Un exercițiu de suflet ușor desuet "desenez în fiecare dimineață inimi pe care le umplu cu pietre" ușor bizar... Pietrele identificate cu tăcerile par upgradate în restartări intermitente, anacronice.
Virgil: M-ai lăsat paf și pulbere omule. Chiar nu mă așteptam. Io să dau cu...oh-la-la chetrii și tu să vi cu pîine...Frumos gest pe bune că m-a împrăștiat și-ți mulțumesc de două ori...văd că am ajuns și pe prima pagină cu alt poem al meu, fără penițe de aur...Interesant. În ce privește tușele fine sau finale cum le spui le las pe mai încolo " în lumina tipharului" hîrțogăresc...:) Sunt avizat și e bine să mai fi tras de mînecă, apropo și de Alma... Andu: La categoria "să prozodim de bine" îi las pe alții mai dedați la finețuri stilistice. Io prefer s-o spui pe aia dreaptă nu le dau cotite, fentele sunt de altă natură aici, surpriza nu e prea rafinată, merge direct în moalele fratelui meu hipocrit de lector ca să-l trezească, să vază cu ochii lui ce și cum ș.a.m.d... Plecăciune pentru apreciere și mulțam fain. Sunt on răsfățat de nu-i adevărat...:)
Imi place cum e construit poemul. Si ideile din text imi plac. Si finalul care da iluzia ca atmosfera de gravitate ar aluneca spre superficialitate. Cea mai reusita din tot intregul imi pare totusi prima strofa. Violeta
Domnule Virgil Titarenco, nu stiu cum ati facut, le-ati invartit si tot la regulament ati ajuns. Dar aveti dreptate, chiar daca observatiile mele au fost facute si de un moderator al Hermeneia. Va rog sa ma intelegeti, eu comentez orice creatie de-a dumenavoastra ca si cand ar fi scrisa de orisicine. Un text poate fi scris lamentabil, altul poate fi mediocru (ca si in cazul de fata), altul poate fi deosebit (asa cum l-am comentat pe cel cu Poetul I). Va rog sa nu va asteptati din partea mea sa spun la fiecare text: ce frumos scrie Virgil Titarenco! Mai mult de atat, cred ca trebuie sa respectati oipinia fiecarui cititor, fiecare intelege cum vrea, cum poate si cum ii place. Asta nu inseamna ca cititorul trebuie insultat, intrucat contravine regulilor de bun simt si chiar si regulilor Hermeneia, pe care si dumenavoastra trebuie sa le respectati. Va doresc toate cele bune.
Lipton chiar nu îşi are rostul, decât dacă te plăteşte pentru reclamă. Şi chiar dacă, parcă tot mai bine merge, în context, ceaiul de ghimbir sau de sânziene. Fără steluţe. E un poem sensibil, care emoţionează, care impune recitire, pentru a te gândi dacă nu cumva ghearele din început:
"tot pământul, tot pământul este al meu. de asta am
ghearele,"
sunt pentru a iniţia un final ciclic:
"sunt
pline cu pământ pe care trebuie să îl scoatem"
"Cerul e de hârtie", precum în cer, aşa şi pe pâmânt: rotund, perisabil, precum viaţa ca o transhumanţă a zilelor.
why oh why do you find this weird (I would like to understand the reasoning behind the comment)? I must admit adrenaline does strange things to people and written under a 'flight or fight' situation the text may appear as not 'mine', however, taraaa!!: it is I who wrote this text (which embraces a different angle towards love, let's call it 'tough love') and, I can assure you, there is nothing wrong with occasionally stepping out of the norms. It's somewhat liberating yet stabilizing..
dorin, ... singura mea tentație, în cazul de față, a fost aceea de a constata și consemna (bineînțeles într-un mod subiectiv, personal) o realitate...departe de mine "tentația verdictelor, a moralizării"...
textul acesta n-a fost citit cu atenţie nici măcar de autor!
nu se zice "colder then ice", ci, colder than ice. se poate însă formula ceva de genul acesta:
The look in your eyes
geyser
then ice
is keeping me trapped...
şi cred că ultimul vers ar fi corect astfel: my blind eyes hold the look into your eyes
Virgil, mă văd nevoit să-ţi spun că m-ai dezamăgit puţin. Dar nu eşti primul. Şi nici ultimul. Nu înţeleg cum poţi duce tu o discuţie (deşi e mult spus "discuţie") literară într-un punct cultural sau patrotic. Chestia asta:
"trădează mai degrabă un anumit izolaționism moldovenesc decît o înțelegere a realității" (moldovenesc, ha?) e murdară. De unde ştii tu cât am umblat eu? Şi chiar dacă ar fi aşa - contează dacă e moldovenesc, oltenesc sau ardelenesc acel izolaţionism"?! Şi de când trebuie să fii umblat în toată lumea ca să-ţi dai seama că nu poţi surprinde sub nicio formă spiritul unei naţii, liric vorbind, în limba alteia?
În ceea ce priveşte "prelinge încet" e un pleonasm prin definiţie. Faptul că un lichid se prelinge în 3 secunde, iar altul în 5, nu anulează sensul încorporat de "încet" al termenului de "prelinge".
Enunţul ipotetic: mierea de albine se prelinge mai încet decât apa" e perfect valid, pentru că stabileşte raporturi. Dar "mierea de albine se prelinge încet' e pleonasm si punct. Oricât am umblaţi am fi prin lume au ba.
Ideea e generoasa in semnificatii dar cred ca poemul sufera la nivelul starii... cred ca a fost scris in alta limba iar aici e vorba doar de o traducere... asa este, uneori poeziile isi gasesc poetii.
...dar te rog reediteaza textul (e un buton in bara de deasupra lui), ca sa nu fiu nevoita sa-l duc in Santier.
ii voi schimba incadrarea eu - de la "spiritualitate" (??) la "jurnal".
De acord cu domnul Andu. E un poem care mi-a atras și mie atenția când a fost publicat. Dar atunci, pacostea de timp nu mi-a dat răgazul necesar. Felicitări, pentru noutatea construcției și pentru jocul interesant din metafora conspirației.
ideea e interesanta si probabil ca ar fi putut fi dezvoltata insa nu mi se par folositoare versurile din mijlocul textului: "e-am omorat ca pe un animal cu teama, placere si dispret de carnal mi-ar fi fost sila sa-ti ating corpul sangerand" nu au nici valoare poetica si nici nu prea folosesc la nimic in economia textului
Domnule Manolescu, îmi dau seama că v-a sărit țandăra (habar nu aveți ce înseamnă ”atac la persoană” și strigați ca din gură de șarpe), dar respirați puțin și hai să vedem ce ați făcut. Încă nu am citit textul, dar o să am timp ceva mai târziu, iar provocarea mea a fost una de principiu. Dacă Rorty ”și le-a pus singur” acele cuvinte în gură, de ce nu-l citați în ghilimele, fără a vă însuși dumneavoastră judecățile lui? Dialogurile acestea imaginare pe care le scorniți sfidează atât drepturile de autor ale filosofului, cât și bunul simț al literaturii. Așadar am să citesc textul când îmi va permite timpul (chiar îl am de câteva zile pe Rorty în atenție și am dat brusc peste textul dvoastră), și vreau să vă liniștesc, ceea ce am făcut nu e atac la persoană, ci e provocarea unei discuții pe text. Iar dacă mi se va suspenda contul (ceea ce nu-mi vine să cred, dar nu știu care sunt relațiile dumneavoastră cu editorii de aici), fiți sigur că nu o să vă contactez pe nici un e-mail, facem aici discuție serioasă pe text, sau nu facem nimic.
o varianta relaxanta pe cit de moderna, a unei scufite trezita brusc prin toamna lupului "nu o să te iert niciodată" ... expresia aceasta nu o stiam, dar suna excelent: "mâlul dragostei lui de lup zbrehui"...iti apartine suta la suta? :) finalul e inevitabil si foarte sugestiv: "îi întind un pumn de stafide cu palma suptă înfiptă în colți îl privesc în pupile ca pe un drum lung spre poiană spre căsuța cu ferestre din piei"
Nu-mi place jazzul deși am încercat ani la rând să-l ”înțeleg”. N-am reușit, e străin ființei mele, se pare. Dar filmulețul e reușit și merită urmărit. Bună prezentare.
În contextul altor discuții însă, mă întreb: dacă pictorul n-ar fi simțit că trebuie să spună ceva mai deosebit decât alții, s-ar mai fi apucat de vopsele?
nuanţe nostalgice accentuate şi de paralelismul dintre ce "nu mai" şi ce da, mai este. la final intervine oricum uitarea " și în mod permanent / autosalvarea"!
mi-a plăcut mult partea aceasta:
"când mintea sa conține un million de oglinzi.".
da, alma. la asta mă refeream cînd am spus "feedback". am umblat la taguri, alina. nu înțeleg exact obiecția ta referitoare la "căușul palmelor". în contextul acela nu îmi pare că ar fi vreun clișeu. poate voiai să fie "căușurile palmelor". pot, de asemenea, să las numai "în palme". crezi că ar fi mai bine? virgil, nici nu intră în discuție "dușmănia". am semnat un contract social atunci cînd am intrat pe hermeneia; un contract pe care intenționez să îl "onorez". :)) sd
...cailean, foarte probabil să nu vă transmită nimic deoarece aproape fiecare vers își cere trăirea doar de la o persoană anume care este familiară cu tot ce-am vrut să trasmit. Mai ales cu "Un tren își pierde umbra în ultimul tunel./Mai doare câtedoată,/Și uneori la fel... ...Sper să înțelegeți. ..În fond, este un "poem ratat". Titlul nu este pus la plseneală. O seară buna! A.A.A
imparateasa, incepi sa te numeri printre putinii care vorbesc bine sub textele mele si care, prin astfel de interventii, ajută. scriem, printre altele, si pentru a primi de la ceilalti recunoasterea ca ceea ce facem are o rezonanta in celalalt suficient de puternica ptr a lasa un semn. asa, gandesc ca restul ma invidiaza. multumesc
ca o portocală. :) ba nu, ca o roată de bicicletă. şi ai câteva expresii superbe. are tonus, dă o stare de bine şi mă duce cu gândul la proverbul latin: mens sana in corpore sano.
felicitări!
bine mai, scriitor de la tecuci. fie aceasta poezia dedicata mie din partea membrului uniunii scriitorilor din romania. ti-au dat aia pistol sa ti-l bagi in gura sau in dedindos si tu-l descarci in americani si mai rau, in frati! bravo si bravo. esti un erou.
Într-adevăr, este un poem care se citește cursiv. Aș fi zis că este scris sau corectat de altcineva cu care, de altfel, se apropie mult ca stil, dacă nu ar fi apărut "închid ferestrele" și "acopăr o oglindă" specifice textelor tale. Întrebarea ar fi ce aduce nou poemul tău.
...Sapphire, sunt de acord cu toate observațiile. Cu prima ocazie voi corecta typourile și voi înlocui unele expresii ce fac rodul observațiilor tale. Sau voi șterge textul de tot. Pare mai simplu. ...Mulțumesc pentru lectură!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Un exercițiu de suflet ușor desuet "desenez în fiecare dimineață inimi pe care le umplu cu pietre" ușor bizar... Pietrele identificate cu tăcerile par upgradate în restartări intermitente, anacronice.
pentru textul : Exercițiu deVirgil: M-ai lăsat paf și pulbere omule. Chiar nu mă așteptam. Io să dau cu...oh-la-la chetrii și tu să vi cu pîine...Frumos gest pe bune că m-a împrăștiat și-ți mulțumesc de două ori...văd că am ajuns și pe prima pagină cu alt poem al meu, fără penițe de aur...Interesant. În ce privește tușele fine sau finale cum le spui le las pe mai încolo " în lumina tipharului" hîrțogăresc...:) Sunt avizat și e bine să mai fi tras de mînecă, apropo și de Alma... Andu: La categoria "să prozodim de bine" îi las pe alții mai dedați la finețuri stilistice. Io prefer s-o spui pe aia dreaptă nu le dau cotite, fentele sunt de altă natură aici, surpriza nu e prea rafinată, merge direct în moalele fratelui meu hipocrit de lector ca să-l trezească, să vază cu ochii lui ce și cum ș.a.m.d... Plecăciune pentru apreciere și mulțam fain. Sunt on răsfățat de nu-i adevărat...:)
pentru textul : Poem intravilan deeu am gasit asemanarea interesanta, la ce ma gandesc eu si la ce te gandesti tu? Ambele tablouri sunt reusite.
pentru textul : până la marginea lumii e doar o grădină deImi place cum e construit poemul. Si ideile din text imi plac. Si finalul care da iluzia ca atmosfera de gravitate ar aluneca spre superficialitate. Cea mai reusita din tot intregul imi pare totusi prima strofa. Violeta
pentru textul : spovadă deDomnule Virgil Titarenco, nu stiu cum ati facut, le-ati invartit si tot la regulament ati ajuns. Dar aveti dreptate, chiar daca observatiile mele au fost facute si de un moderator al Hermeneia. Va rog sa ma intelegeti, eu comentez orice creatie de-a dumenavoastra ca si cand ar fi scrisa de orisicine. Un text poate fi scris lamentabil, altul poate fi mediocru (ca si in cazul de fata), altul poate fi deosebit (asa cum l-am comentat pe cel cu Poetul I). Va rog sa nu va asteptati din partea mea sa spun la fiecare text: ce frumos scrie Virgil Titarenco! Mai mult de atat, cred ca trebuie sa respectati oipinia fiecarui cititor, fiecare intelege cum vrea, cum poate si cum ii place. Asta nu inseamna ca cititorul trebuie insultat, intrucat contravine regulilor de bun simt si chiar si regulilor Hermeneia, pe care si dumenavoastra trebuie sa le respectati. Va doresc toate cele bune.
pentru textul : cîntec pentru ploaie deLipton chiar nu îşi are rostul, decât dacă te plăteşte pentru reclamă. Şi chiar dacă, parcă tot mai bine merge, în context, ceaiul de ghimbir sau de sânziene. Fără steluţe. E un poem sensibil, care emoţionează, care impune recitire, pentru a te gândi dacă nu cumva ghearele din început:
"tot pământul, tot pământul este al meu. de asta am
ghearele,"
sunt pentru a iniţia un final ciclic:
"sunt
pline cu pământ pe care trebuie să îl scoatem"
"Cerul e de hârtie", precum în cer, aşa şi pe pâmânt: rotund, perisabil, precum viaţa ca o transhumanţă a zilelor.
pentru textul : casa este aproape decorecteaza titlul, te rog.
pentru textul : fiecare își lasă autograful și pleacă dewhy oh why do you find this weird (I would like to understand the reasoning behind the comment)? I must admit adrenaline does strange things to people and written under a 'flight or fight' situation the text may appear as not 'mine', however, taraaa!!: it is I who wrote this text (which embraces a different angle towards love, let's call it 'tough love') and, I can assure you, there is nothing wrong with occasionally stepping out of the norms. It's somewhat liberating yet stabilizing..
Cheers, Mr V!
pentru textul : Discharged dedorin, ... singura mea tentație, în cazul de față, a fost aceea de a constata și consemna (bineînțeles într-un mod subiectiv, personal) o realitate...departe de mine "tentația verdictelor, a moralizării"...
pentru textul : Scrisori către Diogene (V) detextul acesta n-a fost citit cu atenţie nici măcar de autor!
nu se zice "colder then ice", ci, colder than ice. se poate însă formula ceva de genul acesta:
The look in your eyes
geyser
then ice
is keeping me trapped...
şi cred că ultimul vers ar fi corect astfel: my blind eyes hold the look into your eyes
fără supărare?
pentru textul : Closed Circuit deVirgil, mă văd nevoit să-ţi spun că m-ai dezamăgit puţin. Dar nu eşti primul. Şi nici ultimul. Nu înţeleg cum poţi duce tu o discuţie (deşi e mult spus "discuţie") literară într-un punct cultural sau patrotic. Chestia asta:
"trădează mai degrabă un anumit izolaționism moldovenesc decît o înțelegere a realității" (moldovenesc, ha?) e murdară. De unde ştii tu cât am umblat eu? Şi chiar dacă ar fi aşa - contează dacă e moldovenesc, oltenesc sau ardelenesc acel izolaţionism"?! Şi de când trebuie să fii umblat în toată lumea ca să-ţi dai seama că nu poţi surprinde sub nicio formă spiritul unei naţii, liric vorbind, în limba alteia?
În ceea ce priveşte "prelinge încet" e un pleonasm prin definiţie. Faptul că un lichid se prelinge în 3 secunde, iar altul în 5, nu anulează sensul încorporat de "încet" al termenului de "prelinge".
Enunţul ipotetic: mierea de albine se prelinge mai încet decât apa" e perfect valid, pentru că stabileşte raporturi. Dar "mierea de albine se prelinge încet' e pleonasm si punct. Oricât am umblaţi am fi prin lume au ba.
pentru textul : oolong tea deIdeea e generoasa in semnificatii dar cred ca poemul sufera la nivelul starii... cred ca a fost scris in alta limba iar aici e vorba doar de o traducere... asa este, uneori poeziile isi gasesc poetii.
pentru textul : Cutreierând prin alfabet de...dar te rog reediteaza textul (e un buton in bara de deasupra lui), ca sa nu fiu nevoita sa-l duc in Santier.
pentru textul : un inceput deii voi schimba incadrarea eu - de la "spiritualitate" (??) la "jurnal".
De acord cu domnul Andu. E un poem care mi-a atras și mie atenția când a fost publicat. Dar atunci, pacostea de timp nu mi-a dat răgazul necesar. Felicitări, pentru noutatea construcției și pentru jocul interesant din metafora conspirației.
pentru textul : P2P deideea e interesanta si probabil ca ar fi putut fi dezvoltata insa nu mi se par folositoare versurile din mijlocul textului: "e-am omorat ca pe un animal cu teama, placere si dispret de carnal mi-ar fi fost sila sa-ti ating corpul sangerand" nu au nici valoare poetica si nici nu prea folosesc la nimic in economia textului
pentru textul : suflet de mama deDomnule Manolescu, îmi dau seama că v-a sărit țandăra (habar nu aveți ce înseamnă ”atac la persoană” și strigați ca din gură de șarpe), dar respirați puțin și hai să vedem ce ați făcut. Încă nu am citit textul, dar o să am timp ceva mai târziu, iar provocarea mea a fost una de principiu. Dacă Rorty ”și le-a pus singur” acele cuvinte în gură, de ce nu-l citați în ghilimele, fără a vă însuși dumneavoastră judecățile lui? Dialogurile acestea imaginare pe care le scorniți sfidează atât drepturile de autor ale filosofului, cât și bunul simț al literaturii. Așadar am să citesc textul când îmi va permite timpul (chiar îl am de câteva zile pe Rorty în atenție și am dat brusc peste textul dvoastră), și vreau să vă liniștesc, ceea ce am făcut nu e atac la persoană, ci e provocarea unei discuții pe text. Iar dacă mi se va suspenda contul (ceea ce nu-mi vine să cred, dar nu știu care sunt relațiile dumneavoastră cu editorii de aici), fiți sigur că nu o să vă contactez pe nici un e-mail, facem aici discuție serioasă pe text, sau nu facem nimic.
pentru textul : Replică la un com. al lui Călin Sămărghițean (Cailean) la un eseu al subsemnatului ”(1) Discuție (virtuală) cu Richard Rorty despre declinul adevărului redemptiv” postat pe Hermeneia. deba o poti. Informatiile necesare sint AICI:
pentru textul : Simplu deo varianta relaxanta pe cit de moderna, a unei scufite trezita brusc prin toamna lupului "nu o să te iert niciodată" ... expresia aceasta nu o stiam, dar suna excelent: "mâlul dragostei lui de lup zbrehui"...iti apartine suta la suta? :) finalul e inevitabil si foarte sugestiv: "îi întind un pumn de stafide cu palma suptă înfiptă în colți îl privesc în pupile ca pe un drum lung spre poiană spre căsuța cu ferestre din piei"
pentru textul : scufița roșie deNu-mi place jazzul deși am încercat ani la rând să-l ”înțeleg”. N-am reușit, e străin ființei mele, se pare. Dar filmulețul e reușit și merită urmărit. Bună prezentare.
În contextul altor discuții însă, mă întreb: dacă pictorul n-ar fi simțit că trebuie să spună ceva mai deosebit decât alții, s-ar mai fi apucat de vopsele?
pentru textul : Mihai Takács : pictură --- muzica : Eldad Talmu denuanţe nostalgice accentuate şi de paralelismul dintre ce "nu mai" şi ce da, mai este. la final intervine oricum uitarea " și în mod permanent / autosalvarea"!
pentru textul : e v a demi-a plăcut mult partea aceasta:
"când mintea sa conține un million de oglinzi.".
De cand ii spun lui Virgil sa inventeze si penite negre! S-ar potrivi perfect una aici. Ba chiar mai multe!
pentru textul : dumitru compune un necrolog pentru el însuși devina ta este deopotrivă cu norocul.
Dar cel mai tare m-aş bucura să spui ceva despre poem, totuşi. Sau ai spus şi nu am fost eu atent?
pentru textul : cămaşa lui de forţă semăna cu o redingotă deda, alma. la asta mă refeream cînd am spus "feedback". am umblat la taguri, alina. nu înțeleg exact obiecția ta referitoare la "căușul palmelor". în contextul acela nu îmi pare că ar fi vreun clișeu. poate voiai să fie "căușurile palmelor". pot, de asemenea, să las numai "în palme". crezi că ar fi mai bine? virgil, nici nu intră în discuție "dușmănia". am semnat un contract social atunci cînd am intrat pe hermeneia; un contract pe care intenționez să îl "onorez". :)) sd
pentru textul : poemul cornet de semințe de...cailean, foarte probabil să nu vă transmită nimic deoarece aproape fiecare vers își cere trăirea doar de la o persoană anume care este familiară cu tot ce-am vrut să trasmit. Mai ales cu "Un tren își pierde umbra în ultimul tunel./Mai doare câtedoată,/Și uneori la fel... ...Sper să înțelegeți. ..În fond, este un "poem ratat". Titlul nu este pus la plseneală. O seară buna! A.A.A
pentru textul : Poem ratat deimparateasa, incepi sa te numeri printre putinii care vorbesc bine sub textele mele si care, prin astfel de interventii, ajută. scriem, printre altele, si pentru a primi de la ceilalti recunoasterea ca ceea ce facem are o rezonanta in celalalt suficient de puternica ptr a lasa un semn. asa, gandesc ca restul ma invidiaza. multumesc
pentru textul : și cu frâu fălcile lor nu voi strânge să se apropie deca o portocală. :) ba nu, ca o roată de bicicletă. şi ai câteva expresii superbe. are tonus, dă o stare de bine şi mă duce cu gândul la proverbul latin: mens sana in corpore sano.
pentru textul : de mers cu bicicleta defelicitări!
bine mai, scriitor de la tecuci. fie aceasta poezia dedicata mie din partea membrului uniunii scriitorilor din romania. ti-au dat aia pistol sa ti-l bagi in gura sau in dedindos si tu-l descarci in americani si mai rau, in frati! bravo si bravo. esti un erou.
pentru textul : risipitorii de litere deSubscriu la comentariul Domnului Gorun. Foarte frumos spune despre "viitoarea matrice".Cu respect.
pentru textul : năvod deÎntr-adevăr, este un poem care se citește cursiv. Aș fi zis că este scris sau corectat de altcineva cu care, de altfel, se apropie mult ca stil, dacă nu ar fi apărut "închid ferestrele" și "acopăr o oglindă" specifice textelor tale. Întrebarea ar fi ce aduce nou poemul tău.
pentru textul : Liane și umbre de...Sapphire, sunt de acord cu toate observațiile. Cu prima ocazie voi corecta typourile și voi înlocui unele expresii ce fac rodul observațiilor tale. Sau voi șterge textul de tot. Pare mai simplu. ...Mulțumesc pentru lectură!
pentru textul : Biletul de doi lei dePagini