din gura tie iti vor fi rasarit idei noi, postmoderniste cum zice unul dintre cei mai invatati dintre noi de pe aici. Insa pana atunci mai avem timp sa ne facem de ras singuri. Eu unul marturisesc ca am avut dificultati (pana la a discuta de briz-briz-uri cum ar fi italicele, boldurile, pararafele and such) sa trec si totusi sa citesc mai departe dincolo de acel "Scrisul vine compensator la la o dimensiune “ incercand sa inteleg daca e o balba sau tu ai vrut sa spui ceva aparte cu acel melodios "la la". Apoi totusi am citit mai departe si am intrat in atmosfera destul de bine redata a unei duminici cu fructe tropicale "taiate geometric" (ce chestie), a mers si ejacularea aia la sfarsit de saptamana, cam rar dar, ma rog, ok insa m-am oprit definitiv la "Bun. Deja mai ușurat, mă reașez la masa școlărească" si mi-am imaginat ca daca te-ai usurat, de ce sa te mai reasezi omule? Pai nu te-ai asezat cand te-ai usurat? sau te-ai usurat din picioare ca un adevarat barbat? Si zau, mai departe de punctul asta nu am putut trece, aceasta dilema mi-a ucis lectura. Andu.
pentru textul : Un titlu reușit atrage atenția asupra textului deîți respect părerea, Adriana, pentru că îmi place să cred că e reciprocă atitudinea. și nu o fac la modul: câte bordeie atâtea obiceiuri. zi faină să ai!
pentru textul : în ultima cameră, el deam sa incep cu sfarsitul si vreau sa spun ca ultimul vers mi-a dat impresia unui poem rotund, un poem care curge usor asemenea unui rau prin venele muntiilor. trebuie sa recunosc ca nu sunt un mare fan al poeziei in rima, dar naturaletea si simplitatea primei strofe m-a cucerit. am o singura observatie de facut asupra sintagmei "norii de sange" care imi pare putin fortata
pentru textul : nu mi-e teamă de moarte deApropo, "san" creeaza in mintea unui cititor imaginea a ceva rotund, sferic, pe cand "sin", privit ca semn grafic, are o rezonanta ascutita. Personal, vad "sinul" ca pe un polizor. De ce sa nu scriem cu "I" din "A"? Ne face aceasta interdictie sau "lege academica" mai destepti? Ori mai prosti? In fond, sustinandu-mi ideea, declar ca mai degraba as pipai o rotunjime decat un polizor. Sa ai pace, Queen, Stefan Doru Dancus
pentru textul : the last song of Shéhérazade deacum e mai bine, cred eu...
pentru textul : tunelul desa vedem ce spun si ceilalti.
calupul cu plasa salveaza tot poemul. ultimele doua versuri sint si nu sint. oricum, paul e trecut prin toate, e constant, se vede ca nu scrie de putina vreme, poa sa faca poem din mai orice
pentru textul : covrigi calzi deprofetul - scrierea cu majuscule, ca și păstrarea titlului în corpul textului sunt scăpări ale mele, de care sunt conștient, dar a fost prea târziu, având în vedere că nu se pot face modificări.Editarea textelor va trebui rezolvată în timp. Ca și anunțul în cazul apariției unor comentarii. Asta ca să nu ajungem în situația de a nu mai reveni la textele în cauză și a deveni nepoliticoși pentru cei care s-au străduit să comeneze. Mulțumesc pentru apreciere. Este o intenție a mea de a diversifica tematica sonetelor, mai ales în vederea apariției viitoarelor volume. Încercarea este de a prelua din Dicționarul Explicativ al Limbii Române cuvinte mai puțin uzitate sau uitate pe care să le reâncarc cu sens și să le dau alte conotații, mai puțin vizibile. E un joc pe care cred că-l pot duce chiar mai departe decât atât. Cine stie dacă mai avem prilejul, așa că-ți urez un an nou cu lumină și speranțe.
pentru textul : Cortină blândă gerului prădalnic dehere it is. just click the embed button. and copy/paste the code
pentru textul : Time after time deAUTOR/ COLABORATOR. Un text sămănătorist, așadar în stilul poeziei minore de acum o sută de ani. O pastișă, de fapt, destul de slăbuță. Autorul se inspiră nu din realitate (căci unde mai e lumea satului așa cum o vede el în aceste versuri?), ci din cărți (fără să fie - culmea! - livresc, ci doar epigonic). Că versurile îi sunt dictate nu de ceea ce vede în peisaj, ci de clișeele despre a căror eficiență lirică e convins, o demonstrează și două dintre ele: "Scârțâie carele pe haturi,/ Ducând la moară snopi de grâu". Mai întâi, carele nu merg (în mod normal, desigur) pe haturi, ci pe drum, pe drumeag, pe câmp (peste haturi o iau doar dacă se sperie caii). Apoi, la moară, după cum toată lumea știe, nu se duc snopi de grâu, aceștia se duc (se duceau! pentru că în prezent există combine) la mașina de treierat (una poate fi "văzută" în "Moromeții" lui Marin Preda, alta, mai veche, în "Viața la țară", de Duiliu Zamfirescu), în vreme ce la moară se duc sacii plini cu boabe treierate!!! Cam așa stau lucrurile în toată poezia, care e totalmente falsă și de o artificialitate strigătoare la cer. Probabil că la AUTORI ca dl Oana se referă Virgil Titarenco atunci când spune că, în noua formulă a Hermeneiei, vor fi transformați în COLABORATORI.
pentru textul : Vis de iarnă decu siguranță mulțumesc pentru citiri și opinii. nici un autor nu poate pretinde asta unui cititor. de aceea îmi faceți o favoare. chiar dacă nu a plăcut unora. este și indignarea un efect la urma urmei, nu?
pentru textul : dimineață cu pace și chitară dein primul rind am si eu o intrebare. cum se spune corect in romaneste: sa aiba sau sa aiva? in al doilea rind ma asteptam ca sa se observe aparent slaba legatura intre boierism si chestiunea cu semnatura. zic aparent slaba pentru ca asa si este, doar aparent slaba. daca te uiti cu atentie exista un filon comun, subteran care nutreste toate aceste atitudini. bineinteles ca mi s-ar putea reprosa ca asta este doar o suspiciune nefondata. dar, desigur, "if it smells like a cat, if it walks like a cat and if it meows like a cat, it may very well be a cat". dar acest text s-a vrut doar un inceput, legat de acest incident al semnaturii. intentionez sa mai scriu ceva despre acest asa numit boierism, despre care atunci cind am citit prima data am crezut ca cineva face o gluma buna dar se pare exista oameni care chiar cred in asa ceva
pentru textul : boierismul sau nazismul literar denu ma astepta mereu numai pe mine, ptr ca vei pierde niste ocazii. niste super ocazii. or, tu nu ai nicio vina ca ai fost remarcat azi, pui.
pentru textul : Misericordiae defoarte fain scris. ideed.
pentru textul : jurnal de front. virtualia deGhilimelele sunt la afirmația ta transcrisă cu verbul la afirmativ. :) Ipoteza nulă scrisă ca ipoteză alternativă. Însemnările sunt proiecții și cred că, mai degrabă, așa decât regăsiri, asemănări. Poate la secțiunea "Interactiv" să "explicăm" poeziile?
pentru textul : coase-mi buzele pleoapele nările deditr-o pădure
pentru textul : Sunt inconştientul norocos deca pe aleea clasicilor
trcerea prin necunoscut
să facem totul, era o expresie pe care acum o atribuim limbii de lemn comuniste.
pentru textul : doar o zi în veșnicie deaș da totul, seamănă cu să facem totul
dar poate ca schimba... vitezeza versurilor anterioare... si...vorba unei ante-comentatoare ? parca? zic si eu? două puncte p... si etcetera... ca asa e chat-ul
curat, departe de strune :) o schiţă tăioasă şi rece a unui personaj devenit obiectul devorat şi devorator, ţigara.
pentru textul : covrigi calzi dee plăcută secvenţa cu covrigi ca final surpriză,
însă pentru mine poemul s-a-cheiat la "cam atât știam despre el"
asta e chiar in plus "părea o bombă artizanală
dezamorsată ", cred că reactiile de tipu' asta trebuie lăsate cititorului :)
"Ea
e femeia de miercuri
ce face, din ziua în care-şi scoate pantofii pe covorul din camera de gardă, Miercurea Mare.
Ea duce pe umeri pletele tristeţii celorlalte femei de miercuri,
Care îţi tac la apus neiubirea."
Ceea ce îi atribui personajului tău liric aici nu prea ar fi în acord cu condiţia de Lolită pe care i-o alipeşti în finalul textului.
pentru textul : Femeia de miercuri deChiar ştii ce e o Lolită?
Titlul este în concordanță cu textul, dar nu disting rădăcinile. Cred că a scrie despre rădăcini implică și un text puternic. Or, acesta e prea suav. Versul "ce nu cred în incendii" nu sună bine, dar "grădini de absență" pare a fi inedit.
pentru textul : Rădăcinile visului deMarian, ai avut dreptate. recitind poemul l-am schimbat între prima si ultima strofă. si... te iau in serios, deoarece pentru mine fiecare parere este binevenita si contează. iti multumesc si te mai astept la fel de obiectiv. mircea.
pentru textul : Existând în definitiv deStereotipic si pe alocuri aproape tautologic. De exemplu "ploaia curge, curge"... cam asta face ploaia de obicei... curge. Deci verbul nu prea are ce cauta. Apoi "alba, ca de zapada" e o comparatie care ar trebui scoasa din orice context poetic.
pentru textul : Tristete deimi placeau ochii ei de la inceput....era mai multa dragoste :D
pentru textul : mijlocul cerului deSper că ai luat sensul bun, nu pe cel morțiș. Mă bucur că este.
pentru textul : no memory deE poetic punctul acesta de privire mobil, un loc geometric oscilatoriu după reguli ştiute, nuanţat îndeosebi de strofa a doua care e de excepţie. (Chiar dacă, privind mai atent, descoperi acolo o cacofonie ascunsă, care cred că de fapt nici nu există).
pentru textul : există viaţă după noapte dein plus, nu vad unde e colajul, sau in ce consta colajul. poate ne explici
pentru textul : liftul.cazi.inexistent dePagini