Adriana, nu trebuie să te superi dacă un autor refuză să îți urmeze sugestiile... Oricât de justificate ți se par ție în acel moment. Semnalarea lor cred că este suficientă. Iar cel care a scris poate va reveni sau nu pe text. Este opțiunea lui. În cazul de față a mea. Cât despre ironia în doi, ai fost răutăcioasă:)
În text, strofa a III-a ar trebui prelucrată, reluată, întrucât atrofiază intensitatea mesajului, fiind prea explicită pentru context. Titlul nu justifică suficient compoziția.
ce faci aici Doamne în adîncul nimicului meu aștept să îți aud tăcerea cînd nu mai vrei nimic iar calea devin eu în care ființezi și rîzi cînd înțelegi că nu mai poți fi singur la capătul drumului care începe drumul
Voiam sa subliniez altceva acolo. Textul se axeaza pe trecator si pe dezastrul emotional in care se afla si nu pe americanii care isi exprima emotiile exuburenat sau pe faptul ca a doua zi era ziua lui de nastere. In locul americanilor putea fi oricine, in momentul acela el tot asa i-ar fi vazut. O sa modific acolo ca sa nu mai apara alte neclaritati.
Multumesc pentru sugestii si pentru incredere.
this is the poem of assumed limits, bianca. a clear and lucid view at the sky, in the cruel and malicious morning, after a good sleep and a wonderful amazing dream. look what i did: i built a fire under the large airport, i put in the middle a great engine, but i didn’t let it to take off. anyway, i’ll think about… thanks a lot.
Adrian îmi cer scuze pentru răspunsul întârziat.
am cam dat "bir cu fugiţii".
mi s-a mai sugerat ceea ce înseamnă că ai dreptate, aşa că voi modifica.
mulţumesc pentru atenţie.
M-ai prins pe picior gresit. Ar fi trebuit sa stiu despre "glife" (macar ca informatician care ma pretind). Voi reveni. Pana la proba contrarie, raman la parerea ca apelarea la simboluri din diverse contexte religioase, filosofice, artistice si chiar stiintilice si amalgamarea acestora poate crea o abunita "aura" de mister unui text, dar nu, intodeauna, benefica in masura in care poate impiedica o comunicare dincolo de text. Toate cele bune, Gorun
multumesc Madalina pentru tot ce ai lasat aici, cuvinte impaciuitoare si pareri pertinente... bineinteles ca voiam sa revin la text, initial am avut impresia ca am scris o capodopera, l-am scris usor si repede dar dimineata cand l-am recitit, mi-am dat seama ca nu e chiar asa :)
apoi au venit comentariile si nu l-am mai sters... si nici nu eram in stare pe moment sa lucrez la el, am incercat acum sa-i dau o alta infatisare dar o sa-l revad maine cu un ochi mai limpede si o sa incerc sa fac mai mult.
ma bucur de bunele tale intentii, m-ai ajutat mult, ganduri de bine!
când tu faci pași
toamna mișcă din ponderale
punctul de la A la Fe pare un bombon fără miez
pentru delfinuții
înzăpeziți
ascultam REM noaptea cu tine de la origini
aveam carențe
la socoteli nu ieșea
pe axa frăsuneală harneală sluj nik
totuși te-ai împiedicat
m-a zăpăcit gestul
și pe niște păsări colorate
între noi o funie
ne tulbura
o liniște ca un taximetrist ascultând reggae
înpumnea clipișoarele
pe lângă ulița principală
oreste
se lepăda de sine
Mulțumesc Domnule Ionuț Caragea pentru critica, constructivă.
Mereu încercăm, poezia o simțim întâi și apoi ne străduim să o înfățișăm cum ne pricepem mai bine, nu-i așa?
Vă mai aștept.
Margas
Mie mi-a placut, Madim. Are atmosfera (poate intensificata de poza), are curgere si transmite. Mai sunt "impiedicari" pe ici, pe colo ("curge mult sange", prima parte a strofei a treia ar merita "reinventata", revii la mai vechi obsesii, si sincera sa fiu mi se pare ca acolo se rupe de tot ritmul), dar in ansamblu imi pare o poezie buna.
Emi, cred că ar trebui să ne intereseze ce nu place din ce scriem și de ce, în primul rând. Românește, verde. fără teamă când așteptăm un comentariu sau când îl producem, nu neapărat în lbj critic de specialitate. A scris Virgil un articol mai bine pe tema asta. N-am fost răutăcioasă, am observat ceva. Când o să fiu răutăcioasă, o să semnalez asta.
un itinerar nu numai geografic dar de intensitate sufleteasca. jurnal spre calatorie. o calatorie indelung asteptata a sufletului. autorul se identifica cu el insusi reproducindu-si trecerea lui aparent incoerenta fragmentata prin aceasta lume. pasaje de exceptie "se lasă noaptea. din pământ ies oamenii pământii. ziua ei dorm pe băncile din gară. se agață de oamenii albi și oamenii roz. nu știu dacă se îmbracă în zdrențe ori dacă zdrențele se îmbracă în oameni. oamenii albi și oamenii roz le dau coji de pâine oamenii pământii încep viermuiala spre miezul pâinii. noaptea se întorc în pământ." sau "pașcani frisoane. locul unde nu m-a ajutat nimeni niciodată." multe lucruri cizelate desi in cantitati reduse. calitate. deschid citeodata site-ul si il caut pe Emilian Pal. de acolo de la "pârâul lui iov" numara cocorii si povesteste unui copil cine este/va fi cel/cea care ii va aduce primavara.
nu pot fi de acord cu interpretarea data jazz cafe ului, e reductionista. de ce nu un loc al relaxarii, al improvizatiei, al jocului, al seductiei, al atractiei, al elegantei? acum repetitiile.... sunt 3+2+2.. nu sunt intamplatoare. e o explozie de viata sa zicem, o traire live a sentimentului vietii si a acestei primaveri:D soarele e simbolul vietii, iar viata inseamna joc, sarbatoare, improvizatie, no? apoi firul de diamant, dubla repetitie, e sa zicem o inganare a unor suflete gemene;)), o chemare si ecoul ei... o recunoastere, o intarire a unei idei samd explicatii valabile si in cazul acelui "vinovino" ps: interpretari sunt multe, cred. de ex, cineva vedea nu o umbrela cat un baston cu diamant intr un spatiu curbat, ca reflex al tendintei de mai mult, mai frumos, mai bine etc daca argumentele mele nu va par ok, astept replica
Raspund tâziu la acest comentariu, din păcate... Mulţumesc mult pentru atentie. Da, femeia de miercuri poate deveni ea însasi un simbol - cu timpul :)
Am aceeaşi subiectivitate pe care o au majoritatea poeţilor privind creaţia lor. Cititorului i se pune la dispoziţie doar o reflexie a experienţei traite/gândite de creator, dar cheia rămâne la cel dintâi!
o adunătură făr' de sens. cred că-i una din scrierile cele mai slabe care mi-au trecut prin fața ochilor pe hermeneia. nici o tangență cu literatura. un text nu naiv, ci penibil
Îmi pare rău să nu fiu de acord cu stimații mei colegi de site dar poemul acesta mi se pare împănat cu clișee mai ceva ca un curcan de thanksgiving... și mai ales pe Dvs. stimate autor respectabil, unul dintre cei mai buni de pe aici vă rog să mă scuzați că aleg calea de a nu oferi multe citate... ci mai degrabă senzații de lectură. 'Poate poate' de doua ori în incipitul poemului... o stângăcie mai ales dacă vorbim de 'tinerețea o toamnă timpurie' și 'am mers prea repede fără să privesc îndărăt'... Poate ar fi trebuit să vă gândiți să nu așterneți aceste versuri șchioape pe hărtia virtuală a Hermeneiei aș zice eu în continuare. Multe stângăcii prepoziționale și conjuncturale în debutul aproape a fiecărui vers, stângăcii care împiedică acea tensiune necesară sentimentului poetic menit să țină cititorul captiv și fascinat în text. Revelația (pentru că textul se vrea și unul cu conotații religioase) lipsește aproape cu desăvârșire, mai mult, pe alocuri textul poate fi interpretat chiar și ca blasfemie, autorul probabil într-un fel doar al său de exces de zel se crede îndreptățit în această impersonare lipsită, după cum spuneam de fiorul revelației.
În concluzie, pe de o parte acest poem abuzează de clișeul poetic iar pe de alta bagatelizează ideile prezentate prin nenumăratele lui stângăcii. Un poem care are un aer prăfuit.
Margas
Right... si mie mi se pare finalul ratat. Cred ca peste capul meu planeaza blestemul finalurilor, un fel de lege a unui poetic Murphy. De aceea zic ca ai dreptate. In ceea ce il priveste pe parintele nicodem, imi asum dezamagirea lui cu reculegere pentru ca am un prieten foarte bun din copilarie care e acum la manastire. Eventual ma duc si eu acolo at the end of the game, ma asteapta un pat si o instalatie de epurare a apelor. Andu
Marina, e o frumusețe stranie aici așa cum te trezești într-o dimineață și lumea pare altfel, un ghemotoc in care incerci să te regăsești și să te descompui: "seul le silence des mots foncés hâche ce matin entier" E acompaniată superb poezia de muzicalitatea limbii franceze și imaginea distorsionata ...paranormal în foto.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Asta nu e chiar o apă adâncă, dar am prins ideea şi nu e rea deloc. O apă până la glezne poate fi, astfel, o apă adâncă.
pentru textul : Impreuna prin ape adanci demultumesc pentru atentionare. a fost o greseala de tastare care cumva mi-a scapat si la editare. se intimpla si la case mai mari.
pentru textul : limbo deAdriana, nu trebuie să te superi dacă un autor refuză să îți urmeze sugestiile... Oricât de justificate ți se par ție în acel moment. Semnalarea lor cred că este suficientă. Iar cel care a scris poate va reveni sau nu pe text. Este opțiunea lui. În cazul de față a mea. Cât despre ironia în doi, ai fost răutăcioasă:)
și tu îmi ești dragă, mie
pentru textul : nu mai deosebesc vocile deÎn text, strofa a III-a ar trebui prelucrată, reluată, întrucât atrofiază intensitatea mesajului, fiind prea explicită pentru context. Titlul nu justifică suficient compoziția.
pentru textul : Curând, Șeherezada... deconsideraţie!
pentru textul : scrisoare de limpezit privirea deBa e rău, și îl rog pe Andu Moldovan să se limiteze la comentarii pe text.
pentru textul : cuvinte de jurnal dece faci aici Doamne în adîncul nimicului meu aștept să îți aud tăcerea cînd nu mai vrei nimic iar calea devin eu în care ființezi și rîzi cînd înțelegi că nu mai poți fi singur la capătul drumului care începe drumul
pentru textul : însingurare deVoiam sa subliniez altceva acolo. Textul se axeaza pe trecator si pe dezastrul emotional in care se afla si nu pe americanii care isi exprima emotiile exuburenat sau pe faptul ca a doua zi era ziua lui de nastere. In locul americanilor putea fi oricine, in momentul acela el tot asa i-ar fi vazut. O sa modific acolo ca sa nu mai apara alte neclaritati.
pentru textul : Between the bars deMultumesc pentru sugestii si pentru incredere.
...Paris n'est Parios qu'arrachant ses pavees...
pentru textul : Innebunim, adesea, fix la sase deCred că textul are prea multe motive şi expresii comune:
"lună - măr/ mă strecor printre rânduri/ vocea ca o amintire/ iarba nu a mai crescut/ a semăna cuvinte".
Unitatea doi este faină, deşi aici "tot ce iau de la tine mă împart cu vântul" mi-e greu să pricep concret ce şi cum.
pentru textul : pustiului nu-i este dat să fie mamă dethis is the poem of assumed limits, bianca. a clear and lucid view at the sky, in the cruel and malicious morning, after a good sleep and a wonderful amazing dream. look what i did: i built a fire under the large airport, i put in the middle a great engine, but i didn’t let it to take off. anyway, i’ll think about… thanks a lot.
pentru textul : Solomon Science deAdrian îmi cer scuze pentru răspunsul întârziat.
pentru textul : dualism deam cam dat "bir cu fugiţii".
mi s-a mai sugerat ceea ce înseamnă că ai dreptate, aşa că voi modifica.
mulţumesc pentru atenţie.
M-ai prins pe picior gresit. Ar fi trebuit sa stiu despre "glife" (macar ca informatician care ma pretind). Voi reveni. Pana la proba contrarie, raman la parerea ca apelarea la simboluri din diverse contexte religioase, filosofice, artistice si chiar stiintilice si amalgamarea acestora poate crea o abunita "aura" de mister unui text, dar nu, intodeauna, benefica in masura in care poate impiedica o comunicare dincolo de text. Toate cele bune, Gorun
pentru textul : Hemoglife. Numele patrafirului demultumesc Madalina pentru tot ce ai lasat aici, cuvinte impaciuitoare si pareri pertinente... bineinteles ca voiam sa revin la text, initial am avut impresia ca am scris o capodopera, l-am scris usor si repede dar dimineata cand l-am recitit, mi-am dat seama ca nu e chiar asa :)
pentru textul : legendă cu oameni de rând deapoi au venit comentariile si nu l-am mai sters... si nici nu eram in stare pe moment sa lucrez la el, am incercat acum sa-i dau o alta infatisare dar o sa-l revad maine cu un ochi mai limpede si o sa incerc sa fac mai mult.
ma bucur de bunele tale intentii, m-ai ajutat mult, ganduri de bine!
când tu faci pași
toamna mișcă din ponderale
punctul de la A la Fe pare un bombon fără miez
pentru delfinuții
înzăpeziți
ascultam REM noaptea cu tine de la origini
aveam carențe
la socoteli nu ieșea
pe axa frăsuneală harneală sluj nik
totuși te-ai împiedicat
m-a zăpăcit gestul
și pe niște păsări colorate
între noi o funie
ne tulbura
o liniște ca un taximetrist ascultând reggae
înpumnea clipișoarele
pe lângă ulița principală
oreste
se lepăda de sine
mă aburc pe picioare
risc
dar vremea e bună
toarnă cu love habibi
pentru textul : plouă cu dragoste depeste
dacia mea 1300
Mulțumesc Domnule Ionuț Caragea pentru critica, constructivă.
pentru textul : marabu deMereu încercăm, poezia o simțim întâi și apoi ne străduim să o înfățișăm cum ne pricepem mai bine, nu-i așa?
Vă mai aștept.
Margas
Mie mi-a placut, Madim. Are atmosfera (poate intensificata de poza), are curgere si transmite. Mai sunt "impiedicari" pe ici, pe colo ("curge mult sange", prima parte a strofei a treia ar merita "reinventata", revii la mai vechi obsesii, si sincera sa fiu mi se pare ca acolo se rupe de tot ritmul), dar in ansamblu imi pare o poezie buna.
pentru textul : Scrie în locul meu deEmi, cred că ar trebui să ne intereseze ce nu place din ce scriem și de ce, în primul rând. Românește, verde. fără teamă când așteptăm un comentariu sau când îl producem, nu neapărat în lbj critic de specialitate. A scris Virgil un articol mai bine pe tema asta. N-am fost răutăcioasă, am observat ceva. Când o să fiu răutăcioasă, o să semnalez asta.
pentru textul : story of a city deun itinerar nu numai geografic dar de intensitate sufleteasca. jurnal spre calatorie. o calatorie indelung asteptata a sufletului. autorul se identifica cu el insusi reproducindu-si trecerea lui aparent incoerenta fragmentata prin aceasta lume. pasaje de exceptie "se lasă noaptea. din pământ ies oamenii pământii. ziua ei dorm pe băncile din gară. se agață de oamenii albi și oamenii roz. nu știu dacă se îmbracă în zdrențe ori dacă zdrențele se îmbracă în oameni. oamenii albi și oamenii roz le dau coji de pâine oamenii pământii încep viermuiala spre miezul pâinii. noaptea se întorc în pământ." sau "pașcani frisoane. locul unde nu m-a ajutat nimeni niciodată." multe lucruri cizelate desi in cantitati reduse. calitate. deschid citeodata site-ul si il caut pe Emilian Pal. de acolo de la "pârâul lui iov" numara cocorii si povesteste unui copil cine este/va fi cel/cea care ii va aduce primavara.
pentru textul : pârâul lui iov dedesi micut si comprimat este fainuț textuletul. as da stea, dar n-am atita curaj. e prea scund.
pentru textul : Cântecul unei chemări nerăspunse deoh nu draga mea, eu ma refeream la cu totul altceva...citeste cu atentie si vei vedea ca am spus totul cu draga inima. te apreciez, pt ca esti ..om
pentru textul : Încondeiez iubire denu pot fi de acord cu interpretarea data jazz cafe ului, e reductionista. de ce nu un loc al relaxarii, al improvizatiei, al jocului, al seductiei, al atractiei, al elegantei? acum repetitiile.... sunt 3+2+2.. nu sunt intamplatoare. e o explozie de viata sa zicem, o traire live a sentimentului vietii si a acestei primaveri:D soarele e simbolul vietii, iar viata inseamna joc, sarbatoare, improvizatie, no? apoi firul de diamant, dubla repetitie, e sa zicem o inganare a unor suflete gemene;)), o chemare si ecoul ei... o recunoastere, o intarire a unei idei samd explicatii valabile si in cazul acelui "vinovino" ps: interpretari sunt multe, cred. de ex, cineva vedea nu o umbrela cat un baston cu diamant intr un spatiu curbat, ca reflex al tendintei de mai mult, mai frumos, mai bine etc daca argumentele mele nu va par ok, astept replica
pentru textul : linia deRaspund tâziu la acest comentariu, din păcate... Mulţumesc mult pentru atentie. Da, femeia de miercuri poate deveni ea însasi un simbol - cu timpul :)
pentru textul : Femeia de miercuri deAm aceeaşi subiectivitate pe care o au majoritatea poeţilor privind creaţia lor. Cititorului i se pune la dispoziţie doar o reflexie a experienţei traite/gândite de creator, dar cheia rămâne la cel dintâi!
Da, pe deasupra ambii sunt artgotici... cu drepturi depline, cum ar veni.
pentru textul : Un poet şi un sculptor sibian printre nominalizaţii premiilor Niram Art 2010 deDorin Cozan, Nu ai niciun fir verde în gură? poate aștepti să-ți “cadă pământul, rotunjit de buzele tale, în gură”. Cu stimă.
pentru textul : dare de seamă deo adunătură făr' de sens. cred că-i una din scrierile cele mai slabe care mi-au trecut prin fața ochilor pe hermeneia. nici o tangență cu literatura. un text nu naiv, ci penibil
pentru textul : vin creioaneleeeeeeeeeeee deÎmi pare rău să nu fiu de acord cu stimații mei colegi de site dar poemul acesta mi se pare împănat cu clișee mai ceva ca un curcan de thanksgiving... și mai ales pe Dvs. stimate autor respectabil, unul dintre cei mai buni de pe aici vă rog să mă scuzați că aleg calea de a nu oferi multe citate... ci mai degrabă senzații de lectură. 'Poate poate' de doua ori în incipitul poemului... o stângăcie mai ales dacă vorbim de 'tinerețea o toamnă timpurie' și 'am mers prea repede fără să privesc îndărăt'... Poate ar fi trebuit să vă gândiți să nu așterneți aceste versuri șchioape pe hărtia virtuală a Hermeneiei aș zice eu în continuare. Multe stângăcii prepoziționale și conjuncturale în debutul aproape a fiecărui vers, stângăcii care împiedică acea tensiune necesară sentimentului poetic menit să țină cititorul captiv și fascinat în text. Revelația (pentru că textul se vrea și unul cu conotații religioase) lipsește aproape cu desăvârșire, mai mult, pe alocuri textul poate fi interpretat chiar și ca blasfemie, autorul probabil într-un fel doar al său de exces de zel se crede îndreptățit în această impersonare lipsită, după cum spuneam de fiorul revelației.
pentru textul : aşteptarea după Simion deÎn concluzie, pe de o parte acest poem abuzează de clișeul poetic iar pe de alta bagatelizează ideile prezentate prin nenumăratele lui stângăcii. Un poem care are un aer prăfuit.
Margas
erata. nicio forma
pentru textul : toaca este acum în perioada sistolă deRight... si mie mi se pare finalul ratat. Cred ca peste capul meu planeaza blestemul finalurilor, un fel de lege a unui poetic Murphy. De aceea zic ca ai dreptate. In ceea ce il priveste pe parintele nicodem, imi asum dezamagirea lui cu reculegere pentru ca am un prieten foarte bun din copilarie care e acum la manastire. Eventual ma duc si eu acolo at the end of the game, ma asteapta un pat si o instalatie de epurare a apelor. Andu
pentru textul : pelotă deMarina, e o frumusețe stranie aici așa cum te trezești într-o dimineață și lumea pare altfel, un ghemotoc in care incerci să te regăsești și să te descompui: "seul le silence des mots foncés hâche ce matin entier" E acompaniată superb poezia de muzicalitatea limbii franceze și imaginea distorsionata ...paranormal în foto.
pentru textul : la liberté promise dePagini