da, multumim Sebi. Bine, ce e drept e drept, nu am putut fi prezenta dar nu din motive de alaptare, am incheiat faza asta, fetita mea are 1 an jumate si nu aveam cu cine o lasa, dar in fine, ideea este ca ma bucur sa vad ca Mirela si Maria au gasit in asta o sursa de provocare la bucuroase marturisiri. Multumim de urare in schimb si ...sa ne fie toturor sanatoase familiile. Felicitari tuturor castigatorilor fie ...novici sau seniori :)
Adevărul de duminică în România trebuie să fie foarte trist dacă se citește povestirea după carte și nu cartea. Cu atât mai mult cu cât Bogdan o face și nu înțelege de ce se scrie despre ceea ce citește. Dar astăzi e joi și am bucuria aceasta de ziua a patra că nu m-a apucat duminica fără să știu ce înseamnă a fi dislexic, i.e. bolnav de dislexie. DEX-ul zice: „DISLEXÍE s.f. (Med.) Tulburare nervoasă, constând în dificultatea de a citi și a înțelege ceea ce se citește.” Dacă articolul d-lui Mihuleac este pentru dislexici, oare cum și ce pricep dumnealor dacă îl citesc? Eu cred că nici nu se încurcă cu astfel de activități. Palinca este mult mai ușor de consumat și are efect rapid și garantat. Instant gratification. Palinca se „citește” de dimineața până dimineața, toată săptămâna, cu fervoare crescută duminica. Iată încă un motiv ce face inutil ziarul de ziua a șaptea. Există și exceptii: ziarele ce publică bârfe, pornografie, sau atacuri la persoană și critică cu subiect aleator. Criticii îi stă bine dacă este impecabilă atât semantic cât și sintactic. Adevăr grăiește afirmatia: „Ucranineanul nu este rus” Pe planeta Ucranina nici nu s-a auzit de ruși. Și nici nu le pasă de „șiretele nelegate” pentru că ei folosesc șireturi. Mă întreb „cu cât trebuie să fi plătit” ca să îti dai silința de a scrie un text impecabil, fără typo-uri și cacofonii de genul: „pleacă, ca de obicei”? Iar duducuța din cântecul "The Day Before You Came" are probleme cu timpul verbelor, face totul la prezent când „pleca de acasă la ora opt” și nici nu bănuia ce boală urma să-i lovească în duminica următoare pe ascultătorii dislexici. Aici sunt de acord cu Bogdan: să îndepărtăm “chistul înainte de malignizarea culturii”! Este important a folosi în acest scop bisturiu sterilizat și nu vreun cosor oportunist, ruginit de sarcasm servit drept critică. Dacă trec cu vederea exprimările mai puțin elegante, rămân cu idei interesante din acest text. LS
Cred că textul nu are legătură cu imaginea sau nu găsesc eu acea legătură. Cred că textul de la început e un fragment dintr-un proiect mai amplu. Cred că e corect "ca pe niște sori". De altfel, e un text bun. Prea scurt însă pentru a putea dărui cititorului întregul unei poezii.
Adrian,
mulțumesc. de ce nu în română? pentru că „remember” mi se pare scurt/sugestiv/ și acoperă o paletă largă de stări. altfel spus (fără malițiozitate) așa a gîndit artistul.
Paul,
cred că nu ești chiar atît de străin de interpretarea unor imagini. pentru că dacă îmi amintesc eu bine ai niște poezii însoțite de elemente grafice în armonie cu versurile iar eu am rezonat atunci cu ambele forme de exprimare. mă bucură interesul și aprecierea ta.
Cristina,
(referitor la postare, cred că poți contacta conducerea H).
despre fotografie în general (pentru că aici nu avem o fotografie) se spune că este o pictură cu lumină și asta am încercat, un echilibru tonal, o negociere între translucid și contururi clare.
din acest punct de vedere Matei, iluminatul unei scene virtuale chiar dacă ține de tehnică/scripturi modalitatea de interacțiune cu instrumentele poate conduce de la o tonalitate corectă sau hai să-i zicem decentă la un act artistic.
dos gardenias para tí, con ellas quiero decir... azi noapte mi-ai cărat de pe undeva două flori / surîzînd împlinit de parcă mi le-ai fi adus din rai. restul nu
Oooo, Alina, perfect, deci se poate și asta? Consideră, te rog, cererea făcută. Dacă ai putea să mă ocolești m-aș simți mult mai confortabil fără zurgălăi după mine. Nădăjduiesc să nu-ți fie prea greu, mai ales că acum ai și titlul de editor pe care îl meriți cu prisosință. Altfel, reciproca e valabilă, eu o fac de mult. Dacă te vei ține de cuvânt, îți mulțumesc. Rămâi cu bine.
Dacă mi se permite şi mie o părere - poate că cel mai negativ aspect al acestui text este poetizarea. Cel puţin în cazul meu, scrierea nu a reuşit să-mi transmită nimic. O fi de vină discursul ăsta smerit, care, cumva, depersonalizează (nu doar în cazul acesta), o fi de vină scufundarea în meditaţia spirituală, revelată prin analogii materiale primordiale (apă/izvor/fântână/nisip/lut/cerc), o fi de vină percepţia mea...
Cred că oricare ar fi ideea unui text, oricât de inedită/adevărată/spectaculoasă ar fi, atunci când este exprimată prin construcţii de genul celor de mai jos, nu respiră.
"izvoare care nu au vreme de zbor" (sintagmă artistică, nimic de zis, dar retorică, goală)
"lacrimile nu mai au gust de sare" (demitizare/declişeizare)
"firele nisipului prinzând să se îmbine în ulcioare de lut" [megaclişeu (firele nisipului) + pleonasm (ulcioarele sunt din lut)
"motiv al rostogolirii/descleştarea zborului/presărarea firii" - (genitive, genitive, genitive)
"căderea în dimineață e doar apa pregătită [...] - "fără niciun corespondent logic, deci având doar noimă intuitivă". Aici ar mai fi de zis că foarte mulţi au uitat că există şi o logică a metaforelor şi că ea, metafora, nu se poate întemeia fără această logică.
Virgil, ca si director al sitului Hermeneia, esti cel mai prost exemplu de respectare al regulamentului. Cum adica te legi tu de credibilitatea mea? De unde si pana unde ai tu competenta sa faci asemenea afirmatii? Cine esti tu ca scriitor?
Tu u vezi ca am remarcat o strofa? Tu nu vezi ca am vorbit de inegalitati? Tu nu vezi ca am sugerat eliminarea unor strofe? Cum iti permiti tu sa faci referire la credibilitatea celor care comenteaza?
te poti mira cat vrei de cate penite au textele, te poti mira de gusturile celorlalti, dar nu insulta comentatorii chiar in casa ta, hermeneia.
stiu ca nu ma apreciezi ca autor, stiu ca nu ma consideri credibil, dar invata sa+ti maschezi sentimentele si sa fii un bun exemplu pentru ceilalti.
mulţumesc Ottilia. Este un senryu, adică un haiku ce include umor, ironie, referinţă la slăbiciuni omeneşti, etc. Poza am făcut-o din fotografii vechi de familie.
Virgil te rog sa ma ierti ca am vrut sa te-ajut. ai dreptate, chiar nu trebuia.
fiindca nu ma gandisem ca-ti va declansa o reactie de felul asta, gen..."ia uite, sîc sîc! eu pot si tu nu".
trista descoperire, oricum...
si inca ceva: sper ca nu ti-ai inchipuit nici macar o secunda ca pentru aceasta "putere politica" am facut voluntariat in echipa Hermeneiei, m-ai face sa regret fiecare secunda alocata acestui site.
Florin, multumesc pentru legenda, dar o stiam...pe cuvant! de vreo 25 de ani. e fapt, la punctul 2) voiam sa-ti sugerez ca ar fi mai bine sa asezi altfel versurile din acea strofa, pentru a evita confuziile. la punctul 1) spui ca: " obișnuită să țipi când iți șoptesc-deci se poate desprinde ușor ideea k nu este vorba despre pielea cojită" ok...atunci leaga "obisnuita" de tipat, nu de "pielea cojita".
un punct poetic de vedere asupra evolutiei spirituale umane, cu anumite conotatii filosofice. evident ca vor fi nu numai o generatie, ci mii. mi-a adus aminte, nu stiu de ce, de inceputul unui film ("Odiseea spatiala 2001" dupa Arthur C.Clarke) "eu cresc înăuntru ca o rădăcină în stepă voi afla acest nume peste mii de ani iar ți-am născut fată îi spune Dumnezeu ne va apăra"... nu trebuie modificat. nu e cazul. poemul are forta lui asa.
Ideea cu "limba engleza" este ilara si pus in plus. Iti da senzatia aceea de film american in care toti extraterestrii, toate fiintele, tot globul vorbeste in engleza. Mai mult, textul e construit intr-un stil care se cam opune simplitatii acelei expresii. In rest e un text acceptabil... ialin
Chiar nu cred ca discutiile din subsolul acestui text ar trebui sa ia aceasta turnura politica, iar tu Virgile, uneori numeri mere cu pere si iti iese o suma de numai tu stii ce.. Deocamdata zau, ce-ti veni la comparatia aia cu mexicanii sau ti-au bagat astia cipul in creier cand dormeai? Sa revin, textul mi-a placut, este special chiar daca e feminist pana in maduva oaselor dar exprima o realitate frusta. Eu votez pentru, fara penita ca m-ar rade Virgil dau in scris. Andu
ai un ochi bine antrenat si neafectat de multele zonei voastre ninsori, Sancho! am sa mai trec peste poem sa mai cioplesc ce se poate, dar nu-ti promit repeziciune. multam de popas, precum si de fluieratul asta fugar...
Desi nu comod de citit datorita abundentei imaginilor poezia isi arata virtutile ca un vin vechi care nu se lasa descoperit de la inceput ci trebuie talmacita, filtrata prin imaginarul individual al fiecaruia dintre noi... poate de aici ideea oglinzii in locul mult prea "femininului" recurs la esarfa. "gîndurile gardurile" are o sonoritate aparte... aproape ca mi-a adus aminte de Eminescu. Partea aceasta este de degustat... "împietrite promisiuni violate în pozitii grotesti/cu ochii holbati în gol nefiresc ne privesc căutînd/un refugiu în acest labirint flămînd invizibil si mut".
Sapphire, în ce privește "traducerile" nu este o secțiune greu de implementat. singura problemă e că nu am identificat deocamdată o cerere semnificativă pentru aceasta în ce privește secțiunea "interactiv", și aici răspund și lui persephone, intenția mea a fost să conțină în esență subsecțiuni în care interactivitatea dintre doi sau mai mulți autori să fie mai mare. astfel intenționez un loc în care să se poată construi "colaje literar-poetice", o secțiune de "dezbateri-polemică" pe teme literare sau alte teme, și poate și alte subsecțiuni care să se bucure de o doză mai mare de interactivitate. evident există riscurile aferente unor astfel de grade de libertate și va fi nevoie de o monitorizare corespunzătoare. în ce privește "colajul" mai apare și problema paternității textelor și a coordonării participării asfel că e nevoie de o logistică specifică pentru a nu aluneca în "îmbulzeli" nedorite. sper să putem implemeta această secțiune cît de curînd persephone, în ce privește dificultățile tehnice, dacă ele există, te rog să apelezi la adresa de email pentru probleme tehnice, [email protected] mulțumesc
sarí -iubitul meu e un pária e liniște fetele ard bețe de ylang lângă o jerbă nouă și se roagă khali, iubitul meu e un pária, plânge auna celeilalte, fumul ce se ridică în aer îi spune o poveste cu un maharajah privește, arjun, cum ploaia își țese din noapte sariul transparent de ape ca o scară khali, îmi văd iubitul venind, fără cămașă, fără destin, desculț, o, khali, am să mă arunc în râu, primește înainte sariu-ul meu, țesut pentru o nuntă ce nu va mai fi, îmbracă-l tu în poarta templului o fată păzește întunericul iar o alta ajută zeița să se îmbrace, ca într-un bungalou, o mamă aspră și două fiice, pe piatra de jasp a ploii trei petale suspin
Atunci mai adaug o reverenţă în faţa modestiei tale (pur şi simplu norocul de a colabora indirect la un text la timpul imperfect) şi ca referinţe bibliografice cântecul lui Gică Petrescu "Suflet candriu de papugiu" şi cântecul formaţiei Beatles "The Fool on the Hill".
O peniță oferită pentru subiectul ales de autor și mai ales, sistemul de gândire propus. Recunosc, am fost captivată de tema "Jocuri de limbaj, Gödel, creativitate" în contextul postmodernismului. "Ori sistemele, în cadrul cărora Gödel are dreptate, sunt clar minoritare față de cele care exploatează, la maxim, celelalte potențe ale limbajului natural. Și în care transformările nu constau în înglobarea ordonată a unui sistem particular în altul mai general. Ci în amalgamarea, uneori (și mai ales în postmodernism) aleatorie, de sisteme/jocuri diferite în cadrul aceluiași discurs. Ducând astfel la ceea ce se numește "gândire fragmentară" [5]. În opoziție cu prima, numită (oarecum inadecvat - într-un viitor eseu se va vedea de ce) "conceptuală" [6], [7]."
e că doamna Lucreţia nu a activat prea mult în mediul virtual, sau cel puţin nu într-un spaţiu cu pretenţii. cred că era mai elegant să faceţi trimitere la regulamentul site-ului şi să amintiţi că există persoane care chiar citesc cu atenţie detaliile biografice - şi pun preţ pe ele - decît să lansaţi cuvinte precum "greşeli jenante". în plus comentariile nu se referă neapărat la text, puteau fi la fel de bine trimise într-un email, fie şi cu titlu de avertisment, doar aveţi adresele tuturor membrilor într-o bază de date.
tonul cu care sînt întîmpinaţi unii membri mă supără tare, pentru asta am intervenit aici, şi sper să nu mai simt nevoia aceasta în viitor.
"Se poate ca bolta de sus sa se sparga,
Sa cada nimicul cu noaptea lui larga,
Sa vad cerul negru ca luminile-si cerne
Ca prazi trecatoare a mortii eterne..." - M. Eminescu
Mie mi-a placut nuanta data de tine, aici, Adrian.
"mă golesc de mine ca un stilou de cerneală," aş fi reformulat cam aşa: "mă golesc de mine (cum) stiloul de cerneală"
şi, parcă, aici, ceva nu merge: "Am steme pe ochi,/nu disting între glasul ud de mamă şi iubită;/în copacul care mă îmbracă,/degetele pipăie un fulger, un călător, un sărut." - de la iubită încolo, nu ştiu, schimbat ceva, dar ideea să rămână.
îmi place prima strofă, constituită dintr-o combinație frumoasă de idei, nu contrare, dar nici asemănătoare...obișnuitul existențial, din primul vers, alături de o poetizare a ideii de viitor, frumos prezentată în următoarele versuri, precum și în a treia strofă și apoi în ultimele două versuri ale poeziei:) îmi place apoi, în strofa a treia ideea unei înlocuiri, parcă, a unor sentimente cu altele, poate a mascării tristeții, așa cum o fac adeseori părinții față de copiii lor, dar ideea acelei capitulări, eu o văd, mai degrabă, ca pe un legământ (părerea mea) :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
da, multumim Sebi. Bine, ce e drept e drept, nu am putut fi prezenta dar nu din motive de alaptare, am incheiat faza asta, fetita mea are 1 an jumate si nu aveam cu cine o lasa, dar in fine, ideea este ca ma bucur sa vad ca Mirela si Maria au gasit in asta o sursa de provocare la bucuroase marturisiri. Multumim de urare in schimb si ...sa ne fie toturor sanatoase familiile. Felicitari tuturor castigatorilor fie ...novici sau seniori :)
pentru textul : Concursul Internaţional “Toamna bacoviană-130” şi-a desemnat câştigătorii deAdevărul de duminică în România trebuie să fie foarte trist dacă se citește povestirea după carte și nu cartea. Cu atât mai mult cu cât Bogdan o face și nu înțelege de ce se scrie despre ceea ce citește. Dar astăzi e joi și am bucuria aceasta de ziua a patra că nu m-a apucat duminica fără să știu ce înseamnă a fi dislexic, i.e. bolnav de dislexie. DEX-ul zice: „DISLEXÍE s.f. (Med.) Tulburare nervoasă, constând în dificultatea de a citi și a înțelege ceea ce se citește.” Dacă articolul d-lui Mihuleac este pentru dislexici, oare cum și ce pricep dumnealor dacă îl citesc? Eu cred că nici nu se încurcă cu astfel de activități. Palinca este mult mai ușor de consumat și are efect rapid și garantat. Instant gratification. Palinca se „citește” de dimineața până dimineața, toată săptămâna, cu fervoare crescută duminica. Iată încă un motiv ce face inutil ziarul de ziua a șaptea. Există și exceptii: ziarele ce publică bârfe, pornografie, sau atacuri la persoană și critică cu subiect aleator. Criticii îi stă bine dacă este impecabilă atât semantic cât și sintactic. Adevăr grăiește afirmatia: „Ucranineanul nu este rus” Pe planeta Ucranina nici nu s-a auzit de ruși. Și nici nu le pasă de „șiretele nelegate” pentru că ei folosesc șireturi. Mă întreb „cu cât trebuie să fi plătit” ca să îti dai silința de a scrie un text impecabil, fără typo-uri și cacofonii de genul: „pleacă, ca de obicei”? Iar duducuța din cântecul "The Day Before You Came" are probleme cu timpul verbelor, face totul la prezent când „pleca de acasă la ora opt” și nici nu bănuia ce boală urma să-i lovească în duminica următoare pe ascultătorii dislexici. Aici sunt de acord cu Bogdan: să îndepărtăm “chistul înainte de malignizarea culturii”! Este important a folosi în acest scop bisturiu sterilizat și nu vreun cosor oportunist, ruginit de sarcasm servit drept critică. Dacă trec cu vederea exprimările mai puțin elegante, rămân cu idei interesante din acest text. LS
pentru textul : O sută de cărți pentru dislexicii români depuțin cam ambiguu
pentru textul : Nu există iubire perfectă deCred că textul nu are legătură cu imaginea sau nu găsesc eu acea legătură. Cred că textul de la început e un fragment dintr-un proiect mai amplu. Cred că e corect "ca pe niște sori". De altfel, e un text bun. Prea scurt însă pentru a putea dărui cititorului întregul unei poezii.
pentru textul : crucile deAdrian,
pentru textul : remember demulțumesc. de ce nu în română? pentru că „remember” mi se pare scurt/sugestiv/ și acoperă o paletă largă de stări. altfel spus (fără malițiozitate) așa a gîndit artistul.
Paul,
cred că nu ești chiar atît de străin de interpretarea unor imagini. pentru că dacă îmi amintesc eu bine ai niște poezii însoțite de elemente grafice în armonie cu versurile iar eu am rezonat atunci cu ambele forme de exprimare. mă bucură interesul și aprecierea ta.
Cristina,
(referitor la postare, cred că poți contacta conducerea H).
despre fotografie în general (pentru că aici nu avem o fotografie) se spune că este o pictură cu lumină și asta am încercat, un echilibru tonal, o negociere între translucid și contururi clare.
din acest punct de vedere Matei, iluminatul unei scene virtuale chiar dacă ține de tehnică/scripturi modalitatea de interacțiune cu instrumentele poate conduce de la o tonalitate corectă sau hai să-i zicem decentă la un act artistic.
dos gardenias para tí, con ellas quiero decir... azi noapte mi-ai cărat de pe undeva două flori / surîzînd împlinit de parcă mi le-ai fi adus din rai. restul nu
pentru textul : despre cum am murit astă noapte deOooo, Alina, perfect, deci se poate și asta? Consideră, te rog, cererea făcută. Dacă ai putea să mă ocolești m-aș simți mult mai confortabil fără zurgălăi după mine. Nădăjduiesc să nu-ți fie prea greu, mai ales că acum ai și titlul de editor pe care îl meriți cu prisosință. Altfel, reciproca e valabilă, eu o fac de mult. Dacă te vei ține de cuvânt, îți mulțumesc. Rămâi cu bine.
pentru textul : Drum interior deDacă mi se permite şi mie o părere - poate că cel mai negativ aspect al acestui text este poetizarea. Cel puţin în cazul meu, scrierea nu a reuşit să-mi transmită nimic. O fi de vină discursul ăsta smerit, care, cumva, depersonalizează (nu doar în cazul acesta), o fi de vină scufundarea în meditaţia spirituală, revelată prin analogii materiale primordiale (apă/izvor/fântână/nisip/lut/cerc), o fi de vină percepţia mea...
Cred că oricare ar fi ideea unui text, oricât de inedită/adevărată/spectaculoasă ar fi, atunci când este exprimată prin construcţii de genul celor de mai jos, nu respiră.
"izvoare care nu au vreme de zbor" (sintagmă artistică, nimic de zis, dar retorică, goală)
"pleoapa (caldă a) deşertului lumii" [genitiv dublu + aglomerare preţioasă (caldă) + megaclişeu (deşertul lumii)]
"lacrimile nu mai au gust de sare" (demitizare/declişeizare)
"firele nisipului prinzând să se îmbine în ulcioare de lut" [megaclişeu (firele nisipului) + pleonasm (ulcioarele sunt din lut)
"motiv al rostogolirii/descleştarea zborului/presărarea firii" - (genitive, genitive, genitive)
"căderea în dimineață e doar apa pregătită [...] - "fără niciun corespondent logic, deci având doar noimă intuitivă". Aici ar mai fi de zis că foarte mulţi au uitat că există şi o logică a metaforelor şi că ea, metafora, nu se poate întemeia fără această logică.
etc
pentru textul : transformarea în alb deVirgil, ca si director al sitului Hermeneia, esti cel mai prost exemplu de respectare al regulamentului. Cum adica te legi tu de credibilitatea mea? De unde si pana unde ai tu competenta sa faci asemenea afirmatii? Cine esti tu ca scriitor?
Tu u vezi ca am remarcat o strofa? Tu nu vezi ca am vorbit de inegalitati? Tu nu vezi ca am sugerat eliminarea unor strofe? Cum iti permiti tu sa faci referire la credibilitatea celor care comenteaza?
te poti mira cat vrei de cate penite au textele, te poti mira de gusturile celorlalti, dar nu insulta comentatorii chiar in casa ta, hermeneia.
stiu ca nu ma apreciezi ca autor, stiu ca nu ma consideri credibil, dar invata sa+ti maschezi sentimentele si sa fii un bun exemplu pentru ceilalti.
pentru textul : sebi cel nebun după poezie demulţumesc Ottilia. Este un senryu, adică un haiku ce include umor, ironie, referinţă la slăbiciuni omeneşti, etc. Poza am făcut-o din fotografii vechi de familie.
pentru textul : family life deVirgil te rog sa ma ierti ca am vrut sa te-ajut. ai dreptate, chiar nu trebuia.
fiindca nu ma gandisem ca-ti va declansa o reactie de felul asta, gen..."ia uite, sîc sîc! eu pot si tu nu".
trista descoperire, oricum...
si inca ceva: sper ca nu ti-ai inchipuit nici macar o secunda ca pentru aceasta "putere politica" am facut voluntariat in echipa Hermeneiei, m-ai face sa regret fiecare secunda alocata acestui site.
Daniela, scuza, te rog, acest incident.
pentru textul : intersection deidem - mai degarbă "ibidem", şi aici: "mu-ţe-ni-e; slu-ţe-ni-e; nu mu-ţe-nie Nu cred...", un binemeritat punct după "mu-ţe-ni-e"
Scuze!
pentru textul : Sfinx deFlorin, multumesc pentru legenda, dar o stiam...pe cuvant! de vreo 25 de ani. e fapt, la punctul 2) voiam sa-ti sugerez ca ar fi mai bine sa asezi altfel versurile din acea strofa, pentru a evita confuziile. la punctul 1) spui ca: " obișnuită să țipi când iți șoptesc-deci se poate desprinde ușor ideea k nu este vorba despre pielea cojită" ok...atunci leaga "obisnuita" de tipat, nu de "pielea cojita".
pentru textul : foarfecele iubirii deun punct poetic de vedere asupra evolutiei spirituale umane, cu anumite conotatii filosofice. evident ca vor fi nu numai o generatie, ci mii. mi-a adus aminte, nu stiu de ce, de inceputul unui film ("Odiseea spatiala 2001" dupa Arthur C.Clarke) "eu cresc înăuntru ca o rădăcină în stepă voi afla acest nume peste mii de ani iar ți-am născut fată îi spune Dumnezeu ne va apăra"... nu trebuie modificat. nu e cazul. poemul are forta lui asa.
pentru textul : Dumnezeu o va apăra deIdeea cu "limba engleza" este ilara si pus in plus. Iti da senzatia aceea de film american in care toti extraterestrii, toate fiintele, tot globul vorbeste in engleza. Mai mult, textul e construit intr-un stil care se cam opune simplitatii acelei expresii. In rest e un text acceptabil... ialin
pentru textul : Statuia de nisip deChiar nu cred ca discutiile din subsolul acestui text ar trebui sa ia aceasta turnura politica, iar tu Virgile, uneori numeri mere cu pere si iti iese o suma de numai tu stii ce.. Deocamdata zau, ce-ti veni la comparatia aia cu mexicanii sau ti-au bagat astia cipul in creier cand dormeai? Sa revin, textul mi-a placut, este special chiar daca e feminist pana in maduva oaselor dar exprima o realitate frusta. Eu votez pentru, fara penita ca m-ar rade Virgil dau in scris. Andu
pentru textul : sandale pentru no woman's land deai un ochi bine antrenat si neafectat de multele zonei voastre ninsori, Sancho! am sa mai trec peste poem sa mai cioplesc ce se poate, dar nu-ti promit repeziciune. multam de popas, precum si de fluieratul asta fugar...
pentru textul : cumpănă deDesi nu comod de citit datorita abundentei imaginilor poezia isi arata virtutile ca un vin vechi care nu se lasa descoperit de la inceput ci trebuie talmacita, filtrata prin imaginarul individual al fiecaruia dintre noi... poate de aici ideea oglinzii in locul mult prea "femininului" recurs la esarfa. "gîndurile gardurile" are o sonoritate aparte... aproape ca mi-a adus aminte de Eminescu. Partea aceasta este de degustat... "împietrite promisiuni violate în pozitii grotesti/cu ochii holbati în gol nefiresc ne privesc căutînd/un refugiu în acest labirint flămînd invizibil si mut".
pentru textul : oglinda lui moebius deSapphire, în ce privește "traducerile" nu este o secțiune greu de implementat. singura problemă e că nu am identificat deocamdată o cerere semnificativă pentru aceasta în ce privește secțiunea "interactiv", și aici răspund și lui persephone, intenția mea a fost să conțină în esență subsecțiuni în care interactivitatea dintre doi sau mai mulți autori să fie mai mare. astfel intenționez un loc în care să se poată construi "colaje literar-poetice", o secțiune de "dezbateri-polemică" pe teme literare sau alte teme, și poate și alte subsecțiuni care să se bucure de o doză mai mare de interactivitate. evident există riscurile aferente unor astfel de grade de libertate și va fi nevoie de o monitorizare corespunzătoare. în ce privește "colajul" mai apare și problema paternității textelor și a coordonării participării asfel că e nevoie de o logistică specifică pentru a nu aluneca în "îmbulzeli" nedorite. sper să putem implemeta această secțiune cît de curînd persephone, în ce privește dificultățile tehnice, dacă ele există, te rog să apelezi la adresa de email pentru probleme tehnice, [email protected] mulțumesc
pentru textul : un fel de numărătoare a bobocilor desarí -iubitul meu e un pária e liniște fetele ard bețe de ylang lângă o jerbă nouă și se roagă khali, iubitul meu e un pária, plânge auna celeilalte, fumul ce se ridică în aer îi spune o poveste cu un maharajah privește, arjun, cum ploaia își țese din noapte sariul transparent de ape ca o scară khali, îmi văd iubitul venind, fără cămașă, fără destin, desculț, o, khali, am să mă arunc în râu, primește înainte sariu-ul meu, țesut pentru o nuntă ce nu va mai fi, îmbracă-l tu în poarta templului o fată păzește întunericul iar o alta ajută zeița să se îmbrace, ca într-un bungalou, o mamă aspră și două fiice, pe piatra de jasp a ploii trei petale suspin
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 8 deAtunci mai adaug o reverenţă în faţa modestiei tale (pur şi simplu norocul de a colabora indirect la un text la timpul imperfect) şi ca referinţe bibliografice cântecul lui Gică Petrescu "Suflet candriu de papugiu" şi cântecul formaţiei Beatles "The Fool on the Hill".
pentru textul : cântec candriu dete rugam sa editezi titlul si sa nu mai folosesti majuscule decit pentru prima litera a lui
pentru textul : ZBORUL deDe ce nu "dezvelea"?
pentru textul : Dirijorul deun comentator neavizat, tragandu se de bigudiuri, ar zice ca nivelul textului il descrii cu precizie: linii si dungi
pentru textul : o clipă din viața lui Mathnawi deO peniță oferită pentru subiectul ales de autor și mai ales, sistemul de gândire propus. Recunosc, am fost captivată de tema "Jocuri de limbaj, Gödel, creativitate" în contextul postmodernismului. "Ori sistemele, în cadrul cărora Gödel are dreptate, sunt clar minoritare față de cele care exploatează, la maxim, celelalte potențe ale limbajului natural. Și în care transformările nu constau în înglobarea ordonată a unui sistem particular în altul mai general. Ci în amalgamarea, uneori (și mai ales în postmodernism) aleatorie, de sisteme/jocuri diferite în cadrul aceluiași discurs. Ducând astfel la ceea ce se numește "gândire fragmentară" [5]. În opoziție cu prima, numită (oarecum inadecvat - într-un viitor eseu se va vedea de ce) "conceptuală" [6], [7]."
pentru textul : Jocuri de limbaj, Gödel, creativitate dee că doamna Lucreţia nu a activat prea mult în mediul virtual, sau cel puţin nu într-un spaţiu cu pretenţii. cred că era mai elegant să faceţi trimitere la regulamentul site-ului şi să amintiţi că există persoane care chiar citesc cu atenţie detaliile biografice - şi pun preţ pe ele - decît să lansaţi cuvinte precum "greşeli jenante". în plus comentariile nu se referă neapărat la text, puteau fi la fel de bine trimise într-un email, fie şi cu titlu de avertisment, doar aveţi adresele tuturor membrilor într-o bază de date.
pentru textul : Poveste de iubire detonul cu care sînt întîmpinaţi unii membri mă supără tare, pentru asta am intervenit aici, şi sper să nu mai simt nevoia aceasta în viitor.
"Se poate ca bolta de sus sa se sparga,
Sa cada nimicul cu noaptea lui larga,
Sa vad cerul negru ca luminile-si cerne
Ca prazi trecatoare a mortii eterne..." - M. Eminescu
Mie mi-a placut nuanta data de tine, aici, Adrian.
"mă golesc de mine ca un stilou de cerneală," aş fi reformulat cam aşa: "mă golesc de mine (cum) stiloul de cerneală"
pentru textul : p.s deşi, parcă, aici, ceva nu merge: "Am steme pe ochi,/nu disting între glasul ud de mamă şi iubită;/în copacul care mă îmbracă,/degetele pipăie un fulger, un călător, un sărut." - de la iubită încolo, nu ştiu, schimbat ceva, dar ideea să rămână.
îmi place prima strofă, constituită dintr-o combinație frumoasă de idei, nu contrare, dar nici asemănătoare...obișnuitul existențial, din primul vers, alături de o poetizare a ideii de viitor, frumos prezentată în următoarele versuri, precum și în a treia strofă și apoi în ultimele două versuri ale poeziei:) îmi place apoi, în strofa a treia ideea unei înlocuiri, parcă, a unor sentimente cu altele, poate a mascării tristeții, așa cum o fac adeseori părinții față de copiii lor, dar ideea acelei capitulări, eu o văd, mai degrabă, ca pe un legământ (părerea mea) :)
pentru textul : Cândva deRevin, am uitat să îți amintesc de typo la "croaziera aceia" (aceea).
pentru textul : Lacrimi explicite denu trebuie să te îndrăgostești de ceea ce scrii, pentru asta există soția, amanta, copiii, divinitatea...și toate la alegere.
pentru textul : Nenorocul dePagini