cu sinceritate si cu orice risc recunosc faptul ca ma simt ca si cum ori cineva se distreaza aici (si ptr mine conteaza cum o face) ori mi se preda ca unui novice. ori alte variante pe care prefer sa le trec sub tacerea mea poetica
Da, sensul acesta este, de atunci incepind; fiindca stiu concret ce este o spinzurare in Joia Mare am rezonat atit de intens si alegeam suspendare. E o poezie pe sufletul meu, ma voi impaca si eu cu "nemurind" desi se moare. Frumos ai scris in ultimul timp. :)
Virgil, un raspuns dat din fuga: nu umbrele urmau a fi adunate, ci "puținele ore când nu mai pândești/ veniri și plecări" (si-ul de-acolo l-am lasat pentru melodicitate) indigestie provocata de dimineata? nu ma gandisem atat de departe, ci numai la o senzatia aia pe care o ai inghitind...ulei de masline pe stomacul gol. :) dar ai fost pe aproape. eh, scuze, nu e un text "diafan". merci de feedback.
Imi pare un fel de experiment in care spui primul cuvant...ce este legat de el si tot asa. Sunt anumiti centrii ai textului care schimba ideea, dar care aparent nu spun nimic de pilda acel "altcineva". Poetic vorbind continutul este destul de banal. Ialin
Dorin, eu tot nu pricep, pentru ce să fie sancționat? Eu văd că tu ai fost primul care ai început în acest text cu bășcălia. Alfel cum s-ar interpreta decît ambiguu-„la_două_capete”-preemptorie expresia „si daca primesc avertisment iar, va tzuc.”. Iar ultimatumul-șantaj din cererea ta nu este decît ori o încercare disperată de a pleca ca „martir”, fie de a arăta că ai mai mult testosteron decît Adrian. Pentru că știi foarte bine că pe mine ultimatumurile mă „turn-off”. A lua decizii în criză și „under the gun” este cea mai mare prostie în viață. Eu mă tem de altceva. Mă tem că ai mai fost avertizat o dată și acum situația ta este precară și bluff-ezi cu o singură carte. Eu pot să fiu îngăduitor și pot să îl rog pe Adrian să treacă peste asta. Dar va trebui să fii foarte atent cu bășcălia și cu semi-hărțuiala pentru o bucată de vreme. Ei bine. ăsta este un ultimatum.
P.S. Recunosc, și eu sînt ironic uneori în comentarii. Dar încerc să fiu receptiv și să evit situațiile în care cineva se îneacă cu ele și le percepe drept hărțuire. Sper să înțelegi ce am vrut să îți comunic.
P.S.2 Nu uita cum îmi spuneai cîndva că Bobadil te hărțuiește și nu îți pria tratamentul. Vezi să nu fi devenit tu așa.
Adrian, Paul - va multumesc de trecere si aprecieri..mi s-a mai sugerat de catre cineva sa renunt la ultima parte, o voi face si aici cu speranta ca va imbunatati textul..si mai ales pentru a nu-mi trada calitatea de a ma opri la timp in texte (ceva declarat nu demult aici de Virgil).
(voi tine originalul pe blog, in caz de revenire asupra lui ori ca un moto pt part 2: what lies beneath the tip of the iceberg).
Cezar, tu iti bati joc de noi? pentru ca daca asta urmaresti eu te asigur ca se poate si sa iti suspendam contul pentru o vreme. textul de mai sus incepe cu un cuvint in care o diacritica este lipsa. daca asa este primul cuvint dintr-un text pe care tu il consideri acceptabil eu ma intreb daca tu intelegi cum se scrie romaneste si ce este acceptabil (sau nu) la un text pe hermeneia. am citit si in continuare. greselile abunda. INACCEPTABIL!
As elimina penultima strofa, mi se pare fortata. As pastra doar versul "îi voi deschide cu buzele pumnul". La nivel ideatic prima parte mi se pare cea mai reusita. Imi place efectul sonor dat de "vom mirui tampla mirarilor". In strofa doi imaginea "vesmant alb" reprezinta un mare stereotip. Actiunea e gradata destul de bine bine. O ultima strofa pe masura primeia. In general un text foarte bun.
Pentru a păstra ritmul poemului, în prima strofă cred că ar trebui scris "de-atît", iar în a doua strofă "și totul". Remarc ultima strofă, metaforele "caii de sînge" și "noaptea în scoc" (deși "scoc" nu rezonează tocmai bine, dar interesantă ideea). Pentru "razele lunii" cred că merge altceva.
Și mie textul mi s-a părut normal și atât. Observațiile mele sunt mici amănunte referitoare la cum am văzut eu, personal, acest text. Am explicații pentru fiecare din ele. Dacă dorești, le pot expune. Din moment ce ai publicat un text, te aștepți / chiar dorești să apară comentatori (cărora, probabil, le mulțumești pentru timpul acordat).
„așa a spus și a-nceput să cânte toate culorile la un loc” ... care e subiectul pentru „a-nceput”? Că dacă e „culorile” atunci trebuie și verbul la plural „au început”. Dacă subiectul e același ca și pentru verbul „a spus”, atunci e bine așa cum ai scris
Un pic de clasic cum altfel decât acrit în acest poem, primul care îmi vine în minte e Geo Bogza, tonul acesta elegiac și 'sfătos' fără pretenții de filozofie însă plin de 'cujetare'.
Interesant deși plicticos, bine construit deși înțepenit, cam așa am citit eu acest poem care promite dar nu livrează, cam la fel cu reclamele la telefoanele mobile când sigur la factură plătești mai mult decât te așteptai. Cred că poemului îi lipsește acea sinceritate care face din poezie poezie și din polologhie polologhie.
Finalul trebuie re-lucrat. Cuvinte ca 'parșiva' sunt dificile și nu își găsesc ușor locul într-un text poetic atât de subțire ca acesta.
Doar o părere.
Spor,
M
Atunci mai adaug o reverenţă în faţa modestiei tale (pur şi simplu norocul de a colabora indirect la un text la timpul imperfect) şi ca referinţe bibliografice cântecul lui Gică Petrescu "Suflet candriu de papugiu" şi cântecul formaţiei Beatles "The Fool on the Hill".
Ei, al naibii! Mi-au placut la nebunie ideile textului, dar zic, ia sa citesc si comentariile. Si ce vad, iar ofticoseniile lui Andu. Mie mi se pare un text nu bun, nici prost, ci un text cum nu s-a mai scris pe aici, un text original. Finalul e probabil realist, insa prea abrupt.
Poemul începe bine și chiar în forță (primele două versuri), apoi își revine cu a doua strofă și cu care se și termină, din nefericire, o idee bună. Poate ar fi interesant de găsit și o a treia strofă și de lucrat pe prima. Corectează și: "odată cu". În strofa a doua poți tăia "de aripă" și "a nopții", dacă vrei.
Interesant pentru mine ramane cum ne invartim noi, poetii, in jurul metaforei... o reinventam mereu si mereu... Suntem legati de ea ca de un drog si se pare ca nicio cura de dezintoxicare nu ne mai poate vindeca. Eu nu pot sa opresc intrebarea daca nu cumva metafora, aceasta candva zana buna a poeziei, daca nu cumva tocmai ea ne-a parasit precum Dumnezeu recently, cel putin in opinia unui Nietzsche. Oricum am remarcat aici cateva tentative de originalitate la acest capitol. Insa uneori aceste incercari mi se par incercari de a dobori recordul mondial la suta de metri garduri, adica nu mai intereseaza pe nimeni subiectul. Stii cumva Katya care e recordul la suta de metri garduri? Bobadil
Iată cum, al patrulea anotimp vine frumos, elegant, discret, liniştit chiar şi acolo...Mi-a plăcut că autorul vede trecerea timpului ca o intoarcere in sine:
,,Aici,
nu se mai întâmplă nimic,
doar ceva metalic,
cu-ncetinitorul,
tot mai încet,
tot înapoi."
Un poem în care liniştea predomină, tronează, iar acel ,,Ceva metalic" ,,sună cu-ncetinitorul". Mi-a plăcut mult.
aahh, poemul asta are multe unghiuri care reprezinta puncte sensiblie pentru mine- Parisul, jocurile de orice fel( pokerul e si el bine venit) animeurile, libertatea si mai ales libertatea care le defineste si le imputerniceste pe toate.
imi place ideea poemului, imi place ca-i asa de compact si de substanta. imi place mult poemul asta, Paul!:)
Elena, cred ca, in poezie, un inceput dup sablonul "eu vreau...pentru ca" nu este cel mai fericit. daca-mi dai voie, am o varianta: traiesc in dragostea ta cum delfinii in mare valurile ma urca in candela cerului acolo incep sa exist tipat sarat apoi, as evita astfel de alaturari: "Apele abis ale ale tăcerilor tale". ori: "și ca să să -i fie"
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
cu sinceritate si cu orice risc recunosc faptul ca ma simt ca si cum ori cineva se distreaza aici (si ptr mine conteaza cum o face) ori mi se preda ca unui novice. ori alte variante pe care prefer sa le trec sub tacerea mea poetica
pentru textul : sfântul respect deDa, sensul acesta este, de atunci incepind; fiindca stiu concret ce este o spinzurare in Joia Mare am rezonat atit de intens si alegeam suspendare. E o poezie pe sufletul meu, ma voi impaca si eu cu "nemurind" desi se moare. Frumos ai scris in ultimul timp. :)
pentru textul : Despre pom deVirgil, un raspuns dat din fuga: nu umbrele urmau a fi adunate, ci "puținele ore când nu mai pândești/ veniri și plecări" (si-ul de-acolo l-am lasat pentru melodicitate) indigestie provocata de dimineata? nu ma gandisem atat de departe, ci numai la o senzatia aia pe care o ai inghitind...ulei de masline pe stomacul gol. :) dar ai fost pe aproape. eh, scuze, nu e un text "diafan". merci de feedback.
pentru textul : penumbră. în loc de... deImi pare un fel de experiment in care spui primul cuvant...ce este legat de el si tot asa. Sunt anumiti centrii ai textului care schimba ideea, dar care aparent nu spun nimic de pilda acel "altcineva". Poetic vorbind continutul este destul de banal. Ialin
pentru textul : angst deDorin, eu tot nu pricep, pentru ce să fie sancționat? Eu văd că tu ai fost primul care ai început în acest text cu bășcălia. Alfel cum s-ar interpreta decît ambiguu-„la_două_capete”-preemptorie expresia „si daca primesc avertisment iar, va tzuc.”. Iar ultimatumul-șantaj din cererea ta nu este decît ori o încercare disperată de a pleca ca „martir”, fie de a arăta că ai mai mult testosteron decît Adrian. Pentru că știi foarte bine că pe mine ultimatumurile mă „turn-off”. A lua decizii în criză și „under the gun” este cea mai mare prostie în viață. Eu mă tem de altceva. Mă tem că ai mai fost avertizat o dată și acum situația ta este precară și bluff-ezi cu o singură carte. Eu pot să fiu îngăduitor și pot să îl rog pe Adrian să treacă peste asta. Dar va trebui să fii foarte atent cu bășcălia și cu semi-hărțuiala pentru o bucată de vreme. Ei bine. ăsta este un ultimatum.
pentru textul : Întoarcerea la lucrurile mici deP.S. Recunosc, și eu sînt ironic uneori în comentarii. Dar încerc să fiu receptiv și să evit situațiile în care cineva se îneacă cu ele și le percepe drept hărțuire. Sper să înțelegi ce am vrut să îți comunic.
P.S.2 Nu uita cum îmi spuneai cîndva că Bobadil te hărțuiește și nu îți pria tratamentul. Vezi să nu fi devenit tu așa.
Adrian, Paul - va multumesc de trecere si aprecieri..mi s-a mai sugerat de catre cineva sa renunt la ultima parte, o voi face si aici cu speranta ca va imbunatati textul..si mai ales pentru a nu-mi trada calitatea de a ma opri la timp in texte (ceva declarat nu demult aici de Virgil).
(voi tine originalul pe blog, in caz de revenire asupra lui ori ca un moto pt part 2: what lies beneath the tip of the iceberg).
O duminica frumoasa!
me
pentru textul : Ziua cu trei picioare deCezar, tu iti bati joc de noi? pentru ca daca asta urmaresti eu te asigur ca se poate si sa iti suspendam contul pentru o vreme. textul de mai sus incepe cu un cuvint in care o diacritica este lipsa. daca asa este primul cuvint dintr-un text pe care tu il consideri acceptabil eu ma intreb daca tu intelegi cum se scrie romaneste si ce este acceptabil (sau nu) la un text pe hermeneia. am citit si in continuare. greselile abunda. INACCEPTABIL!
pentru textul : Jurnalul Adelei deAs elimina penultima strofa, mi se pare fortata. As pastra doar versul "îi voi deschide cu buzele pumnul". La nivel ideatic prima parte mi se pare cea mai reusita. Imi place efectul sonor dat de "vom mirui tampla mirarilor". In strofa doi imaginea "vesmant alb" reprezinta un mare stereotip. Actiunea e gradata destul de bine bine. O ultima strofa pe masura primeia. In general un text foarte bun.
pentru textul : paradisul celui de-al cincilea regn dePentru a păstra ritmul poemului, în prima strofă cred că ar trebui scris "de-atît", iar în a doua strofă "și totul". Remarc ultima strofă, metaforele "caii de sînge" și "noaptea în scoc" (deși "scoc" nu rezonează tocmai bine, dar interesantă ideea). Pentru "razele lunii" cred că merge altceva.
pentru textul : antisonet de... mulțam fain, kogaion. observații juste, precum și intenția textului de față.
pentru textul : lumea lui Viceversa depărerea lui nicodem :)
pentru textul : cincinal deNu merge adesea_simţeam şi nici ultimele două versuri. În rest, simpatic.
Și mie textul mi s-a părut normal și atât. Observațiile mele sunt mici amănunte referitoare la cum am văzut eu, personal, acest text. Am explicații pentru fiecare din ele. Dacă dorești, le pot expune. Din moment ce ai publicat un text, te aștepți / chiar dorești să apară comentatori (cărora, probabil, le mulțumești pentru timpul acordat).
pentru textul : dana point I de„așa a spus și a-nceput să cânte toate culorile la un loc” ... care e subiectul pentru „a-nceput”? Că dacă e „culorile” atunci trebuie și verbul la plural „au început”. Dacă subiectul e același ca și pentru verbul „a spus”, atunci e bine așa cum ai scris
pentru textul : știu că se poate deUn pic de clasic cum altfel decât acrit în acest poem, primul care îmi vine în minte e Geo Bogza, tonul acesta elegiac și 'sfătos' fără pretenții de filozofie însă plin de 'cujetare'.
pentru textul : Gheara deInteresant deși plicticos, bine construit deși înțepenit, cam așa am citit eu acest poem care promite dar nu livrează, cam la fel cu reclamele la telefoanele mobile când sigur la factură plătești mai mult decât te așteptai. Cred că poemului îi lipsește acea sinceritate care face din poezie poezie și din polologhie polologhie.
Finalul trebuie re-lucrat. Cuvinte ca 'parșiva' sunt dificile și nu își găsesc ușor locul într-un text poetic atât de subțire ca acesta.
Doar o părere.
Spor,
M
Atunci mai adaug o reverenţă în faţa modestiei tale (pur şi simplu norocul de a colabora indirect la un text la timpul imperfect) şi ca referinţe bibliografice cântecul lui Gică Petrescu "Suflet candriu de papugiu" şi cântecul formaţiei Beatles "The Fool on the Hill".
pentru textul : cântec candriu deAdriana, hai că n-o fi atât de bună, dar mulțumesc pentru semn.
pentru textul : Cele o mie de lucruri demiroase a lipsă de inteligenţă şi cel mai tare se simte când oamenii încep să se tragă de şireturi...
un gust neplăcut a ceea ce se cheamă viaţă, în tramvai, pe jos, nu contează, ideea este că trebuie să ajungem undeva.
bun!
pentru textul : nu mi-am validat "beletul" deEi, al naibii! Mi-au placut la nebunie ideile textului, dar zic, ia sa citesc si comentariile. Si ce vad, iar ofticoseniile lui Andu. Mie mi se pare un text nu bun, nici prost, ci un text cum nu s-a mai scris pe aici, un text original. Finalul e probabil realist, insa prea abrupt.
pentru textul : când pleacă o caravană spre You Deea deo, iubito, esti roza ca roza vanturilor. ( :D m-a inspirat, pentru ca mi-a placut ideea, care idee cred ca ma ....preaziduri)
pentru textul : Peisaj urban decata naivitate =))
pentru textul : nonșalanța iubirii deCe e cu textul asta?
pentru textul : vis de cuarț deam să încerc o variantă mai scurtă şi mai concentrată. merci de trecere :)
pentru textul : în cădere liberă dePoemul începe bine și chiar în forță (primele două versuri), apoi își revine cu a doua strofă și cu care se și termină, din nefericire, o idee bună. Poate ar fi interesant de găsit și o a treia strofă și de lucrat pe prima. Corectează și: "odată cu". În strofa a doua poți tăia "de aripă" și "a nopții", dacă vrei.
pentru textul : ca un pretext reumatic deInteresant pentru mine ramane cum ne invartim noi, poetii, in jurul metaforei... o reinventam mereu si mereu... Suntem legati de ea ca de un drog si se pare ca nicio cura de dezintoxicare nu ne mai poate vindeca. Eu nu pot sa opresc intrebarea daca nu cumva metafora, aceasta candva zana buna a poeziei, daca nu cumva tocmai ea ne-a parasit precum Dumnezeu recently, cel putin in opinia unui Nietzsche. Oricum am remarcat aici cateva tentative de originalitate la acest capitol. Insa uneori aceste incercari mi se par incercari de a dobori recordul mondial la suta de metri garduri, adica nu mai intereseaza pe nimeni subiectul. Stii cumva Katya care e recordul la suta de metri garduri? Bobadil
pentru textul : îmi serbez ziua de femeie într-o seră cu palmieri de ciocolată deIată cum, al patrulea anotimp vine frumos, elegant, discret, liniştit chiar şi acolo...Mi-a plăcut că autorul vede trecerea timpului ca o intoarcere in sine:
pentru textul : Plăci vinil peste ospicii de,,Aici,
nu se mai întâmplă nimic,
doar ceva metalic,
cu-ncetinitorul,
tot mai încet,
tot înapoi."
Un poem în care liniştea predomină, tronează, iar acel ,,Ceva metalic" ,,sună cu-ncetinitorul". Mi-a plăcut mult.
Aici sun de acord cu Alma... o basculă de nume înșirate. Și atunci te întrebi, "Cannes, 2001" face parte din text sau e o datare?
pentru textul : Timp baroc lîngă anotimp și infante detextul a mai fost publicat din cite mai stiu eu si prin alte parti intre timp. dar e ok, fiecare il percepe cum vrea. asta e avantajul de a fi cititor
pentru textul : Ecce Homo ▒ deîmi pare rău Aranca, însă tocmai asta e esența poeziei mele: nimic nu are un sens bine-definit în acest caz, totul pare haotic și de nedeslușit.
pentru textul : disoluție deaahh, poemul asta are multe unghiuri care reprezinta puncte sensiblie pentru mine- Parisul, jocurile de orice fel( pokerul e si el bine venit) animeurile, libertatea si mai ales libertatea care le defineste si le imputerniceste pe toate.
pentru textul : odată nu ai să mai știi unde locuiești deimi place ideea poemului, imi place ca-i asa de compact si de substanta. imi place mult poemul asta, Paul!:)
Elena, cred ca, in poezie, un inceput dup sablonul "eu vreau...pentru ca" nu este cel mai fericit. daca-mi dai voie, am o varianta: traiesc in dragostea ta cum delfinii in mare valurile ma urca in candela cerului acolo incep sa exist tipat sarat apoi, as evita astfel de alaturari: "Apele abis ale ale tăcerilor tale". ori: "și ca să să -i fie"
pentru textul : Ecolocație dePagini