Aranca, dincolo de gestul tau de a marca un punct important pentru mine, marturisesc ca aceasta supraveghere a minutelor consta intr-o dependenta de intangibil.. mai ales in masura in care nerostind aceasta dorinta se depune pe oase o sfarseala fragmentata. voi lucra a doua strofa, trebuie sa ma gandesc bine in ce fel. multumesc de trecere.
Imi plac idei din el, in ansamblu este un text slab. Incetati cu rastalmaciutul cuvintelor, daca vreti sa intelegeti bine, daca nu... pot sa citesc altceva, nu-i nicio problema. Legat de periaj... cred ca iar nu vad bine. Poate ar trebui sa recititi cu atentie, se pare ca avem o problema de comunicare aici, dar cum am mai spus, pot citi altceva. Ialin
mi-a placut mult finalul poeziei tale. si tristetea exprimata de el. care mi-a parut cumva blanda.
tocmai de aceea nu vad cum se protrivesc versurile astea in context:
"doar că nu am gură
ci un loc pustiu"
eu sunt o persoana vizuala. iar imaginea asta se potriveste tare bine intr-un tablou suprarealist- macabru.
iar aici: "ca un papion ce visează cravate
la gâtul unui manechin dintr-o vitrină goală" prea multe detalii - as taia versul doi, nu imi pare ca adauga ceva esential ideii.
oricum, interventia mea este una subiectiva. vine ca din partea unueia dintre persoanele care te citesc in mod constant si care, nici nu mai e nevoie sa zic, te apreciaza.
Am scris de vreo doua ori un comentariu aici insa inainte de a valida trimiterea acestuia pagina disparea. Asa ca am sa ma rezum a spune ca mi-a placut.
Iar o comisăşi, maestre George, iarăşi dăduşi pe ţeavă “un poem bestial” precum acea “anatomie a melalcooliei”. Sper să nu fie o abatere de la “regulament” şi o “supărare pentru tine” faptul că fac referire la ambele în acest com. M-am strofocat ceva timp să “scuip” un com. mai “academic”. Nu mi-a ieşit. Le-am tot citit, au intrat în “dovleacul meu” şi acolo au rămas. Nu mai vor să iasă nicicum. Cam aşa văd şi eu lucrurile, numai că, eu nu sunt cuplat la ţeava aia cu har cum eşti tu, ca să şi scriu despre ele. Cel puţin aceste două poeme, în opinia mea, nu pot fi comentate. Le citeşti, le înghiţi, pe nerăsuflate, îţi intră în sânge, în inimă, în memorie şi acolo rămân. Cam asta pot să spun! Hai că te-am “periat” destul, ţi-am dat toate scamele jos de pe revere. Să te felicit?? Sunt convins că nu-ţi foloseşte la nimic.
p.s.
Dacă aş avea o revistă le-aş publica, în chenar, pe prima pagină, să-ţi moară duşmanii de necaz. Până atunci îţi spun, doar, să trăieşti.
Toată stima (în cazul când ai nevoie de aşa ceva de la un “ciocoflender”)
p.s. Era să uit un mic amănunt: Am lucrat în mină, dar nu am văzut “nori albi”nici”cer senin”, ci numai întuneric aducător de moarte şi jale. zapata
Trecând peste faptul că nu-mi plac quiz-urile, condiționările mă atrag încă și mai puțin... mai ales când nu sunt eu aceea care face regulile. Lăsând gluma la o parte, spune-mi ceva ce nu știu... înțelesesem că legătura dintre titlu și ce-i dedesubt e dată de acel 84 din final. Doar că, așa cum am recunoscut și în comentariul meu dinainte, beats me... exact legătura în sine îmi scapă. Dar experimentul stă (ca să nu spun că se înalță) și de la sine; legătura dintre zmeul de hârtie, imagine și cuvintele albe pe fondul negru ținând și de bagajul emoțional și intuitiv cu care vine fiecare de acasă... aducându-mi aminte de una dintre postările tale recente... eu una nu simt nevoia notelor de subsol în poezie. Desigur, curiozitatea mi-a dat ghes, altfel nu te întrebam. Nu că ar reprezenta un "must know".
eu consider ca niciun concurs care impune limite cum ar fi cel de varsta, nu isi propune destul de serios sa promoveze valorea... ce sa insemne "40 de ani"?.
Ar fi ceva de apreciat în această proză un pic cam lungă: răbdarea de a construi, încercarea de a schiţa psihologii, de a surprinde gânduri şi, mai ales, utilizarea procedeului salvator al alternării planurilor - interior-exterior - , care duce la construirea unor episoade mai expresive - cel al descrierii cazinoului, cu fetiţa care construieşte un castel de nisip, dar mai ales cel al apariţiei celor două "sirene" şi al celor partu voleibalişti.
Pe de altă parte, e cam multă filosofare pe tema relaţiei erotice, amintind de reţetele de rezolvare a crizelor în cuplu oferite de duduile care susţin rubrici de dialog cu cititorii în unele tabloide. O anume superficialitate a analizei, ca şi apelul mai curând nepotrivit la unele simboluri livreşti - balena albă, Ahab.
O proză de începător (în ale iubirii, în ale înţelegerii vieţii, ca şi în ale literaturii), o etapă care ar putea fi depăşită prin aprofundarea analizei, sau ar putea fi permanentizată prin cantonarea într-o filosofare călduţă şi oarecum naivă. E ceva ce depinde de foarte mulţi factori (interiori şi exteriori).
Aş mai sesiza unele greşeli de gramatică (ex.: în două locuri apare "copii", în loc de "copiii", iar în altă parte "aceeaşi" în loc de "aceiaşi"). Deşi deranjează, acestea rămân totuşi simple detalii. Dar e de preferat să lipsească.
E plăcut acest text. Are ceva atmosferă, are şi un mesaj rece, ascuns printre alegorii. Păcat că e puţintel umbrit de prea multe cuvinte de legătură. Unele pot fi eliminate fără a altera sensul.
Ioana, eu nu am primit nimic de genul acesta și, chiar dacă aș fi primit, aș fi ignorat, pentru că în perioada 2002 – 2004 am avut și eu parte de ceva similar. Cineva (ulterior aveau să fie mai multe persoane) trimitea tot felul de mesaje în special pe mobil și foarte puțin pe mail. Pe mobil a fost o întreagă Odisee pentru că inițial mesajele erau inofensive, după care treptat au devenit neprietenoase. Deși am contactat poliția după ce în interval de o săptămână cineva mi-a spart parbrizul mașinii de serviciu, nu am aflat nici în ziua de astăzi cine și de ce m-a bombardat vreme de aproape doi ani. Mesajele au continuat și când eram în străinătate, dar tot nu am renunțat la număr și nici la adresa de e-mail. Chiar dacă la întoarcere multă vreme mi-era frică și să ies pe stradă, am încercat să caut explicații în limita normalului, fără a încerca să acuz pe nimeni și în final am pus totul pe seama unei acute nevoi de comunicare din partea necunoscutului (!?). Acesta este și unul dintre motivele pentru care am început să public pe net, unde observ că apar alt fel de capcane, mai sofisticate. Pentru că nu mi-a fost ușor, înțeleg prin ce treci și sper totuși în clarificarea lucrurilor. Cel puțin în cheie literară. :-)
multumesc frumos. e adevarat ca are un caracter discontinuu, in partea doua cea cu visul am dorit sa rulez ideile una dupa alta. imi dati va rog un sfat,daca doriti, cum as putea sa-mi redresez textul. sa scot versurile astea ? "Adorm cu cerul la cap și-mi trimit Godul la culcare" cu stima,adelina
Un poem surprinzător, mai ales prin autodefinirea din versurile de vârf:
,,sunt cel mai deep ironic profund și toate alea
veniți pe metereze să ne distrăm cu apă"
Nu am cunoscut până acum autorironia în poemele tale şi-s un pic surprinsă. Îmi place că poemul e în vers clasic cu rima îmbrăţişată ca la sonet.
Eu, de obicei, fac legătura dintre poem şi autor, însă de data asta voi face abstracţie de cel căruia îi este adresat. E foarte acid pe alocuri, şi pare că dacă ar exista un asemenea personaj, îşi merită din plin parodia ( reamintesc abstracţia făcută anterior :) )
Se pare că elementul cel mai parodiat e ,,limba"...,,găleata" aceea care scoate exact ce este în ,,fântână".
Deci, Paul, te felcit şi te ,,cert" şi te iert în acelaşi timp.
ddm, faptul ca Silvia Bitere a lasat acel comm aici este o greseala. Pentru ca el n-are nici o legatura cu textul lui Virgil. Faptul ca intervii si tu, facandu-i lui Virgil un proces de intentie dar necunoscand toate datele problemei, nu ajuta la nimic. Dimpotriva. Ieri iti mai lasasem un avertisment, iar daca tu ai crezut ca galbenul acelor cartonase a fost ...metafora, te-ai inselat. Azi o sa ma exprim frust, ca sa fiu bine inteleasa: nefiind la prima incalare a regulamentului, voi aduce in atentia consiluilui atitudinea ta.
Iată un comentariu echilibrat și fără tonalități ex cathedra, amănunte demne de luat în seamă și nu numai aici. Autorul apreciază. Lui îi place să creadă că are înțelepciunea să-i spună vanității – piei ispito! Altfel îl trecem în cartea lui Enoh la îngerii căzuți.
zidirea cand totul dar totul se naruie, in insingurare, spaima si toate cele, vorbeste despre sterilitatea (poetica) a vietii. recomand renuntarea la ultimele 2 versuri sarbatori luminate. sper sa nu fiti suparata (ati fost?) pe reactiile mele dintr-o anume-aici temporalitate :)
1. Felicitări câştigătorilor, felicitări speciale pentru hermeneuţi, felicitări participanţilor, organizatorilor etc.
2.Uitându-mă pe clasamentul de la poezie, mă ia cu frison negativ, de la clavicula stângă până la bilă - responsabila cu greaţa. Ştefan Ciobanu - 7,5 ?! Ioan Barb 7? Şi-o fi jucând factorul subiectiv rolul, dar totuşi să fim sobri! La clasamentul proză, n-am avut curajul să mă mai uit. Ba da. Şi tac.
3. Practica asta de-a condiţiona premierea de prezenţa autorului e cu du-te vino spre du-te de-aici, băi nene! Bun, înţeleg că organizatorii or dori şi ei să facă oareşce lucruri culturale şi-or avea nevoie de participanţi/ câştigători, dar există şi alte căi în afară de-a-l deposeda de premiu pe bietul poet, care poet şi aşa spune despre poezie, cum spunea nenea E., "cui ce-i aduce? - poezie - sărăcie!". Unde mai punem faptul că de cele mai multe ori, un premiu 2, 3 abia acoperă costul drumului, iar o menţiune, o pungă de mentosane.
4. Cu felicitările am dat? Am dat. Mai dau o dată: congrat!
...puțin inegal în părțile unde are "burtă" însă aproape excelent bobadilic. astfel filosofia se împletește cu arta cinematografică reușind a da un scurt metraj frumos în interesantul imediat. ironia plutește pe deasupra apelor și contribuie la energizarea cuvintelor. a doua oară se întâmplă mai în liniște la masa de scris o lumină mică în colț abia născută din apă iar mai apoi aburul feminin al plantelor se ridică de parcă eu și dublul meu am fi egali unul și același, exilați în pământ fiind pământ și acel querida, doamne ce drag îmi e:) deci să lăsăm moartea să vorbească de una singură. jur că dacă nu îmi plăcea în limitele de rigoare nu lăsam nici un semn.:)!
am introdus eu tag-ul la comentariul almei în ce privește "fosforescența" sau orice altă caracteristică grafică în afara dimensiunilor, ele nu sînt decît acelea ale imagiinilor așa cum le prelucrați voi. acest lucru nu poate fi influențat prin cod. poate e doar o impresie sau e monitorul de vină
Gorune, intalnirile chiar vor fi, si eu le astept. Mai dureaza vreo trei luni, pana la sfarsitul anului transformarea in ceea ce ma priveste. De fapt, exact ca in Caragiale, nu se schimba nimic ci doar pe ici, pe colo, prin partile esentiale. Asa ca sofismele noastre vor trebui sa mai astepte putin. Ca si Firica, de altfel. Ma rog, intretimp el face niste chestii gustoase care se cheama ciorbe, fripturi, vanat... prietenii stiu de ce. Dar nu stiu de ce cred ca nici tu m-ai lasa sa mor de foame, Gorune? Andu
sunt prea bătrân să mă mai iei matale cu condeie din astea de gimnaziu când elevul nu se prinde că profu a scos bilețelu cu răspunsul din carnețelul cu coperți din piele de capră exact când se făcuse de căcat în fața clasei și că la noi la românica treaba merge bine numai când se întâlnește hoțu' cu prostu'. din păcate și din matale în loc să iasă un om serios cum ar fi trebuit după educația primită a ieșit un hoțulică oportunist de care e plină țara asta. dar dacă vrei să mă iei pe mine de prostu' de care ai nevoie pentru vreo demonstrație de deșteptăciune să știi că nu iese nimic. și ca să mai discutăm nu e imposibil, eu discut cu oricine cât timp sunt pe site, cu o condiție, să nu mai faci atâta pe deșteptul mai ales că nu e cazul. pentru un dialog civilizat de exemplu eu nu am nicio problemă cu matale chiar dacă probabil ești oltean.
Andu
am o problema cu titlurile, stiu. rar le gasesc pe cele potrivite. dar... "si caderea e zbor", ziceam printr-o poezie mai veche. :) multumesc pentru semn.
gata, m-ai convins, ai fost într-o viață anterioară cărturar la curtea Împăratului Galben :) dacă ai fi avut o adresă de mail pe pagina de autor ți-aș fi trimis muzică tradițională asiatică e bine să împărtășești aceleași pasiuni...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Aranca, dincolo de gestul tau de a marca un punct important pentru mine, marturisesc ca aceasta supraveghere a minutelor consta intr-o dependenta de intangibil.. mai ales in masura in care nerostind aceasta dorinta se depune pe oase o sfarseala fragmentata. voi lucra a doua strofa, trebuie sa ma gandesc bine in ce fel. multumesc de trecere.
pentru textul : ora amiezii decerusem ajutorul pentru editarea profilului, dar intre timp am vazut cum se face..scuzati!
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - II - deImi plac idei din el, in ansamblu este un text slab. Incetati cu rastalmaciutul cuvintelor, daca vreti sa intelegeti bine, daca nu... pot sa citesc altceva, nu-i nicio problema. Legat de periaj... cred ca iar nu vad bine. Poate ar trebui sa recititi cu atentie, se pare ca avem o problema de comunicare aici, dar cum am mai spus, pot citi altceva. Ialin
pentru textul : și noaptea ca o duenă demi-a placut mult finalul poeziei tale. si tristetea exprimata de el. care mi-a parut cumva blanda.
tocmai de aceea nu vad cum se protrivesc versurile astea in context:
"doar că nu am gură
ci un loc pustiu"
eu sunt o persoana vizuala. iar imaginea asta se potriveste tare bine intr-un tablou suprarealist- macabru.
iar aici: "ca un papion ce visează cravate
la gâtul unui manechin dintr-o vitrină goală" prea multe detalii - as taia versul doi, nu imi pare ca adauga ceva esential ideii.
oricum, interventia mea este una subiectiva. vine ca din partea unueia dintre persoanele care te citesc in mod constant si care, nici nu mai e nevoie sa zic, te apreciaza.
pentru textul : am dreptul la o scamă deAm scris de vreo doua ori un comentariu aici insa inainte de a valida trimiterea acestuia pagina disparea. Asa ca am sa ma rezum a spune ca mi-a placut.
pentru textul : fericirea II deTitlul e numele unei statii de metrou din Londra. Nu exista autorul Emilian Pal. Exista doar omul din spatele acestui nume.
pentru textul : elephant&castel deIar o comisăşi, maestre George, iarăşi dăduşi pe ţeavă “un poem bestial” precum acea “anatomie a melalcooliei”. Sper să nu fie o abatere de la “regulament” şi o “supărare pentru tine” faptul că fac referire la ambele în acest com. M-am strofocat ceva timp să “scuip” un com. mai “academic”. Nu mi-a ieşit. Le-am tot citit, au intrat în “dovleacul meu” şi acolo au rămas. Nu mai vor să iasă nicicum. Cam aşa văd şi eu lucrurile, numai că, eu nu sunt cuplat la ţeava aia cu har cum eşti tu, ca să şi scriu despre ele. Cel puţin aceste două poeme, în opinia mea, nu pot fi comentate. Le citeşti, le înghiţi, pe nerăsuflate, îţi intră în sânge, în inimă, în memorie şi acolo rămân. Cam asta pot să spun! Hai că te-am “periat” destul, ţi-am dat toate scamele jos de pe revere. Să te felicit?? Sunt convins că nu-ţi foloseşte la nimic.
pentru textul : fratele dihor mîngîiat tot mai repede dep.s.
Dacă aş avea o revistă le-aş publica, în chenar, pe prima pagină, să-ţi moară duşmanii de necaz. Până atunci îţi spun, doar, să trăieşti.
Toată stima (în cazul când ai nevoie de aşa ceva de la un “ciocoflender”)
p.s. Era să uit un mic amănunt: Am lucrat în mină, dar nu am văzut “nori albi”nici”cer senin”, ci numai întuneric aducător de moarte şi jale. zapata
"aud nechezatul de cal" - pleonastic.
pentru textul : vis de ţigan deTrecând peste faptul că nu-mi plac quiz-urile, condiționările mă atrag încă și mai puțin... mai ales când nu sunt eu aceea care face regulile. Lăsând gluma la o parte, spune-mi ceva ce nu știu... înțelesesem că legătura dintre titlu și ce-i dedesubt e dată de acel 84 din final. Doar că, așa cum am recunoscut și în comentariul meu dinainte, beats me... exact legătura în sine îmi scapă. Dar experimentul stă (ca să nu spun că se înalță) și de la sine; legătura dintre zmeul de hârtie, imagine și cuvintele albe pe fondul negru ținând și de bagajul emoțional și intuitiv cu care vine fiecare de acasă... aducându-mi aminte de una dintre postările tale recente... eu una nu simt nevoia notelor de subsol în poezie. Desigur, curiozitatea mi-a dat ghes, altfel nu te întrebam. Nu că ar reprezenta un "must know".
pentru textul : hârtia ultimului zmeu înălțat deeu consider ca niciun concurs care impune limite cum ar fi cel de varsta, nu isi propune destul de serios sa promoveze valorea... ce sa insemne "40 de ani"?.
pentru textul : Festivalul-Concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor” Ediţia a XLVI-a, Târgovişte, 7 - 8 noiembrie 2014 deAr fi ceva de apreciat în această proză un pic cam lungă: răbdarea de a construi, încercarea de a schiţa psihologii, de a surprinde gânduri şi, mai ales, utilizarea procedeului salvator al alternării planurilor - interior-exterior - , care duce la construirea unor episoade mai expresive - cel al descrierii cazinoului, cu fetiţa care construieşte un castel de nisip, dar mai ales cel al apariţiei celor două "sirene" şi al celor partu voleibalişti.
pentru textul : Viaţa după Irina dePe de altă parte, e cam multă filosofare pe tema relaţiei erotice, amintind de reţetele de rezolvare a crizelor în cuplu oferite de duduile care susţin rubrici de dialog cu cititorii în unele tabloide. O anume superficialitate a analizei, ca şi apelul mai curând nepotrivit la unele simboluri livreşti - balena albă, Ahab.
O proză de începător (în ale iubirii, în ale înţelegerii vieţii, ca şi în ale literaturii), o etapă care ar putea fi depăşită prin aprofundarea analizei, sau ar putea fi permanentizată prin cantonarea într-o filosofare călduţă şi oarecum naivă. E ceva ce depinde de foarte mulţi factori (interiori şi exteriori).
Aş mai sesiza unele greşeli de gramatică (ex.: în două locuri apare "copii", în loc de "copiii", iar în altă parte "aceeaşi" în loc de "aceiaşi"). Deşi deranjează, acestea rămân totuşi simple detalii. Dar e de preferat să lipsească.
cred ca o sa dau cioara de pe gard pentru corbul de pe glob. felicitari, Dorin, pune-mi si mie o carte deoparte, te rog!
pentru textul : Apocalipsa după Vaslui deE plăcut acest text. Are ceva atmosferă, are şi un mesaj rece, ascuns printre alegorii. Păcat că e puţintel umbrit de prea multe cuvinte de legătură. Unele pot fi eliminate fără a altera sensul.
(tare-ţi mai place zăpada...)
pentru textul : xyz deIoana, eu nu am primit nimic de genul acesta și, chiar dacă aș fi primit, aș fi ignorat, pentru că în perioada 2002 – 2004 am avut și eu parte de ceva similar. Cineva (ulterior aveau să fie mai multe persoane) trimitea tot felul de mesaje în special pe mobil și foarte puțin pe mail. Pe mobil a fost o întreagă Odisee pentru că inițial mesajele erau inofensive, după care treptat au devenit neprietenoase. Deși am contactat poliția după ce în interval de o săptămână cineva mi-a spart parbrizul mașinii de serviciu, nu am aflat nici în ziua de astăzi cine și de ce m-a bombardat vreme de aproape doi ani. Mesajele au continuat și când eram în străinătate, dar tot nu am renunțat la număr și nici la adresa de e-mail. Chiar dacă la întoarcere multă vreme mi-era frică și să ies pe stradă, am încercat să caut explicații în limita normalului, fără a încerca să acuz pe nimeni și în final am pus totul pe seama unei acute nevoi de comunicare din partea necunoscutului (!?). Acesta este și unul dintre motivele pentru care am început să public pe net, unde observ că apar alt fel de capcane, mai sofisticate. Pentru că nu mi-a fost ușor, înțeleg prin ce treci și sper totuși în clarificarea lucrurilor. Cel puțin în cheie literară. :-)
pentru textul : rugaminte importanta demultumesc frumos. e adevarat ca are un caracter discontinuu, in partea doua cea cu visul am dorit sa rulez ideile una dupa alta. imi dati va rog un sfat,daca doriti, cum as putea sa-mi redresez textul. sa scot versurile astea ? "Adorm cu cerul la cap și-mi trimit Godul la culcare" cu stima,adelina
pentru textul : Joc deUn poem surprinzător, mai ales prin autodefinirea din versurile de vârf:
pentru textul : Zen (1) de,,sunt cel mai deep ironic profund și toate alea
veniți pe metereze să ne distrăm cu apă"
Nu am cunoscut până acum autorironia în poemele tale şi-s un pic surprinsă. Îmi place că poemul e în vers clasic cu rima îmbrăţişată ca la sonet.
Eu, de obicei, fac legătura dintre poem şi autor, însă de data asta voi face abstracţie de cel căruia îi este adresat. E foarte acid pe alocuri, şi pare că dacă ar exista un asemenea personaj, îşi merită din plin parodia ( reamintesc abstracţia făcută anterior :) )
Se pare că elementul cel mai parodiat e ,,limba"...,,găleata" aceea care scoate exact ce este în ,,fântână".
Deci, Paul, te felcit şi te ,,cert" şi te iert în acelaşi timp.
Marynna, am modificat conform sugestiei tale. Îți mulțumesc pentru aprecieri!
pentru textul : Un pom uscat s-a învelit în floare demultumesc de lectura si de semnul lasat, PaulC. respectele mele !
pentru textul : toamna, o santinelă ce-ţi păzeşte conştincioasă anii deddm, faptul ca Silvia Bitere a lasat acel comm aici este o greseala. Pentru ca el n-are nici o legatura cu textul lui Virgil. Faptul ca intervii si tu, facandu-i lui Virgil un proces de intentie dar necunoscand toate datele problemei, nu ajuta la nimic. Dimpotriva. Ieri iti mai lasasem un avertisment, iar daca tu ai crezut ca galbenul acelor cartonase a fost ...metafora, te-ai inselat. Azi o sa ma exprim frust, ca sa fiu bine inteleasa: nefiind la prima incalare a regulamentului, voi aduce in atentia consiluilui atitudinea ta.
pentru textul : poate deIată un comentariu echilibrat și fără tonalități ex cathedra, amănunte demne de luat în seamă și nu numai aici. Autorul apreciază. Lui îi place să creadă că are înțelepciunea să-i spună vanității – piei ispito! Altfel îl trecem în cartea lui Enoh la îngerii căzuți.
pentru textul : epifania de primăvară dezidirea cand totul dar totul se naruie, in insingurare, spaima si toate cele, vorbeste despre sterilitatea (poetica) a vietii. recomand renuntarea la ultimele 2 versuri sarbatori luminate. sper sa nu fiti suparata (ati fost?) pe reactiile mele dintr-o anume-aici temporalitate :)
pentru textul : din muntele vremelnic de ceață deDeosebit acest descîntec viu în rădăcina atător stele. Îmi pare rău că nu am reușit să-l ascult la RdioLynx, dar cum ai putea face zoom pe timp?
pentru textul : H * demersi,matei.am corectat, intr-adevar suna mai bine
pentru textul : Poem cu mult balast de1. Felicitări câştigătorilor, felicitări speciale pentru hermeneuţi, felicitări participanţilor, organizatorilor etc.
2.Uitându-mă pe clasamentul de la poezie, mă ia cu frison negativ, de la clavicula stângă până la bilă - responsabila cu greaţa. Ştefan Ciobanu - 7,5 ?! Ioan Barb 7? Şi-o fi jucând factorul subiectiv rolul, dar totuşi să fim sobri! La clasamentul proză, n-am avut curajul să mă mai uit. Ba da. Şi tac.
3. Practica asta de-a condiţiona premierea de prezenţa autorului e cu du-te vino spre du-te de-aici, băi nene! Bun, înţeleg că organizatorii or dori şi ei să facă oareşce lucruri culturale şi-or avea nevoie de participanţi/ câştigători, dar există şi alte căi în afară de-a-l deposeda de premiu pe bietul poet, care poet şi aşa spune despre poezie, cum spunea nenea E., "cui ce-i aduce? - poezie - sărăcie!". Unde mai punem faptul că de cele mai multe ori, un premiu 2, 3 abia acoperă costul drumului, iar o menţiune, o pungă de mentosane.
4. Cu felicitările am dat? Am dat. Mai dau o dată: congrat!
pentru textul : Premiile Concursului Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia” - Mizil - 2012 de...puțin inegal în părțile unde are "burtă" însă aproape excelent bobadilic. astfel filosofia se împletește cu arta cinematografică reușind a da un scurt metraj frumos în interesantul imediat. ironia plutește pe deasupra apelor și contribuie la energizarea cuvintelor. a doua oară se întâmplă mai în liniște la masa de scris o lumină mică în colț abia născută din apă iar mai apoi aburul feminin al plantelor se ridică de parcă eu și dublul meu am fi egali unul și același, exilați în pământ fiind pământ și acel querida, doamne ce drag îmi e:) deci să lăsăm moartea să vorbească de una singură. jur că dacă nu îmi plăcea în limitele de rigoare nu lăsam nici un semn.:)!
pentru textul : querida deam introdus eu tag-ul la comentariul almei în ce privește "fosforescența" sau orice altă caracteristică grafică în afara dimensiunilor, ele nu sînt decît acelea ale imagiinilor așa cum le prelucrați voi. acest lucru nu poate fi influențat prin cod. poate e doar o impresie sau e monitorul de vină
pentru textul : Renaștere deGorune, intalnirile chiar vor fi, si eu le astept. Mai dureaza vreo trei luni, pana la sfarsitul anului transformarea in ceea ce ma priveste. De fapt, exact ca in Caragiale, nu se schimba nimic ci doar pe ici, pe colo, prin partile esentiale. Asa ca sofismele noastre vor trebui sa mai astepte putin. Ca si Firica, de altfel. Ma rog, intretimp el face niste chestii gustoase care se cheama ciorbe, fripturi, vanat... prietenii stiu de ce. Dar nu stiu de ce cred ca nici tu m-ai lasa sa mor de foame, Gorune? Andu
pentru textul : Axis Mundi desunt prea bătrân să mă mai iei matale cu condeie din astea de gimnaziu când elevul nu se prinde că profu a scos bilețelu cu răspunsul din carnețelul cu coperți din piele de capră exact când se făcuse de căcat în fața clasei și că la noi la românica treaba merge bine numai când se întâlnește hoțu' cu prostu'. din păcate și din matale în loc să iasă un om serios cum ar fi trebuit după educația primită a ieșit un hoțulică oportunist de care e plină țara asta. dar dacă vrei să mă iei pe mine de prostu' de care ai nevoie pentru vreo demonstrație de deșteptăciune să știi că nu iese nimic. și ca să mai discutăm nu e imposibil, eu discut cu oricine cât timp sunt pe site, cu o condiție, să nu mai faci atâta pe deșteptul mai ales că nu e cazul. pentru un dialog civilizat de exemplu eu nu am nicio problemă cu matale chiar dacă probabil ești oltean.
pentru textul : sunt român deAndu
am o problema cu titlurile, stiu. rar le gasesc pe cele potrivite. dar... "si caderea e zbor", ziceam printr-o poezie mai veche. :) multumesc pentru semn.
pentru textul : lecţia despre plutire şi gol degata, m-ai convins, ai fost într-o viață anterioară cărturar la curtea Împăratului Galben :) dacă ai fi avut o adresă de mail pe pagina de autor ți-aș fi trimis muzică tradițională asiatică e bine să împărtășești aceleași pasiuni...
pentru textul : Orez cu apă dulce dePagini