Tupeu zici? Al inconstientei, zic cativa prieteni (pe bune), filosofi "de meserie". Unii hegelieni, altii kantieni. Suparati rau. Europocentristi convinsi. Ca si cand Europa ar fi buricul pamantului. Ba chiar al universului. Si, mai mult, al Cosmosului (din care, potrivit subcuanticului si astrofizicii actuale se nasc o infinitate de universuri). Evident, nici Asia nu poate fi toate astea. Dar Ch'an-ul si Zen-ul propun macar o solutie. Discutabila si ea, pentru treburile care se intampla acum prin lumea asta a noastra (furtuna intr-un strop infim in comparatie cu infinitatea Retelei lui Indra, de exemplu). Problema mea este insa alta: cautarea unei, sa-i zic, "matrici stilistice" de exprimare prin care sa pot comunica, cat de cat, ce ma framanta. Si sa fie suficient de clara si, in acelasi timp, penetranta incat sa poata fi inteleasa de cat mai multi "nespecialisti" dintr-un domeniu sau altul. Si aici, daca se poate, fac apel la comentarii, sugestii si critici de oriunde ar mai veni. Si cum "slabele mele puteri" (nu e vorba de un orgoliu al umilintei) nu ma ajuta, caut ajutor din afara. Si asta deoarece, departe de mine de a considera ca am potentele unui fel de "guru" care sa predice prin ashramuri facand prozeliti, as vrea sa nu predic in pustiu (fara sa ma pot auzi nici eu). Ca in urmatoarele:
"Cuvintele lui sunt o simplă scamatorie intelectuală
- s-a revoltat un discipol –
n-au conţinut
şi nici un fel de intuiţie fundamentală……
Atunci o petală de trandafir
- pe care Magistrul o botezase «fluture» -
a ȋnceput să zboare
şi discipolul s-a supus
de bunăvoie osȃndei
de a predica ȋn pustiul din el
fără să poată fi auzit
nici măcar
de el ȋnsuşi".
Emile, eu fac o distinctie foarte clara intre cele doua site-uri, de aceea pe agonia nu mai activez de multa vreme, spre deosebire de tine. O simpla balba de limbaj intr-un comentariu nu poate justifica faptul ca eu nu as stii unde ma aflu, sa fim seriosi. Raman la parerea ca o "remarcare" ar trebui sa fie insotita de o explicatie, sau sa se scoata rubrica respectiva de tot. In situatia de fata, ea nu transmite nimic. Cu atat mai mult cu cat aici avem de-a face cu un text al unui editor Hermeneia, care se presupune ca se constituie intr-unul dintre cele doua voturi, cum spui tu...Si spun asta fiind unul dintre autorii care au avut cateva "texte remarcate"... nici pana in ziua de azi nu am inteles de ce tocmai acelea, iti spun sincer, si mi-ar fi placut sa aflu asta de la mariile lor, editorii Hermeneia care m-au votat. Virgile, ai dreptate, pentru tine pacat ca nu exista doua Marine Nicolaeve... insa din fericire pentru unul ca mine. Eu nu contest calitatea ei de editor, ci mai degraba simtul ei estetic si limba de lemn. Analizeaza-i comentariile: femeia asta nu poate scrie de la ea intr-un comm mai mult de o propozitie, restul citeaza din text. Asta desigur cand nu scrie celebrele cuvinte "un text slab", etc, etc... Din cand in cand mai scrie cate un text bun, recent i-am acordat si o penita, pe care am acordat-o cu toata buna credinta. Textul e text, oricand. Insa comentariile Marinei Nicolaev sunt sub orice critica, total neinspirate, denotand o lipsa de aplecare asupra continutului poetic al unui text... in marea lor majoritate. Daca munceste cu atata sarg, poate pentru ea special ar trebui sa nascocesti postul de "silent master editor". Bobadil.
Uite că de data aceasta mi-a plăcut cap-coadă. Și asta pentru că (încă) personajul nu privește înapoi cu mânie. Poate că întoarcerea spre biserică nu pare originală, dar este posibilă, dă o tentă de realism, de simplitate care place. Inițial textul mi-a adus aminte de "Străinul" lui Camus, dar desprinderea aceasta este mai autentică nouă, aș zice. V-ați gândit să continuați povestirea aceasta?
Mariana, apreciez mult că vezi prin poem și îți mulțumesc frumos. Cu toții ne construim moartea acceptând existența cotidiană și inconștient ne-o amânăm mințindu-ne că mai avem de trăit. Colectăm acea tăcere de timpuriu. Trecerea ta este ca a unei ploii de sfârșit de vară ce mă surprinde îndrăgostit, pustiit și melancolic. E o ploaie caldă:)
Marga, finețea ta sfideaza legile gravitației, mulțumesc!
nu am nici o urmă de rea intenție iar opinia a fost una cinstită și argumentată.Cât despre cum nu sunt eu ”om al școlii”, nu ați nimerit-o.Dar deloc.Cred că depinde de...școli.De altfel ”compunerile” la a12-a pot fi surprinzătoare. Regret că nu ați putut primi mai senin și un comment mai puțin favorabil legat de textul dvs și manifestați tendința de a o lua personal. Opinia mea se lega de un text nu de autor.
Dacă vă convine pot afirma că este o scriere genială fără nici un defect, iar imaginile de genul fulgilor în gene sunt inedite , cu atât mai mult după modificarea verbului ”presară”cu ”anină” printre alte modificări operate pe scrierea în discuție. Și încercați de asemenea să luați în seamă și factorul subiectiv, ce nu place unui cititor poate la fel de natural să -i pară incredibil altuia.
somnul devine citeodata pasajul dintre viata si moarte, o amprenta efemera a sunetelor rarefiate din mediul necunoscut arbitrar. un somn fara vise lipit de buzele livide ale mortii. si mai presus de acesta e insasi trezirea. o trezire fortata la realitate, metaforic vorbind, dintr-un somn al ratiunii ce naste monstri. cine sint acei monstri latenti din noi, din Raul ce ne inconjoara? deosebit poem.
Evident, Adriana, locul central îl ocupă „Ceasul”. Povestea începe cu un „defender”, denumire introdusă de filosofia analitică americană: un obstacol insinuat când nu te aştepţi şi te împiedică să mai gândeşti corect; de exemplu un virus apărut de niciunde pe calculatorul tău, de care te prinzi prea târziu, atunci când nu mai poţi face nimic. Dar şi mai interesant: să presupunem că, într-o bună zi, când te plimbi pe lângă faimosul „Big Ben” londonez ridici privirea şi observi că nu mai puţinul celebru ceas arată ora 12 şi 15. A doua zi, plimbându-te prin aceleaşi locuri, ridici iar privirea şi vezi aceeaşi oră. Deşi, pe moment, eşti intrigat de coincidenţă (ceasul tău îl uitaseşi acasă, nu ai cum să verifici) îţi spui că se pot întâmpla lucruri şi mai ciudate. În realitate ieri (sau azi-noapte) ceasul se oprise rămânând înţepenit la ora cu pricina.
În acest caz să fie chiar un „defender”? Aici intervine Guenon, mult iubitul tău Guenon: „Din punctul de vedere care leagă simbolismul lui Ianus de timp, trebuie făcută o remarcă foarte importantă: între trecutul care nu mai este şi viitorul care nu este încă, adevărata faţă a lui Ianus […] nu e, după cum se spune, nici una, nici cealaltă dintre cele care se pot vedea. Într-adevăr, această a treia faţă este invizibilă, pentru că [aici este vorba de o] clipă insesizabilă; dar atunci când ne ridicăm deasupra condiţiilor acestei manifestări tranzitorii şi contingente, […] vedem adevărata realitate”. Interesant, şi cu asta închei, este că celebrul ceas din Londra are…patru feţe ceea ce chiar ar trebui să ne dea de gândit!
Virgil, nu mă refeream la tine... altcineva pe pagina asta s-a tooo...ot edificat. de parcă era ceva "needificabil". Am și o idee. Nu ar fi bine să fie un editor profilat pe tot ceea ce ține de arte vizuale, altul de limbi străine și unul competent pentru literatură? Este doar o idee... și e optimă. Deci nu mai citi în grabă:)!
Alma, o sa ma gandesc la propunerea ta cu privire la cea de-a treia strofa, precum si la reconstructia poemului. Multumesc pentru cum te apleci asupra textelor mele si te mai astept pe la mine
Daca unul din pasajele incriminate este "după fiecare orgasm femeia mea își linge degetele" (trecand peste faptul ca imaginea asta ma face sa nu ma pot opri din ras) Youger Sister te rog sa te uiti si pe textul de la linkul http://www.hermeneia.com/poezie/4856 si ai sa vezi ca textul a fost acceptat chiar daca nu apartine unui editor, mai mult, fluerasu nu cred ca se afla in topul preferintelor vreunui editor/moderator/proprietar. Legat de pasajul : "să mai presupunem că mă gîndesc la sex ca la sfîntul maslu pe care preotul se grăbește să-l dea muribundului " comparatia sacru/profan neantitetica, pozitiva poate fi dificil de agreat, dar nu o poti numi pornografica sau obscena pentru ca nu are o astfel de forma. Admit insa ca este interpretabila. Legat de final... iar e discutabil. Eu nu as pune "ma-ta" pe lista vulgaritatilor nici macar in contextul asta. Personal, nu inteleg de ce ar fi un text vulgar, dar nici ovatiile nu le inteleg. Emilian... intrebare: Daca ma uit 10 texte in urma, in cate din ele voi gasi constructia "a sta chircit" ? Ialin
"Ea
e femeia de miercuri
ce face, din ziua în care-şi scoate pantofii pe covorul din camera de gardă, Miercurea Mare.
Ea duce pe umeri pletele tristeţii celorlalte femei de miercuri,
Care îţi tac la apus neiubirea."
Ceea ce îi atribui personajului tău liric aici nu prea ar fi în acord cu condiţia de Lolită pe care i-o alipeşti în finalul textului.
Chiar ştii ce e o Lolită?
am rezerve fata de asertiunea asta cu "uneltele de bijutier" dintr-un comentariu precedent. parerea mea este ca textul nu este prost. doar ca mi se pare inca neprelucrat si are inca destule clisee si formulari prea metaforizate. cred ca un eclecticism din acesta deranjeaza. daca te apuci sa scrii ceva care sa transpire stilul naturalist (atit de la moda in ultimii 5 - 10 ani) cred ca ar fi bine sa nu folosesti metafora explicita. sint mai multe lucruri care ar putea fi corectate dar cred ca daca l-ai citi cu voce tare le-ai descoperi si tu. in orice caz ai imaginatie si cred ca poti progresa.
E bine clădită atmosfera, să știi. Iar finalul înfioară, e ca și cum ai auzi ceva după ce ai crezut că s-a terminat totul... Aș renunța însă cu totul la penultima strofă, care este mult prea languroasă parcă. Ar mai fi câteva mici detalii de schimbat pe ici pe colo, cuvinte în plus, imagini prea comune, dar cred că acestea le vei vedea în timp...
...și asta pentru că este textul tău Corina, iar eu sunt doar un comentator... deci este vorba și trebuie să fie vorba despre TINE și despre poemul TĂU right?
Despre mine dacă vrei neapărat poți divaga și cred că ai făcut-o dincolo chiar și de limitele Regulamentului, eu mă simt chiar băgat în seamă prea mult.
Ideea este cam așa... când postezi un text îl afișezi... când îl afișezi accepți că ți se scrie despre... și nu faci spume la gură pentru că nu îți convine ce ți se spune... this is the name of the game.
Mai mult, daca vrei să nu îți scriu despre recitare, nu eu sunt cel care nu trebuie să dau click pe buton, ci tu ești cea care nu trebuie să publici acel buton cu acea recitare împreună cu textul, right?
Eu o să dau click mereu, în speranța că voi observa o îmbunătățire, deși de la ce am ascultat acum la ceva acceptabil sunt cam 1357 de mile marine, este doar un estimat.
Acestea fiind spuse, un we frumos și ție și să ai și tu multă grijă de tine!
Eu vreau să fiu mai precis decât ai fost tu și spun să ai grijă de tine ca să nu mai spui tot felul de măscări fără să gândești cum ar trebui la nivelul pe care pretinzi că-l ai.
mister A, mersi. mi s*a mai spus asta cu toparceanu...inclin sa dau dreptate. incet-incet, poate ies vreo 10 texte publicabile, din ac serie... mai asteptam, cum zice buda intrebandu-se daca e mai bine sa cunosti sau sa nu cunosti
ALMA, nu mi-as permite o asemenea atitudine nici in fata unui copil, cum desigur nu e cazul aici. singurul lucru pe care l-am facut e sa cer argumentarea: de ce este acest text "porcarie". ma gandesc eu si rau fac, ca in urma lecturii de 25 de ani se poate face asta fara greutate. banuiesc de asemenea si aici s-ar putea sa gresesc, ca s-a citit si critica literara. sunt multe scrieri care trateaza chiar subiectul"este sau nu poezie". recunosc, nu sunteti primul caz, din pacate am siguranta ca nu veti si singurul(caz -evident) seara buna
multumesc ca inca mai exist printre dv, chiar daca am anuntat retragerea. retragerea mea s-a facut din cauza termenului "novice" precum si a gonirii de pe sit ("lasa-ne!") fara sa mi se fi demonstrat nonvaloarea. situl "hermeneia" este o nisa in peisajul cultural si nu trebuie decat sa fii bucuros ca exista o astfel de oportunitate. Personal cred ca nu are substanta fiindca te lasa singur si in voia unor creatori care, prin absurd, ar putea sa nu fie reprezentativi valoric pentru realitatea culturala contemporana. Propun: - Posibilitatea stergerii definitive a unui cont. -nou venitul sa fie ajutat "invizibil" de o echipa profesionista pana cand textul propus devine publicabil. - gradele sa nu poarte denumiri, ci: nivel 1, 2. 3 . - obtinerea unui nivel valoric sa nu poata fi revocata niciodata, fiindca, daca s-a urcat o treapta, inseamna ca au exista texte valorice. - echipa administrativa sa aiba 2 nivele: una compusa din profesionisti, adica din creatori care au habar cu se mananca literele, si alta din creatori care activeaza efervescent, deci au timp si vor sa contribuie la indeplinirea rolului cultural al spatiului. dar echipa respectiva sa nu aiba nivel superior, ci fiecare sa fie cata valoare demonstereaza ca are. - titlul de maestru sa fie obtinut prin rezultate, respectiv: cine obtine cele mai multe penite de aur, devine maestru si asa sa ramana cat va activa aici. nu-mi raspundeti fiindca stiu ce se va spune. cer stergerea contului asigurandu-va ca zilnic voi fi un trecator prin creatiile dv.
"Valurile" de Virginia Woolf. http://en.wikipedia.org/wiki/The_Waves Fiecare își conduce monologul său doar interferând cu ceilalți. La fel ca în viață. Cel mai greu e să faci străvezie limita dintre contururile caracterelor. Să treacă unul prin celălalt, dar să fie distinct. Cred că vei reuși. Lasă lenea. :)
AAA, nu ascund ca multumesc pentru observatiile facute. Intemeiate. Aveti dreptate si cu privire la final, e ca un avion care aterizeaza prost. Va mai trebui sa lucrez acolo. Sau poate chiar sa renunt la ultimul vers.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
un fel de a spune 'e un fel de frig'
pentru textul : dragoste origami deimi place finalul
'ucigator de singure' mi se pare ucigator de uzat:)
Tupeu zici? Al inconstientei, zic cativa prieteni (pe bune), filosofi "de meserie". Unii hegelieni, altii kantieni. Suparati rau. Europocentristi convinsi. Ca si cand Europa ar fi buricul pamantului. Ba chiar al universului. Si, mai mult, al Cosmosului (din care, potrivit subcuanticului si astrofizicii actuale se nasc o infinitate de universuri). Evident, nici Asia nu poate fi toate astea. Dar Ch'an-ul si Zen-ul propun macar o solutie. Discutabila si ea, pentru treburile care se intampla acum prin lumea asta a noastra (furtuna intr-un strop infim in comparatie cu infinitatea Retelei lui Indra, de exemplu). Problema mea este insa alta: cautarea unei, sa-i zic, "matrici stilistice" de exprimare prin care sa pot comunica, cat de cat, ce ma framanta. Si sa fie suficient de clara si, in acelasi timp, penetranta incat sa poata fi inteleasa de cat mai multi "nespecialisti" dintr-un domeniu sau altul. Si aici, daca se poate, fac apel la comentarii, sugestii si critici de oriunde ar mai veni. Si cum "slabele mele puteri" (nu e vorba de un orgoliu al umilintei) nu ma ajuta, caut ajutor din afara. Si asta deoarece, departe de mine de a considera ca am potentele unui fel de "guru" care sa predice prin ashramuri facand prozeliti, as vrea sa nu predic in pustiu (fara sa ma pot auzi nici eu). Ca in urmatoarele:
"Cuvintele lui sunt o simplă scamatorie intelectuală
- s-a revoltat un discipol –
n-au conţinut
şi nici un fel de intuiţie fundamentală……
Atunci o petală de trandafir
- pe care Magistrul o botezase «fluture» -
a ȋnceput să zboare
şi discipolul s-a supus
de bunăvoie osȃndei
de a predica ȋn pustiul din el
fără să poată fi auzit
nici măcar
de el ȋnsuşi".
Multumesc pt. comentariu si semn.
pentru textul : Intuiţie şi Zen (preprint) deEmile, eu fac o distinctie foarte clara intre cele doua site-uri, de aceea pe agonia nu mai activez de multa vreme, spre deosebire de tine. O simpla balba de limbaj intr-un comentariu nu poate justifica faptul ca eu nu as stii unde ma aflu, sa fim seriosi. Raman la parerea ca o "remarcare" ar trebui sa fie insotita de o explicatie, sau sa se scoata rubrica respectiva de tot. In situatia de fata, ea nu transmite nimic. Cu atat mai mult cu cat aici avem de-a face cu un text al unui editor Hermeneia, care se presupune ca se constituie intr-unul dintre cele doua voturi, cum spui tu...Si spun asta fiind unul dintre autorii care au avut cateva "texte remarcate"... nici pana in ziua de azi nu am inteles de ce tocmai acelea, iti spun sincer, si mi-ar fi placut sa aflu asta de la mariile lor, editorii Hermeneia care m-au votat. Virgile, ai dreptate, pentru tine pacat ca nu exista doua Marine Nicolaeve... insa din fericire pentru unul ca mine. Eu nu contest calitatea ei de editor, ci mai degraba simtul ei estetic si limba de lemn. Analizeaza-i comentariile: femeia asta nu poate scrie de la ea intr-un comm mai mult de o propozitie, restul citeaza din text. Asta desigur cand nu scrie celebrele cuvinte "un text slab", etc, etc... Din cand in cand mai scrie cate un text bun, recent i-am acordat si o penita, pe care am acordat-o cu toata buna credinta. Textul e text, oricand. Insa comentariile Marinei Nicolaev sunt sub orice critica, total neinspirate, denotand o lipsa de aplecare asupra continutului poetic al unui text... in marea lor majoritate. Daca munceste cu atata sarg, poate pentru ea special ar trebui sa nascocesti postul de "silent master editor". Bobadil.
pentru textul : puterea mea e în tine deUite că de data aceasta mi-a plăcut cap-coadă. Și asta pentru că (încă) personajul nu privește înapoi cu mânie. Poate că întoarcerea spre biserică nu pare originală, dar este posibilă, dă o tentă de realism, de simplitate care place. Inițial textul mi-a adus aminte de "Străinul" lui Camus, dar desprinderea aceasta este mai autentică nouă, aș zice. V-ați gândit să continuați povestirea aceasta?
pentru textul : Se prăpădi Viliță deMariana, apreciez mult că vezi prin poem și îți mulțumesc frumos. Cu toții ne construim moartea acceptând existența cotidiană și inconștient ne-o amânăm mințindu-ne că mai avem de trăit. Colectăm acea tăcere de timpuriu. Trecerea ta este ca a unei ploii de sfârșit de vară ce mă surprinde îndrăgostit, pustiit și melancolic. E o ploaie caldă:)
Marga, finețea ta sfideaza legile gravitației, mulțumesc!
pentru textul : mă izbesc ritmic de bufoni demultumesc. :)
pentru textul : de unde cuvântul nu poate ajunge dein sfarsit, un articol despre o lansare care spune multe in putine cuvinte.
pentru textul : Antologia ”Club Astra”, Sibiu deincheierea, mai ales, e de milioane! :))
mai sunt typo....textul lasa de dorit, la fel titlul.
pentru textul : Altă rugă în Grădina Ghetsimani ded-le Silviu
nu am nici o urmă de rea intenție iar opinia a fost una cinstită și argumentată.Cât despre cum nu sunt eu ”om al școlii”, nu ați nimerit-o.Dar deloc.Cred că depinde de...școli.De altfel ”compunerile” la a12-a pot fi surprinzătoare. Regret că nu ați putut primi mai senin și un comment mai puțin favorabil legat de textul dvs și manifestați tendința de a o lua personal. Opinia mea se lega de un text nu de autor.
Dacă vă convine pot afirma că este o scriere genială fără nici un defect, iar imaginile de genul fulgilor în gene sunt inedite , cu atât mai mult după modificarea verbului ”presară”cu ”anină” printre alte modificări operate pe scrierea în discuție. Și încercați de asemenea să luați în seamă și factorul subiectiv, ce nu place unui cititor poate la fel de natural să -i pară incredibil altuia.
o zi frumoasă
pentru textul : Înfloresc iernile deîmi cer acuze. am înţeles eu greşit. şi era şi ora 4 dimineaţa. la mine
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 desomnul devine citeodata pasajul dintre viata si moarte, o amprenta efemera a sunetelor rarefiate din mediul necunoscut arbitrar. un somn fara vise lipit de buzele livide ale mortii. si mai presus de acesta e insasi trezirea. o trezire fortata la realitate, metaforic vorbind, dintr-un somn al ratiunii ce naste monstri. cine sint acei monstri latenti din noi, din Raul ce ne inconjoara? deosebit poem.
pentru textul : când ieși din somn ca din moarte deEvident, Adriana, locul central îl ocupă „Ceasul”. Povestea începe cu un „defender”, denumire introdusă de filosofia analitică americană: un obstacol insinuat când nu te aştepţi şi te împiedică să mai gândeşti corect; de exemplu un virus apărut de niciunde pe calculatorul tău, de care te prinzi prea târziu, atunci când nu mai poţi face nimic. Dar şi mai interesant: să presupunem că, într-o bună zi, când te plimbi pe lângă faimosul „Big Ben” londonez ridici privirea şi observi că nu mai puţinul celebru ceas arată ora 12 şi 15. A doua zi, plimbându-te prin aceleaşi locuri, ridici iar privirea şi vezi aceeaşi oră. Deşi, pe moment, eşti intrigat de coincidenţă (ceasul tău îl uitaseşi acasă, nu ai cum să verifici) îţi spui că se pot întâmpla lucruri şi mai ciudate. În realitate ieri (sau azi-noapte) ceasul se oprise rămânând înţepenit la ora cu pricina.
pentru textul : Ceasul deÎn acest caz să fie chiar un „defender”? Aici intervine Guenon, mult iubitul tău Guenon: „Din punctul de vedere care leagă simbolismul lui Ianus de timp, trebuie făcută o remarcă foarte importantă: între trecutul care nu mai este şi viitorul care nu este încă, adevărata faţă a lui Ianus […] nu e, după cum se spune, nici una, nici cealaltă dintre cele care se pot vedea. Într-adevăr, această a treia faţă este invizibilă, pentru că [aici este vorba de o] clipă insesizabilă; dar atunci când ne ridicăm deasupra condiţiilor acestei manifestări tranzitorii şi contingente, […] vedem adevărata realitate”. Interesant, şi cu asta închei, este că celebrul ceas din Londra are…patru feţe ceea ce chiar ar trebui să ne dea de gândit!
Virgil, nu mă refeream la tine... altcineva pe pagina asta s-a tooo...ot edificat. de parcă era ceva "needificabil". Am și o idee. Nu ar fi bine să fie un editor profilat pe tot ceea ce ține de arte vizuale, altul de limbi străine și unul competent pentru literatură? Este doar o idee... și e optimă. Deci nu mai citi în grabă:)!
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic deAlma, o sa ma gandesc la propunerea ta cu privire la cea de-a treia strofa, precum si la reconstructia poemului. Multumesc pentru cum te apleci asupra textelor mele si te mai astept pe la mine
pentru textul : ca un pretext reumatic deDaca unul din pasajele incriminate este "după fiecare orgasm femeia mea își linge degetele" (trecand peste faptul ca imaginea asta ma face sa nu ma pot opri din ras) Youger Sister te rog sa te uiti si pe textul de la linkul http://www.hermeneia.com/poezie/4856 si ai sa vezi ca textul a fost acceptat chiar daca nu apartine unui editor, mai mult, fluerasu nu cred ca se afla in topul preferintelor vreunui editor/moderator/proprietar. Legat de pasajul : "să mai presupunem că mă gîndesc la sex ca la sfîntul maslu pe care preotul se grăbește să-l dea muribundului " comparatia sacru/profan neantitetica, pozitiva poate fi dificil de agreat, dar nu o poti numi pornografica sau obscena pentru ca nu are o astfel de forma. Admit insa ca este interpretabila. Legat de final... iar e discutabil. Eu nu as pune "ma-ta" pe lista vulgaritatilor nici macar in contextul asta. Personal, nu inteleg de ce ar fi un text vulgar, dar nici ovatiile nu le inteleg. Emilian... intrebare: Daca ma uit 10 texte in urma, in cate din ele voi gasi constructia "a sta chircit" ? Ialin
pentru textul : keep my secret well de"Ea
e femeia de miercuri
ce face, din ziua în care-şi scoate pantofii pe covorul din camera de gardă, Miercurea Mare.
Ea duce pe umeri pletele tristeţii celorlalte femei de miercuri,
Care îţi tac la apus neiubirea."
Ceea ce îi atribui personajului tău liric aici nu prea ar fi în acord cu condiţia de Lolită pe care i-o alipeşti în finalul textului.
pentru textul : Femeia de miercuri deChiar ştii ce e o Lolită?
am rezerve fata de asertiunea asta cu "uneltele de bijutier" dintr-un comentariu precedent. parerea mea este ca textul nu este prost. doar ca mi se pare inca neprelucrat si are inca destule clisee si formulari prea metaforizate. cred ca un eclecticism din acesta deranjeaza. daca te apuci sa scrii ceva care sa transpire stilul naturalist (atit de la moda in ultimii 5 - 10 ani) cred ca ar fi bine sa nu folosesti metafora explicita. sint mai multe lucruri care ar putea fi corectate dar cred ca daca l-ai citi cu voce tare le-ai descoperi si tu. in orice caz ai imaginatie si cred ca poti progresa.
pentru textul : Domnul Martin, poezia și femeia deas vrea si eu sa scriu ca Stela Iorga la 50 si.
pentru textul : Stela Iorga - "A doua întoarcere din Nam" deE bine clădită atmosfera, să știi. Iar finalul înfioară, e ca și cum ai auzi ceva după ce ai crezut că s-a terminat totul... Aș renunța însă cu totul la penultima strofă, care este mult prea languroasă parcă. Ar mai fi câteva mici detalii de schimbat pe ici pe colo, cuvinte în plus, imagini prea comune, dar cred că acestea le vei vedea în timp...
pentru textul : Copilul Li - Bo decorectare:" are o anumita proprietate"
pentru textul : amfora denu sunt ironic. si nu sunt nici pe atît critic. ok
pentru textul : Höre Israel deaşa aş vrea să citesc la ultimul vers. bravo! poem foarte echilibrat (vreau să zic). prima strofă e ţuţ. după părerea mea ar merita remarcată.
pentru textul : Toamna de...și asta pentru că este textul tău Corina, iar eu sunt doar un comentator... deci este vorba și trebuie să fie vorba despre TINE și despre poemul TĂU right?
pentru textul : Carpe Diem deDespre mine dacă vrei neapărat poți divaga și cred că ai făcut-o dincolo chiar și de limitele Regulamentului, eu mă simt chiar băgat în seamă prea mult.
Ideea este cam așa... când postezi un text îl afișezi... când îl afișezi accepți că ți se scrie despre... și nu faci spume la gură pentru că nu îți convine ce ți se spune... this is the name of the game.
Mai mult, daca vrei să nu îți scriu despre recitare, nu eu sunt cel care nu trebuie să dau click pe buton, ci tu ești cea care nu trebuie să publici acel buton cu acea recitare împreună cu textul, right?
Eu o să dau click mereu, în speranța că voi observa o îmbunătățire, deși de la ce am ascultat acum la ceva acceptabil sunt cam 1357 de mile marine, este doar un estimat.
Acestea fiind spuse, un we frumos și ție și să ai și tu multă grijă de tine!
Eu vreau să fiu mai precis decât ai fost tu și spun să ai grijă de tine ca să nu mai spui tot felul de măscări fără să gândești cum ar trebui la nivelul pe care pretinzi că-l ai.
mister A, mersi. mi s*a mai spus asta cu toparceanu...inclin sa dau dreptate. incet-incet, poate ies vreo 10 texte publicabile, din ac serie... mai asteptam, cum zice buda intrebandu-se daca e mai bine sa cunosti sau sa nu cunosti
pentru textul : Sergent K, raportez! deALMA, nu mi-as permite o asemenea atitudine nici in fata unui copil, cum desigur nu e cazul aici. singurul lucru pe care l-am facut e sa cer argumentarea: de ce este acest text "porcarie". ma gandesc eu si rau fac, ca in urma lecturii de 25 de ani se poate face asta fara greutate. banuiesc de asemenea si aici s-ar putea sa gresesc, ca s-a citit si critica literara. sunt multe scrieri care trateaza chiar subiectul"este sau nu poezie". recunosc, nu sunteti primul caz, din pacate am siguranta ca nu veti si singurul(caz -evident) seara buna
pentru textul : să nu declari iubire înghițitorului de suflete de"dar cînd ajungem față în fața cu lucrul de care ne ferim o viața" aici de exemplu Ecaterina
pentru textul : îmi iau ceaiul și plec deof, doomdoomdoom! bine, hai, treaca de la mine:) Multam de citire!
pentru textul : draagă doomnule profeesor demultumesc ca inca mai exist printre dv, chiar daca am anuntat retragerea. retragerea mea s-a facut din cauza termenului "novice" precum si a gonirii de pe sit ("lasa-ne!") fara sa mi se fi demonstrat nonvaloarea. situl "hermeneia" este o nisa in peisajul cultural si nu trebuie decat sa fii bucuros ca exista o astfel de oportunitate. Personal cred ca nu are substanta fiindca te lasa singur si in voia unor creatori care, prin absurd, ar putea sa nu fie reprezentativi valoric pentru realitatea culturala contemporana. Propun: - Posibilitatea stergerii definitive a unui cont. -nou venitul sa fie ajutat "invizibil" de o echipa profesionista pana cand textul propus devine publicabil. - gradele sa nu poarte denumiri, ci: nivel 1, 2. 3 . - obtinerea unui nivel valoric sa nu poata fi revocata niciodata, fiindca, daca s-a urcat o treapta, inseamna ca au exista texte valorice. - echipa administrativa sa aiba 2 nivele: una compusa din profesionisti, adica din creatori care au habar cu se mananca literele, si alta din creatori care activeaza efervescent, deci au timp si vor sa contribuie la indeplinirea rolului cultural al spatiului. dar echipa respectiva sa nu aiba nivel superior, ci fiecare sa fie cata valoare demonstereaza ca are. - titlul de maestru sa fie obtinut prin rezultate, respectiv: cine obtine cele mai multe penite de aur, devine maestru si asa sa ramana cat va activa aici. nu-mi raspundeti fiindca stiu ce se va spune. cer stergerea contului asigurandu-va ca zilnic voi fi un trecator prin creatiile dv.
pentru textul : hermeneia 2.0 de"Valurile" de Virginia Woolf. http://en.wikipedia.org/wiki/The_Waves Fiecare își conduce monologul său doar interferând cu ceilalți. La fel ca în viață. Cel mai greu e să faci străvezie limita dintre contururile caracterelor. Să treacă unul prin celălalt, dar să fie distinct. Cred că vei reuși. Lasă lenea. :)
pentru textul : Nepoveste deAAA, nu ascund ca multumesc pentru observatiile facute. Intemeiate. Aveti dreptate si cu privire la final, e ca un avion care aterizeaza prost. Va mai trebui sa lucrez acolo. Sau poate chiar sa renunt la ultimul vers.
pentru textul : incomod dePagini