Ai putea să detaliezi, Adrian? Sunt un om al argumentelor... nu un îndrăgostit al poemelor mele:)
tu spui:
1. ideea este mai degrabă lipsă? trebuie să te hotărăști. crezi că e un poem care se axează pe idee?
2. imaginea este absentă și ștearsă. pentru că nu este imagine este context care susține discursul.
3. detașare mimată? sună și puțin straniu, eu aș fi spus falsă ... dar sunt curios unde o vezi.
4. adâncimea nu e la fel de perceptibilă... trebuie să fie perceptibilă o adâncime? eu aș fi spus că e superficială...
5. notabil sau nu, (eu aș fi spus nimic remarcabil) îți mulțumesc pentru semn și aștept cu toată deschiderea argumentația pe text.
gând bun! om bun!
îmi place muzicalitatea acestor versuri, textul în sine, începutul surprinzător "O rană este cerul-şi clipesc", ideea ce se desfăşoară treptat, treptat şi sfârşitul la fel de surprinzător ce se-ncheie brusc "Şi-Absenţa Lui adânc în mine taie". Citit cu plăcere! Felicitări!
Trecand peste versificatia f buna (as usual, in textele tale) mi se pare ca nu cauti o tema mai profunda, ca te multumesti cu banalul. Mi se pare versificatie de dragul versificatiei, si eu nu pot sa cred ca tu poti doar atat.
Îmi plac textele cu inserţii epice. Aici, îmi place oralitatea, spontaneitatea, dar şi imaginile inedite pe care le înrămează. Cel mai mult mi-a plăcut prima unitate. Personal, aş tăia explicativele din finalul strofei doi.
"inima mea e aproape ca o
pătură luată de pe o sârmă
cu miros de aer înghețat." - începutul e de peniţă. Mai departe, textul pierdete treptat din caltiatea acestuia. Dar rămâne o poezie bună.
Andu, este experiment vizual sectiunea unde se pot posta colaje foto. Cit despre mesaj, l-ai vazut bine, atit de putin timp si atitea mesaje de citit, atitea sticle de deschis.
mie mi-a placut poemul, cuvintele sunt simple dar atmosfera creata denota o sensibilitate
la care eu am rezonat.
cred ca verbele "crescusem" si "plangand" se identifica si cu persoana a-ntaia plural, eu nu am sesizat trecerea de la singular la plural, iar precizarea lui "chiar" parca se impune in context, asa vad eu.
și, ca să nu-mi spui că bat cu grație câmpii, te-aș ruga să te gândești puțin la ce scrie în Exod (nu-mi cere să precizez de care verset e vorba, că nu le știu pe de rost), unde Moise îl întreabă pe Domnul care-i numele său și primește acest răspuns: „Eu sunt cel care sunt. Eu sunt.”
nu-mi amintesc să fi citit pe undeva că răspunsul ar fi fost „eu sunt în număr așa de mare, încât sunt fără număr.”
buna initiativa si bun si eseul. toata stima pentru ce faci aici, Gorun! trebuie popularizat pentru a fi cat mai vizibil, nu numai pentru ca este o munca dificila, cat pentru beneficiile ei. ce propun eu este sa il treci la foileton sau chiar sa faca Virgil o pg separata, sa-l numesti Manifest, pentru optimizare, si sa plasezi la fiecare inttrare cate un subtitlu specific. banuiesc ca vrei sa scrii si despre alte manifeste, poate si o tratare a subiectului dpdv al constructiei, istoricului, etc. ar mai fi interesante si niste fotografii, tubes. voi incerca sa fiu cat mai activa si la obiect si imi asum si promovarea online, daca esti de acord (fireste, linked la site). precis mai am ceva de zis, dar revin.
am scapat de e-ul cu pricina. nu l-am vazut nu stiu exact de ce. parca ar merge schimbat acel "stiam precis" (parca as spune "stiam exact":), d-aia spuneam ca e de lucru. cat despre datu cu mine de cer, ce sa zic, spor la treaba!:)
exista o stingacie, o oarecare lipsa a curajului de a spune lucrurilor pe nume in poemul de mai sus, ca o provocare alba, ca o asteptare a mortii in somn...cititorului (asta) ii vine sa spuna: 'come on, tell her'! dar poate sint eu prea directa, prea... si inchid unghiuri si altele.
Nu știu, primele trei strofe curg bine, doar în două părți se rupe ritmul: "curioși căci" și "-am clipit măcar pentru că". Ultima strofă mi s-a părut însă expediată, de fapt nu strofa în sine, ci ideea. Poate ți-a fost teamă să nu te lungești, dar n-ai reuști balansul optim. Părerea mea. Iar "mintea lui urâcioasă" duce mai degrabă cu gândul la o glumă... Se simte o undă ironică prin toată poezia, dar din nou mi se pare ciudat că nu reușesc să-mi dau seama dacă e intenționată sau nu. Poate să fie vina mea, să nu fiu prea receptivă azi, habar n-am.
Şi mie mi se pare că ultima unitate deraiază stilistic.; mi se pare că ai vrut să justifici cumva captivitatea, fără să fie nevoie; mi separe că ai vrut să închei rotund.
Alte observaţii:
"zilnic sunt scoasă afară ca pe o fiară blândă" - ori "sunt sccoasă afară ca o fiară", ori "(ei) ma scot afară ca pe o fiară".
"îmi revin când se aud oasele şi uşi de fier" - eu aş articula/ dez-articula "oasele" şi "uşile". (...când se aud oasele şi uşile/ când se aud oase şi uşi).
E un text ceva, ceva mai slăbuţ decât cele cu care ne-ai obişnuit.
Scuze ca pic si eu ca musca-n lapte in acest dialog deosebit de atractiv. Nu vreau sa deranjez aceasta idila, eu vreau doar sa spun cateva lucruri: 1/ Acest "ars poetica II" este mai bun decat "ars poetica I", ceea ce ma bucura sincer 2/ Aici chiar simti ceva cand citesti, spre deosebire de "ars poetica I" unde iti trebuie prea multa imaginatie ca sa depasesti senzatia aceea de "hai, ma lasi?" 3/ As renunta la "cum trebuie" din versul trei pentru ca se repeta apoi cu "la locul lor", eventual as zice "o cheie asezata cumsecade" 4/ La urma as scoate pe 'ele" din "cu timpul ele cuvintele" sau as inlocui "timpul" cu altceva ca sa nu iasa "pulele" acelea chiar asa la iveala. In rest, un poem bun, ar merita o penita dar nu o sa o dau tocmai eu si tocmai acum cand a aparut pe aici asa un musafir. Andu
și eu am crescut printre blocuri. de fapt nici nu văd ce are asta cu ceea ce discutam. Asta doar în cazul în care nu îți dorești neaparat să aberezi pe toate registrele posibile, de la auto-victimizare pînă la răstălmaciri și minciuni sfruntate (de unde și pînă unde ai mai scos-o și pe asta cu Steve Jobs?)
Eu mi-am irosit timpul și am avut răbdare să îți răspund la fiecare problemă ridicată de tine așa cum am crezut că este răspunsul cel mai corect. Tu ai ales să împroști cu noroi și să ataci la persoană, fie fostul pen-name, sau alte lucruri despre mine. Nu pot să spun decît că mă bucur că nu ți-am închis contul pe Hermeneia și ai avut posibilitatea să îți dai arama pe față. Cu toată urîțenia aferentă. Dar se pare că ăsta este un lucru care nu te mai afectează. Închei cum am început, și eu am crescut la bloc și nu mi-e rușine de asta și nu disprețuiesc pe nimeni pentru originea lui. În cazul tău nu cred că originea este problema, ci ce a urmat după aceea.
p.s. - a-ți șterge textele în felul acesta este o vandalizare a contului și o lipsă de respect pentru cititorii tăi în primul rînd, nu pentru Hermeneia.
Lucian, cat de constructiv ai vrea sa fie? Am punctat ce mi s-a parut ca trebuie regandit/reformulat. Fireste ca este vorba de opinii personale - mai mult e atat, nu pretind ca sunt o autoritate in materie ori ca parerile mele sunt de necontestat. In concluzie, le poti lua in consideratie...sau nu. Iti poti sustine textul cu argumente...sau nu.
prietenia, pentru mine, inseamna cel putin la fel de mult ca iubirea. incredere si adevar. altfel, cine vrea cu tot dinadinsul sa intre in sufletul tau ar fi bine macar sa se scuture pe picioare. reminiscente cavaleresti...
mie mi-ar place asta :
"tăcerile, un abur istovit
ce-l respiram"
te-as sfatui sa te orientezi catre curentele actuale ale poeziei, formele de trecut ale verbelor, mi se par prea chinuite.. in sensul de nenaturale. O poezie trebuie sa curga lin, si omenesc, de aceea (chiar si in proza am inceput..) sa ma feresc de cuvinte cum ar fi univers, infinit, sau eternitate, caci par artificiale, acolo unde e numai... omenesc de fapt. :) Oricum, las cuvintele acestea cu prietenie, si-ti urez succes la urmatoarele scrieri.
detalii precum: "tăiat cu briceagul în copilărie" sînt cam nefolositoare
în rest, textul vrea (zic eu) să exulte ceva onirism dar mi se pare că se încurcă în detalii și prozodie. abundența asta a lui „ca”, „cu” și „cînd” trădează neîndemînare în poezie. ele ar trebui mai degrabă sugerate sau alege să scrii proză.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
iată o declarație de... nostalgie! :)
să fi fost justificată întrebarea domnului Gorun? mă-ntreg și eu...
frumos poem, Virgil, cald și tandru. ca o eșarfă de mătase.
am vrut să selectez un fragment pentru peniță, dar nu mă pot hotărâ, nu-aș vrea să rup nimic de aici.
pentru textul : mi-e dor de femeia care scrie despre străzi deAi putea să detaliezi, Adrian? Sunt un om al argumentelor... nu un îndrăgostit al poemelor mele:)
pentru textul : animalul de pradă al resemnării detu spui:
1. ideea este mai degrabă lipsă? trebuie să te hotărăști. crezi că e un poem care se axează pe idee?
2. imaginea este absentă și ștearsă. pentru că nu este imagine este context care susține discursul.
3. detașare mimată? sună și puțin straniu, eu aș fi spus falsă ... dar sunt curios unde o vezi.
4. adâncimea nu e la fel de perceptibilă... trebuie să fie perceptibilă o adâncime? eu aș fi spus că e superficială...
5. notabil sau nu, (eu aș fi spus nimic remarcabil) îți mulțumesc pentru semn și aștept cu toată deschiderea argumentația pe text.
gând bun! om bun!
Mulţumesc pentru trecere. Toţi suntem chemaţi la un sacrificiu.
pentru textul : voluntariat pentru schimbul de noapte deîmi place muzicalitatea acestor versuri, textul în sine, începutul surprinzător "O rană este cerul-şi clipesc", ideea ce se desfăşoară treptat, treptat şi sfârşitul la fel de surprinzător ce se-ncheie brusc "Şi-Absenţa Lui adânc în mine taie". Citit cu plăcere! Felicitări!
pentru textul : Pascală (2) deTrecand peste versificatia f buna (as usual, in textele tale) mi se pare ca nu cauti o tema mai profunda, ca te multumesti cu banalul. Mi se pare versificatie de dragul versificatiei, si eu nu pot sa cred ca tu poti doar atat.
ialin
pentru textul : femeie vinovată... deÎmi plac textele cu inserţii epice. Aici, îmi place oralitatea, spontaneitatea, dar şi imaginile inedite pe care le înrămează. Cel mai mult mi-a plăcut prima unitate. Personal, aş tăia explicativele din finalul strofei doi.
"inima mea e aproape ca o
pentru textul : despre inima mea depătură luată de pe o sârmă
cu miros de aer înghețat." - începutul e de peniţă. Mai departe, textul pierdete treptat din caltiatea acestuia. Dar rămâne o poezie bună.
erori de scriere (litere lipsa).
pentru textul : Alcool deAndu, este experiment vizual sectiunea unde se pot posta colaje foto. Cit despre mesaj, l-ai vazut bine, atit de putin timp si atitea mesaje de citit, atitea sticle de deschis.
pentru textul : scurt metraj deAdriana, are ochi frumoşi, nimic de comentat, dar mi se pare mie că aduce cu Radu Herinean cumva?:))))
pentru textul : cine ești tu de fapt Vlad Turbure? demie mi-a placut poemul, cuvintele sunt simple dar atmosfera creata denota o sensibilitate
la care eu am rezonat.
cred ca verbele "crescusem" si "plangand" se identifica si cu persoana a-ntaia plural, eu nu am sesizat trecerea de la singular la plural, iar precizarea lui "chiar" parca se impune in context, asa vad eu.
toate cele bune djamal
pentru textul : Pact descuze, mi-a scapat un r in plus.
pentru textul : poemul lui ștefan deși, ca să nu-mi spui că bat cu grație câmpii, te-aș ruga să te gândești puțin la ce scrie în Exod (nu-mi cere să precizez de care verset e vorba, că nu le știu pe de rost), unde Moise îl întreabă pe Domnul care-i numele său și primește acest răspuns: „Eu sunt cel care sunt. Eu sunt.”
nu-mi amintesc să fi citit pe undeva că răspunsul ar fi fost „eu sunt în număr așa de mare, încât sunt fără număr.”
pentru textul : videoconferință cu îngeri debuna initiativa si bun si eseul. toata stima pentru ce faci aici, Gorun! trebuie popularizat pentru a fi cat mai vizibil, nu numai pentru ca este o munca dificila, cat pentru beneficiile ei. ce propun eu este sa il treci la foileton sau chiar sa faca Virgil o pg separata, sa-l numesti Manifest, pentru optimizare, si sa plasezi la fiecare inttrare cate un subtitlu specific. banuiesc ca vrei sa scrii si despre alte manifeste, poate si o tratare a subiectului dpdv al constructiei, istoricului, etc. ar mai fi interesante si niste fotografii, tubes. voi incerca sa fiu cat mai activa si la obiect si imi asum si promovarea online, daca esti de acord (fireste, linked la site). precis mai am ceva de zis, dar revin.
pentru textul : Manifeste (1) - Manifestul Partidului Comunist deam scapat de e-ul cu pricina. nu l-am vazut nu stiu exact de ce. parca ar merge schimbat acel "stiam precis" (parca as spune "stiam exact":), d-aia spuneam ca e de lucru. cat despre datu cu mine de cer, ce sa zic, spor la treaba!:)
pentru textul : născocire derepar acum
pentru textul : am evadat un timp deexista o stingacie, o oarecare lipsa a curajului de a spune lucrurilor pe nume in poemul de mai sus, ca o provocare alba, ca o asteptare a mortii in somn...cititorului (asta) ii vine sa spuna: 'come on, tell her'! dar poate sint eu prea directa, prea... si inchid unghiuri si altele.
pentru textul : din cuvintele pe care nu le găsesc IV deBine ați venit, Constantin Frosin! Este o ocazie deosebită de a vă citi pe acest site, poemele, traducerile și de ce nu? comentariile.
pentru textul : Poèmes sous-réalistes deNu știu, primele trei strofe curg bine, doar în două părți se rupe ritmul: "curioși căci" și "-am clipit măcar pentru că". Ultima strofă mi s-a părut însă expediată, de fapt nu strofa în sine, ci ideea. Poate ți-a fost teamă să nu te lungești, dar n-ai reuști balansul optim. Părerea mea. Iar "mintea lui urâcioasă" duce mai degrabă cu gândul la o glumă... Se simte o undă ironică prin toată poezia, dar din nou mi se pare ciudat că nu reușesc să-mi dau seama dacă e intenționată sau nu. Poate să fie vina mea, să nu fiu prea receptivă azi, habar n-am.
pentru textul : Scrâșnitorul deŞi mie mi se pare că ultima unitate deraiază stilistic.; mi se pare că ai vrut să justifici cumva captivitatea, fără să fie nevoie; mi separe că ai vrut să închei rotund.
Alte observaţii:
"zilnic sunt scoasă afară ca pe o fiară blândă" - ori "sunt sccoasă afară ca o fiară", ori "(ei) ma scot afară ca pe o fiară".
"îmi revin când se aud oasele şi uşi de fier" - eu aş articula/ dez-articula "oasele" şi "uşile". (...când se aud oasele şi uşile/ când se aud oase şi uşi).
E un text ceva, ceva mai slăbuţ decât cele cu care ne-ai obişnuit.
pentru textul : penitenciarul nr.11 de"vrea să-ți găsească un defect pe semne." va rog sa corectati adverbul acela.
pentru textul : Cum să-ți umpli o zi obișnuită deScuze ca pic si eu ca musca-n lapte in acest dialog deosebit de atractiv. Nu vreau sa deranjez aceasta idila, eu vreau doar sa spun cateva lucruri: 1/ Acest "ars poetica II" este mai bun decat "ars poetica I", ceea ce ma bucura sincer 2/ Aici chiar simti ceva cand citesti, spre deosebire de "ars poetica I" unde iti trebuie prea multa imaginatie ca sa depasesti senzatia aceea de "hai, ma lasi?" 3/ As renunta la "cum trebuie" din versul trei pentru ca se repeta apoi cu "la locul lor", eventual as zice "o cheie asezata cumsecade" 4/ La urma as scoate pe 'ele" din "cu timpul ele cuvintele" sau as inlocui "timpul" cu altceva ca sa nu iasa "pulele" acelea chiar asa la iveala. In rest, un poem bun, ar merita o penita dar nu o sa o dau tocmai eu si tocmai acum cand a aparut pe aici asa un musafir. Andu
pentru textul : ars poetica II decumva vroiai sa spui national tre a sure?
pentru textul : national treasure deși eu am crescut printre blocuri. de fapt nici nu văd ce are asta cu ceea ce discutam. Asta doar în cazul în care nu îți dorești neaparat să aberezi pe toate registrele posibile, de la auto-victimizare pînă la răstălmaciri și minciuni sfruntate (de unde și pînă unde ai mai scos-o și pe asta cu Steve Jobs?)
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi deEu mi-am irosit timpul și am avut răbdare să îți răspund la fiecare problemă ridicată de tine așa cum am crezut că este răspunsul cel mai corect. Tu ai ales să împroști cu noroi și să ataci la persoană, fie fostul pen-name, sau alte lucruri despre mine. Nu pot să spun decît că mă bucur că nu ți-am închis contul pe Hermeneia și ai avut posibilitatea să îți dai arama pe față. Cu toată urîțenia aferentă. Dar se pare că ăsta este un lucru care nu te mai afectează. Închei cum am început, și eu am crescut la bloc și nu mi-e rușine de asta și nu disprețuiesc pe nimeni pentru originea lui. În cazul tău nu cred că originea este problema, ci ce a urmat după aceea.
p.s. - a-ți șterge textele în felul acesta este o vandalizare a contului și o lipsă de respect pentru cititorii tăi în primul rînd, nu pentru Hermeneia.
Tu ai imbatranit si eu ma-m ramolit di tat! Despre ce ziceai ca-ti "iesea" de mai mult ori pe zi? Ca eu am uitat.
pentru textul : absalor deLucian, cat de constructiv ai vrea sa fie? Am punctat ce mi s-a parut ca trebuie regandit/reformulat. Fireste ca este vorba de opinii personale - mai mult e atat, nu pretind ca sunt o autoritate in materie ori ca parerile mele sunt de necontestat. In concluzie, le poti lua in consideratie...sau nu. Iti poti sustine textul cu argumente...sau nu.
pentru textul : Lângă fereastra veche deprietenia, pentru mine, inseamna cel putin la fel de mult ca iubirea. incredere si adevar. altfel, cine vrea cu tot dinadinsul sa intre in sufletul tau ar fi bine macar sa se scuture pe picioare. reminiscente cavaleresti...
pentru textul : Să-l iau pe cel mai bun prieten al meu in gazdă? denu pot decat sa iti multumesc pentru ce esti, cu apreciere.
pentru textul : La prânzul luminii cu iarba: Paul Blaj şi „Memorialul dantelelor galbene” demie mi-ar place asta :
"tăcerile, un abur istovit
ce-l respiram"
te-as sfatui sa te orientezi catre curentele actuale ale poeziei, formele de trecut ale verbelor, mi se par prea chinuite.. in sensul de nenaturale. O poezie trebuie sa curga lin, si omenesc, de aceea (chiar si in proza am inceput..) sa ma feresc de cuvinte cum ar fi univers, infinit, sau eternitate, caci par artificiale, acolo unde e numai... omenesc de fapt. :) Oricum, las cuvintele acestea cu prietenie, si-ti urez succes la urmatoarele scrieri.
pentru textul : dodecafonie dedetalii precum: "tăiat cu briceagul în copilărie" sînt cam nefolositoare
pentru textul : mă voi afunda în inima ta ca-ntr-o mlaştină deîn rest, textul vrea (zic eu) să exulte ceva onirism dar mi se pare că se încurcă în detalii și prozodie. abundența asta a lui „ca”, „cu” și „cînd” trădează neîndemînare în poezie. ele ar trebui mai degrabă sugerate sau alege să scrii proză.
cam off-topic asa, dar nu ma pot abtine - aleg melodia "partons-vite" (kaolin) din lista de winamp si incep sa-ti citesc poezia. fix acceasi stare.
on topic - "poate anul acesta îmi va spune cineva că uimirea trăiește
și e undeva în siguranță"
- foarte faine versurile astea doua. atat de faine incat mai ca as renunta la ultimul. care suna bine, dar e cam tocit in ultima vreme.
pentru textul : lângă martie era un lac dePagini