Atac, zici? Ok, virgil, dă-mi voie să spun ceva: pe scurt, trăim nişte vremuri în care logica este călcată în picioare de nişte drepturi care prevalează o morală închipuită, o morală teoretică, o morală impusă politic. Apoi, nu-i de ajuns că aceste drepturi sunt strâmbe, mai vin şi interpretările subiectivo-cretine ale oamenilor asupra acestora, iar tot ceea ce rezultă e pireu cu gogoşi. De exemplu, dacă un om este ţigan, iar eu îi spun "ţigane", el strigă sus şi tare că l-am discriminat! Nici mai mult, nici mai puţin! Dacă un om este agramat, şi-i spun "agramatule", ori, la figurativ "analfabetule", fac atac la persoană. Constatarea evidenţei şi numirea acesteia nu e discriminare ori atac la persoană!
Mai avem puţin, şi vom ceda scaunul în autobuz persoanelor de etnie/religie etc minoritară, doar pentru a nu le discrimina! În facultăţile din România, românii stau pe locuri cu taxă, pentru că avem locuri speciale pentru moldoveni, ţigani etc, indiferent de media acestora, comparată cu media românilor. Pe site-uri literare, referitor la o activitate pe care o faci publică, referitor la nişte valenţe care ţin de autor, nu de persoană, nu putem spune "eşti un scriitor prost/ un analfabet", pentru că facem atac la persoană. Dacă ţi se pare că totul e in regulă aici, ura şi la gară!
Ei, da! Acest poem incepe cu doua strofe in forta, urmate de una ironica (de fapt intreaga poema are o nota ironica f bine implementata), si se termina cu o imagine deosebit de frumoasa a diminetii. Sunt patru tablouri foarte bine integrate intr-un poem valoros. Evidentiez.
kruger, iată că începi să mă amuzi. Pentru mine aici e dimineață și e bine să zîmbesc de dimineață. Dar bănuiesc că îți dai seama că mă amuzi așa cum m-ar amuza un saltimbanc. Tot de dimineață. Și cel mai mult mă amuză felul acesta ridicol cu care te bagi în seamă. Dar e ok. Poți continua. Fiecare om are nevoie și de săpun, și de pastă de dinți și de asemenea are nevoie și de saltimbanci. Mai ales că oferi spectacole pe gratis este excelent. Sper că nu ai să te superi dacă uneori am să te bag în seamă iar alteori nu. Uneori sînt ocupat și nu am timp de jocă. Dar uneori, așa ca divertisment, am să te bag în seamă. Revenind la text acum; despre în ce măsură sînt sau nu eu corigent la limba română nu știu ce să spun. N-am rămas niciodată și zic eu am avut profesori foarte exigenți. Dar argumentul tău este din nou o glumiță. De unde și pînă unde scoți tu că nu merge acolo "am scris cu degetul pe cristal" ci doar "am scris cu degetul pe fereastră" rămîne așa, mai degrabă o enigmă pentru mine. Sau te pomenești că și acest lucru e legat de corijența mea la limba română sau alte chestii precum sărăcia limbajului, blah, blah, blah. No comment, dragul meu. Încep doar să pierd speranța că mă voi bucura de argumente solide venind de la tine. Dar poți să mai încerci. Dragul meu, nu am citit poezia lui Dorin și nici comentariul de acolo așa că nu știu despre ce vorbești. Dar te cred. Rămîi însă dator cu răspunsul la întrebarea mea. Ce ai vrut de fapt să spui prin acea expresie? Nu m-am justificat și nici nu am simțit nevoia aceasta dragul meu. Dar am avut și eu impresia că nu știi cu cine vorbești. Pentru că nu știi. Așa cum crezi (probabil) că știi ce anume se merită să intre într-o carte probabil că la fel de bine știu și alții. La urma urmei nu ești decît un pseudonim într-un spațiu electronic care se comportă mai degrabă ca un troll. Dacă ne spui cine ești în realitate, ce cărți ai scris, ce cărți ai recenzat, etc, poate că am să mă opresc cîteva clipe să te bag în seamă ca atare. Altfel, mă tem că mă voi mulțumi doar să zîmbesc condescendent citindu-ți comentariile. În ceea ce privește recomandările sau bunele tale intenții, așa cum ți-am spus, deocamdată văd că vrei să aduci o notă zglobie pe Hermeneia. Atîta vreme cît respecți "regulamentul" poți să fii chiar și saltimbanc. Eu nu cred din principiu în răzbunare. Dar chiar dacă aș crede, în opinia mea răzbunarea (ca să fie răzbunare și nu altceva) trebuie să conțină o măsură de cavalerism și să se adreseze cuiva pe măsura ta. Deocamdată părerea mea este că tu ești sub acest nivel. Așa că nu trebuie să te temi, dragul meu.
Fiind încadrat la categoria experiment cred că vrei un feedback. Încerc o părere sinceră care sper să ajute.
Textul are câteva aspecte interesante, însă pare un text sufocat de explicații, de amănunte nesemnificative pentru noi (pentru tine poate că au semnificație). Aș renunța la unele, ce e în paranteze. De exemplu: un vlăstar fragil (cu frunze verzi punctate galben); felie mare de pepene (roşu cu dungi verde închis
ca fierăstrăul pe coajă); ea este singurul meu copil, (prieten, soţ) etc. Nu înțeleg ce experimentezi... Așezarea textului? Singurul beneficiu ar fi acela că e mai ușor de citit cum e acum, cu rânduri scurte. Alt titlu, neapărat :). Nu se mai acceptă forma verbului "vroia".
Textul impresionează prin amintirile despre cei dragi care rămân puternic înfipte în noi.
PS. Considerație pentru memoria tatălui tău, Cristina!
nu sunt singurul care nu foloseste semnele de punctuatie. daca asta este o regula nu e nicio problema, nu voi mai posta.
va multumesc pentru comentarii
nicodem, te rog sa iti pastrezi avertizarile pentru familia ta sau pentru locul tau de munca. aici, cel putin in ce priveste ceea ce se intimpla pe hermeneia sint altii care au aceasta responsabilitate. credeam ca este clar lucrul acesta. daca nu este clar sau ai anumite dubii poti sa pui intrebari dar te-as sfatui sa incetezi sa iti arogi acest drept. pentru ca nu il ai. iar daca vei intreba cine ii avertizeaza pe editori sau moderatori daca s-ar intimpla sa incalce regulamentul raspunsul este un alt membru al consiliului. de fapt in principiu este datoria moderatorului sau moderatorilor sa observe si sa sanctioneze abaterile "administrative" in timp ce (in general) menirea editorilor este una de natura literar-estetica. daca ai cumva astfel de plingeri le poti mentiona in comentariu sau pe adresa administrativa de email a site-ului. daca vei intreba cine sanctioneaza abaterile consiliului raspunsul este eu. iar daca vei intreba cine ma sanctioneaza pe mine raspunsul este regulamentul. in ultima instanta scopul meu este functionarea (cantitativ si calitativ vorbind) a site-ului hermeneia.com si sint garantul functionarii lui dupa principiile enuntate in regulament. a citi, intelege si respecta acest regulament este ceva ce te-ai angajat sa faci atunci cind te-ai inscris pe acest site. vreau sa iti atrag atentia ca ai deja un avertisment (administrativ) - desi am fost, zic eu, foarte indulgent pentru ca ai avut mai multe "iesiri in decor" dar in general incerc sa dau fiecaruia mai multa ingaduinta decit mi se ofera - deci ai fost avertizat iar a continua sa manifesti atitudinea pe care o ai te indreapta iremediabil spre suspendarea contului. imi place sa cred ca ai inteles bine ceea ce am scris aici. multumesc.
o masă
peretii fără amintiri
un scaun
pulsiuni aruncate de-a valma
împuscand moleculele de aer
umbrele noastre mototolind tavanul
ca pe un cearșaf
inevitabil
gîndul că ai putea pleca
inaintea lunii
Da, te rog sa imi dai numele cronicilor si ale autorilor care au zis ca Bacovia scria SIMPLU. Chiar si citate din acele gazete, ca parerea ta sa fie acceptata. Si chiar si asa, critica contemporana este mai avizata intrucat are o mai larga viziune in ceea ce priveste incadrarea literara, curentele etc. Deci imi poti da exemple chiar din critica contemporana in care sa scrie negru pe alb ca bacovia scria SIMPLU. Eventual poti cauta pe Google, ca daca stiai pana acuma imi dadeai exemple concrete. Nu stiu de ce ai impresia ca m-am referit la Beaudelaire ca precursor al simbolismului. Eu nu despre simbolism vorbeam si nici nu ma refeream la tinerii care invata la gimmnaziu dupa manuale. Dar chiar, in ce clasa se invata curentele literare si influenta simbolismului francez? Eu ma refeream la starea poetica, la sumbrul-macabrul bacovian. Caci daca este sa mergem pe firul inspiratiei, Bacovia se inspira din Beaudelaire, iar Beaudelaire din romantismul lui Poe, poet pe care Baudelaire l-a tradus si care i-a marcat enorm si definitiv opera literara.
Parere contradictorie? Nicidecum, fiind primul care a lasat comentariul aici. Eu nu am contrazis pe nimeni, mi-am exprimat o opinie. Tu, venind cu o parere contradictorie, trebuia sa exemplifici, ca sa nu pari drept un individ care incearca sa combata un antecomentator cu argumente lipsa, doar de dragul de a vorbi orice dar numai sa vorbeasca.
Apropo, de unde stii tu ca eu cuvant din manuale? Ce fel de manuale? Daca faci o afirmatie despre ce fac eu, te rog sa exemplifici. Sa aflu si eu ce manuale imi lipsesc din bagajul literar.
Oricum discutia este interesanta. Daca as avea timpul si dispozitia necesara te-as introduce mai mult in literatura franceza si influentele ei in literatura romana, ca doar traiesc in francofonie si ma lovesc de chestiile astea la orice pas. Succes!
Insist pentru forma corectă a verbului "aşază" (nu "aşează") și pentru adăugarea a ceva la cele două titluri identice (de exemplu I și II) pentru a le diferenția. Uite, spre exemplu, dacă te uiți în dreapta la comentarii, se poate crede că sunt trei comentarii la același poem, ori nu e așa. Când e gata, te rog click pe atenție editor!
Posibil să fii interesat de răspunsurile la antepenultima și penultima întrebare de aici http://hermeneia.com/faq-page
asa... trebuie sa explic. poezia asta m-a facut pe mine, cititor sa am senzatia ca tin un caiet in mana, pe filele lui versurile tale, eu intr-un oras strain, cu troieni care scartaie in jurul meu de atata greutate.un oras strain, populat de tine si femeia ta. si la sfarsit ... imagini din jeu d'enfants cumva...
si pentru asta:
"o parte din lume există
cealaltă a trecut
e sâmbătă"
simplitatea asta care doare. simplitatea asta la care personal incerc sa ajung. simplitatea asta care mi-as dori sa vina la mine in mod natural.
nu-i așa că important este să spun mai întîi ce nu îmi place.
„streaşina clipei” - mi se pare o metaforă prea siropoasă pentru restul destul de reușit al textului.
textul e bun, frust pe alocuri. aș spune chiar foarte bun dacă ai fi începătoare, dar nu ești. e bun și mie mi-a lăsat o senzație de sculptură. nu multe texte reușesc să îmi ofere asta. felicitări. cînd voi (re)pune penițele îi voi acorda una.
Un text bun, ideea imi place : ciocnirea a doua lumi autiste, prima orbita de materialism, a doua limitata de senilitate, singuratate, depresie si static. Ele nu comunica : lipsa paharului de apa. Ce consider reusite sunt descrierile, scurte, la obiect, cu o mare capacitatea imaginativa. Comisul voiajor e fortat, asa cum e si imaginea batranilor. Dar face parte din context, nu deranjeaza, sustine ideea. Legat de caracterizarea comisului voiajor: tu l-ai conturat ca o masina ganditoare in bani, e scrobit, e teapan, calculeaza tot, dar la inceputul textului l-ai descris stergandu-si transpiratia de pe frunte, frunte care i se inroseste, il doare - asta il umanizeaza, daca n-ai fi spus asta, si l-ai fi lasat scrobit in soare, copt dar implacabil, n-ar fi parut mai incolo fortata imaginea lui. Sau ai putea, pentru complexitate, sa-l umanizezi mai incolo, sa creezi impresia ca-si da seama de suferinta batranilor, dar ca oricum nu ii pasa : cruzime. E doar o idee. Dialogul, replicile comisului voiajor se incadreaza bine, poate in dialogul batranilor ai fi putut introduce niste mici artefacte de.. poticneala „ah..” „mmm”.. lucruri care sa dea mai mult realism. Ca sa curga mai repede si sa ofere dramatism, poate ar ajuta sa folosesti ca timp verbal prezentul. Trecutul da in general o idee de nostalgie, si ingreuneaza citirea. Textul mi-a placut: idee, caracterizare personaje, antiteza, si mai ales... acea descriere a diferentei intre vara si iarna, in lumea batranilor. Mai vin, sper ca n-am fost prea critica, am spus ce cred, te astept cu acelasi tratament pe paginile mele. Te citesc! :)
Sapphire, să știi că mare dreptate ai. Ar fi trebuit să fac publică și lista cu Zmeurele de aur din grădina Hermeneii, dar în ultimul moment am șters lista cu nominalizările și câștigătorii. Lista este într-un draft al meu, dacă se insistă, o pot publica, pentru liniștea tuturor. Data viitoare va fi și "martorul etalon". Mulțumesc pentru aprecierea efortului. A fost plăcerea mea să recitesc, dar și un efort, într-adevăr, în decurs de o săptămână, tot ce s-a publicat pe Hermeneia, mai puțin comentariile. E drept că ar fi fost interesantă și o opinie privind critica, însă sunt, cred, peste 1000 de comentarii, deci, aproape imposibil. Dați-mi o lună de zile și o rezolv și pe asta. :)
un discurs nostalgic dar parca nu suficient de pregnant ca sa lase o amprenta pe retina, imi place tonul elegiac, iar finalul sparge monotonia unor rememorari... un typo in versul 2 cu bine anna
Cristi, tu esti unul din cei care scriu foarte bine, insa eu cred ca ai nevoie de o reinnoire a temei, de expandare a ideilor. Prozodia e foarte buna si sunt sigur ca stii asta, dar cele mai multe imagini le-am mai auzit, le-am mai vazut. Mi-ar placea sa vad cum abstractizezi ideile mai mult... Ialin
mi-a placut mult acest poem, coloristica si universul in care introduci citittorul. la inceput pareca eziti putin dar spre final iti intrii in forta si e bine. chiar m-a facut sa zambesc acest poem. " Gestul acesta ne cizelează Gustul pentru a ne preface Că frunzele vremelnice Sunt cât continentele De portocali."
raul face parte din univers, ioana; cel putin din universul asa cum il cunoastem noi. chiar daca se spune ca in esenta nu are statut ontologic. este nerealist sa crezi ca poti culege struguri din spini, sau smochine din maracini. dar lupta nu este necesarmente intotdeauna daunatoare. uneori iti poate genera chiar inspiratie.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Atac, zici? Ok, virgil, dă-mi voie să spun ceva: pe scurt, trăim nişte vremuri în care logica este călcată în picioare de nişte drepturi care prevalează o morală închipuită, o morală teoretică, o morală impusă politic. Apoi, nu-i de ajuns că aceste drepturi sunt strâmbe, mai vin şi interpretările subiectivo-cretine ale oamenilor asupra acestora, iar tot ceea ce rezultă e pireu cu gogoşi. De exemplu, dacă un om este ţigan, iar eu îi spun "ţigane", el strigă sus şi tare că l-am discriminat! Nici mai mult, nici mai puţin! Dacă un om este agramat, şi-i spun "agramatule", ori, la figurativ "analfabetule", fac atac la persoană.
Constatarea evidenţei şi numirea acesteia nu e discriminare ori atac la persoană!
Mai avem puţin, şi vom ceda scaunul în autobuz persoanelor de etnie/religie etc minoritară, doar pentru a nu le discrimina! În facultăţile din România, românii stau pe locuri cu taxă, pentru că avem locuri speciale pentru moldoveni, ţigani etc, indiferent de media acestora, comparată cu media românilor. Pe site-uri literare, referitor la o activitate pe care o faci publică, referitor la nişte valenţe care ţin de autor, nu de persoană, nu putem spune "eşti un scriitor prost/ un analfabet", pentru că facem atac la persoană. Dacă ţi se pare că totul e in regulă aici, ura şi la gară!
pentru textul : Şi atunci m-am ridicat pe sufletele din spate depe tine te înbie limba română? după aia vorbim restul. cam așa e în literatură.
pentru textul : colonizând albul deEi, da! Acest poem incepe cu doua strofe in forta, urmate de una ironica (de fapt intreaga poema are o nota ironica f bine implementata), si se termina cu o imagine deosebit de frumoasa a diminetii. Sunt patru tablouri foarte bine integrate intr-un poem valoros. Evidentiez.
pentru textul : the final countdown deAdmirabilă încercarea de glossă, îndoilenic rezultatul (din mai multe puncte de vedere). Dar, bineînteles, se întrevăd semne de talent.
pentru textul : armuri de greieri deștii câtă rezonanță are pentru mine comentariul tău.
pentru textul : fără pereche deonorată.
pentru incurajari! Am tinut cont si de observatia referitoare la acea conjunctie.
Cat priveste ultima propozitie, eu zic sa o las. Acolo. Sper sa nu supere foarte tare.
pentru textul : croaziera dekruger, iată că începi să mă amuzi. Pentru mine aici e dimineață și e bine să zîmbesc de dimineață. Dar bănuiesc că îți dai seama că mă amuzi așa cum m-ar amuza un saltimbanc. Tot de dimineață. Și cel mai mult mă amuză felul acesta ridicol cu care te bagi în seamă. Dar e ok. Poți continua. Fiecare om are nevoie și de săpun, și de pastă de dinți și de asemenea are nevoie și de saltimbanci. Mai ales că oferi spectacole pe gratis este excelent. Sper că nu ai să te superi dacă uneori am să te bag în seamă iar alteori nu. Uneori sînt ocupat și nu am timp de jocă. Dar uneori, așa ca divertisment, am să te bag în seamă. Revenind la text acum; despre în ce măsură sînt sau nu eu corigent la limba română nu știu ce să spun. N-am rămas niciodată și zic eu am avut profesori foarte exigenți. Dar argumentul tău este din nou o glumiță. De unde și pînă unde scoți tu că nu merge acolo "am scris cu degetul pe cristal" ci doar "am scris cu degetul pe fereastră" rămîne așa, mai degrabă o enigmă pentru mine. Sau te pomenești că și acest lucru e legat de corijența mea la limba română sau alte chestii precum sărăcia limbajului, blah, blah, blah. No comment, dragul meu. Încep doar să pierd speranța că mă voi bucura de argumente solide venind de la tine. Dar poți să mai încerci. Dragul meu, nu am citit poezia lui Dorin și nici comentariul de acolo așa că nu știu despre ce vorbești. Dar te cred. Rămîi însă dator cu răspunsul la întrebarea mea. Ce ai vrut de fapt să spui prin acea expresie? Nu m-am justificat și nici nu am simțit nevoia aceasta dragul meu. Dar am avut și eu impresia că nu știi cu cine vorbești. Pentru că nu știi. Așa cum crezi (probabil) că știi ce anume se merită să intre într-o carte probabil că la fel de bine știu și alții. La urma urmei nu ești decît un pseudonim într-un spațiu electronic care se comportă mai degrabă ca un troll. Dacă ne spui cine ești în realitate, ce cărți ai scris, ce cărți ai recenzat, etc, poate că am să mă opresc cîteva clipe să te bag în seamă ca atare. Altfel, mă tem că mă voi mulțumi doar să zîmbesc condescendent citindu-ți comentariile. În ceea ce privește recomandările sau bunele tale intenții, așa cum ți-am spus, deocamdată văd că vrei să aduci o notă zglobie pe Hermeneia. Atîta vreme cît respecți "regulamentul" poți să fii chiar și saltimbanc. Eu nu cred din principiu în răzbunare. Dar chiar dacă aș crede, în opinia mea răzbunarea (ca să fie răzbunare și nu altceva) trebuie să conțină o măsură de cavalerism și să se adreseze cuiva pe măsura ta. Deocamdată părerea mea este că tu ești sub acest nivel. Așa că nu trebuie să te temi, dragul meu.
pentru textul : memento II deScuza-mi te rog eroarea de tag!
pentru textul : Scrie în locul meu deFiind încadrat la categoria experiment cred că vrei un feedback. Încerc o părere sinceră care sper să ajute.
Textul are câteva aspecte interesante, însă pare un text sufocat de explicații, de amănunte nesemnificative pentru noi (pentru tine poate că au semnificație). Aș renunța la unele, ce e în paranteze. De exemplu: un vlăstar fragil (cu frunze verzi punctate galben); felie mare de pepene (roşu cu dungi verde închis
ca fierăstrăul pe coajă); ea este singurul meu copil, (prieten, soţ) etc. Nu înțeleg ce experimentezi... Așezarea textului? Singurul beneficiu ar fi acela că e mai ușor de citit cum e acum, cu rânduri scurte. Alt titlu, neapărat :). Nu se mai acceptă forma verbului "vroia".
Textul impresionează prin amintirile despre cei dragi care rămân puternic înfipte în noi.
PS. Considerație pentru memoria tatălui tău, Cristina!
pentru textul : Dungi şi buline deprima strofa este foarte buna. poate si primul vers din a doua. poate. dar m-as fi oprit acolo.
pentru textul : sângele meu izbit de geamul lunii deAm citit, mi-a plăcut somnul și poezie. cu drag Mai trec Djamal
pentru textul : urâții denu sunt singurul care nu foloseste semnele de punctuatie. daca asta este o regula nu e nicio problema, nu voi mai posta.
pentru textul : pe limba tristă a unui câine vagabond deva multumesc pentru comentarii
Ce să facem Andule? Experimentăm fiecare după pricepere.
pentru textul : ne lut deAm citit Adrian cu mare atenție comentariul postat.
pentru textul : Sfinx deSingurul răspun sposibil este: Mulțumesc!
nicodem, te rog sa iti pastrezi avertizarile pentru familia ta sau pentru locul tau de munca. aici, cel putin in ce priveste ceea ce se intimpla pe hermeneia sint altii care au aceasta responsabilitate. credeam ca este clar lucrul acesta. daca nu este clar sau ai anumite dubii poti sa pui intrebari dar te-as sfatui sa incetezi sa iti arogi acest drept. pentru ca nu il ai. iar daca vei intreba cine ii avertizeaza pe editori sau moderatori daca s-ar intimpla sa incalce regulamentul raspunsul este un alt membru al consiliului. de fapt in principiu este datoria moderatorului sau moderatorilor sa observe si sa sanctioneze abaterile "administrative" in timp ce (in general) menirea editorilor este una de natura literar-estetica. daca ai cumva astfel de plingeri le poti mentiona in comentariu sau pe adresa administrativa de email a site-ului. daca vei intreba cine sanctioneaza abaterile consiliului raspunsul este eu. iar daca vei intreba cine ma sanctioneaza pe mine raspunsul este regulamentul. in ultima instanta scopul meu este functionarea (cantitativ si calitativ vorbind) a site-ului hermeneia.com si sint garantul functionarii lui dupa principiile enuntate in regulament. a citi, intelege si respecta acest regulament este ceva ce te-ai angajat sa faci atunci cind te-ai inscris pe acest site. vreau sa iti atrag atentia ca ai deja un avertisment (administrativ) - desi am fost, zic eu, foarte indulgent pentru ca ai avut mai multe "iesiri in decor" dar in general incerc sa dau fiecaruia mai multa ingaduinta decit mi se ofera - deci ai fost avertizat iar a continua sa manifesti atitudinea pe care o ai te indreapta iremediabil spre suspendarea contului. imi place sa cred ca ai inteles bine ceea ce am scris aici. multumesc.
pentru textul : prag între ani deo masă
pentru textul : crochiu I deperetii fără amintiri
un scaun
pulsiuni aruncate de-a valma
împuscand moleculele de aer
umbrele noastre mototolind tavanul
ca pe un cearșaf
inevitabil
gîndul că ai putea pleca
inaintea lunii
Da, te rog sa imi dai numele cronicilor si ale autorilor care au zis ca Bacovia scria SIMPLU. Chiar si citate din acele gazete, ca parerea ta sa fie acceptata. Si chiar si asa, critica contemporana este mai avizata intrucat are o mai larga viziune in ceea ce priveste incadrarea literara, curentele etc. Deci imi poti da exemple chiar din critica contemporana in care sa scrie negru pe alb ca bacovia scria SIMPLU. Eventual poti cauta pe Google, ca daca stiai pana acuma imi dadeai exemple concrete. Nu stiu de ce ai impresia ca m-am referit la Beaudelaire ca precursor al simbolismului. Eu nu despre simbolism vorbeam si nici nu ma refeream la tinerii care invata la gimmnaziu dupa manuale. Dar chiar, in ce clasa se invata curentele literare si influenta simbolismului francez? Eu ma refeream la starea poetica, la sumbrul-macabrul bacovian. Caci daca este sa mergem pe firul inspiratiei, Bacovia se inspira din Beaudelaire, iar Beaudelaire din romantismul lui Poe, poet pe care Baudelaire l-a tradus si care i-a marcat enorm si definitiv opera literara.
Parere contradictorie? Nicidecum, fiind primul care a lasat comentariul aici. Eu nu am contrazis pe nimeni, mi-am exprimat o opinie. Tu, venind cu o parere contradictorie, trebuia sa exemplifici, ca sa nu pari drept un individ care incearca sa combata un antecomentator cu argumente lipsa, doar de dragul de a vorbi orice dar numai sa vorbeasca.
Apropo, de unde stii tu ca eu cuvant din manuale? Ce fel de manuale? Daca faci o afirmatie despre ce fac eu, te rog sa exemplifici. Sa aflu si eu ce manuale imi lipsesc din bagajul literar.
Oricum discutia este interesanta. Daca as avea timpul si dispozitia necesara te-as introduce mai mult in literatura franceza si influentele ei in literatura romana, ca doar traiesc in francofonie si ma lovesc de chestiile astea la orice pas. Succes!
pentru textul : niciodatănuamfostsingură deInsist pentru forma corectă a verbului "aşază" (nu "aşează") și pentru adăugarea a ceva la cele două titluri identice (de exemplu I și II) pentru a le diferenția. Uite, spre exemplu, dacă te uiți în dreapta la comentarii, se poate crede că sunt trei comentarii la același poem, ori nu e așa. Când e gata, te rog click pe atenție editor!
pentru textul : Anna Karenina dePosibil să fii interesat de răspunsurile la antepenultima și penultima întrebare de aici http://hermeneia.com/faq-page
ce să-i facem... poate că Masha vrea deocamdată să lanseze „deocamdadaismul”
pentru textul : Punct și de la capăt deCristina, Mariana, salut trecerea voastră. N-aş vrea să mai adaug nimic despre text, deci nu am să comentez comentariile voastre.
pentru textul : Fragmentar dePaul, mulţumim pentru aprecieri! Şi, da, ai dreptate cu atitudinile!
pentru textul : Dumnezeu poate locui şi singur deasa... trebuie sa explic. poezia asta m-a facut pe mine, cititor sa am senzatia ca tin un caiet in mana, pe filele lui versurile tale, eu intr-un oras strain, cu troieni care scartaie in jurul meu de atata greutate.un oras strain, populat de tine si femeia ta. si la sfarsit ... imagini din jeu d'enfants cumva...
si pentru asta:
"o parte din lume există
cealaltă a trecut
e sâmbătă"
simplitatea asta care doare. simplitatea asta la care personal incerc sa ajung. simplitatea asta care mi-as dori sa vina la mine in mod natural.
pentru textul : pastel pentru alecsandri denu-i așa că important este să spun mai întîi ce nu îmi place.
„streaşina clipei” - mi se pare o metaforă prea siropoasă pentru restul destul de reușit al textului.
textul e bun, frust pe alocuri. aș spune chiar foarte bun dacă ai fi începătoare, dar nu ești. e bun și mie mi-a lăsat o senzație de sculptură. nu multe texte reușesc să îmi ofere asta. felicitări. cînd voi (re)pune penițele îi voi acorda una.
pentru textul : ŞapteMbrie deUn text bun, ideea imi place : ciocnirea a doua lumi autiste, prima orbita de materialism, a doua limitata de senilitate, singuratate, depresie si static. Ele nu comunica : lipsa paharului de apa. Ce consider reusite sunt descrierile, scurte, la obiect, cu o mare capacitatea imaginativa. Comisul voiajor e fortat, asa cum e si imaginea batranilor. Dar face parte din context, nu deranjeaza, sustine ideea. Legat de caracterizarea comisului voiajor: tu l-ai conturat ca o masina ganditoare in bani, e scrobit, e teapan, calculeaza tot, dar la inceputul textului l-ai descris stergandu-si transpiratia de pe frunte, frunte care i se inroseste, il doare - asta il umanizeaza, daca n-ai fi spus asta, si l-ai fi lasat scrobit in soare, copt dar implacabil, n-ar fi parut mai incolo fortata imaginea lui. Sau ai putea, pentru complexitate, sa-l umanizezi mai incolo, sa creezi impresia ca-si da seama de suferinta batranilor, dar ca oricum nu ii pasa : cruzime. E doar o idee. Dialogul, replicile comisului voiajor se incadreaza bine, poate in dialogul batranilor ai fi putut introduce niste mici artefacte de.. poticneala „ah..” „mmm”.. lucruri care sa dea mai mult realism. Ca sa curga mai repede si sa ofere dramatism, poate ar ajuta sa folosesti ca timp verbal prezentul. Trecutul da in general o idee de nostalgie, si ingreuneaza citirea. Textul mi-a placut: idee, caracterizare personaje, antiteza, si mai ales... acea descriere a diferentei intre vara si iarna, in lumea batranilor. Mai vin, sper ca n-am fost prea critica, am spus ce cred, te astept cu acelasi tratament pe paginile mele. Te citesc! :)
pentru textul : Paharul cu apă depoezia ta mi-a amintit fara sa vreau de sorin stoica. ai reusit sa vorbesti despre deznadejde fara sa cazi in patetic.
dau penita, pentru ca nu e usor sa vorbesti cu usurinta asta despre boala sau moarte. nici despre poeti de altfel.
pentru textul : Lunea se moare uniform deSapphire, să știi că mare dreptate ai. Ar fi trebuit să fac publică și lista cu Zmeurele de aur din grădina Hermeneii, dar în ultimul moment am șters lista cu nominalizările și câștigătorii. Lista este într-un draft al meu, dacă se insistă, o pot publica, pentru liniștea tuturor. Data viitoare va fi și "martorul etalon". Mulțumesc pentru aprecierea efortului. A fost plăcerea mea să recitesc, dar și un efort, într-adevăr, în decurs de o săptămână, tot ce s-a publicat pe Hermeneia, mai puțin comentariile. E drept că ar fi fost interesantă și o opinie privind critica, însă sunt, cred, peste 1000 de comentarii, deci, aproape imposibil. Dați-mi o lună de zile și o rezolv și pe asta. :)
pentru textul : Cel mai, Cea mai deun discurs nostalgic dar parca nu suficient de pregnant ca sa lase o amprenta pe retina, imi place tonul elegiac, iar finalul sparge monotonia unor rememorari... un typo in versul 2 cu bine anna
pentru textul : niciodată la fel deCristi, tu esti unul din cei care scriu foarte bine, insa eu cred ca ai nevoie de o reinnoire a temei, de expandare a ideilor. Prozodia e foarte buna si sunt sigur ca stii asta, dar cele mai multe imagini le-am mai auzit, le-am mai vazut. Mi-ar placea sa vad cum abstractizezi ideile mai mult... Ialin
pentru textul : Vara demi-a placut mult acest poem, coloristica si universul in care introduci citittorul. la inceput pareca eziti putin dar spre final iti intrii in forta si e bine. chiar m-a facut sa zambesc acest poem. " Gestul acesta ne cizelează Gustul pentru a ne preface Că frunzele vremelnice Sunt cât continentele De portocali."
pentru textul : Cum este să ucizi deraul face parte din univers, ioana; cel putin din universul asa cum il cunoastem noi. chiar daca se spune ca in esenta nu are statut ontologic. este nerealist sa crezi ca poti culege struguri din spini, sau smochine din maracini. dar lupta nu este necesarmente intotdeauna daunatoare. uneori iti poate genera chiar inspiratie.
pentru textul : prin absurd, caii oanei pellea dePagini