Deparajele acestea sunt tot un fel de a spune ca oamenilor le-a pasat de ce s-a intamplat aici, ca au pus suflet. Dar pana la urma lucrurile sunt transparente, vrut sau nevrut, a castigat Hutopila, felicitari! Mi-a placut si mie textul tau, dihanie, il asezam in top 3. Felicitari tuturor participantilor!
Organizatorilor la fel! E un efort. Au fost idei bune legate de premii, de motivarea participantilor, de bursa si de tentativa de skype broadcast. Nici nu conteaza ca n-a iesit, a fost o intentie originala, lucrurile se misca, ceea ce pe alte site-uri nu se intampla. Stiti si voi cum e, se lanseaza site-ul, merge bine un timp apoi pica-n bot intre orgolii. De bine de rau hermeneia rezista. In majoritatea timpului eu cred ca noi, hermeneutii, ne-am miscat destul de gratios, hai sa pastram decenta asta. Plus ca e o oarecare daruire si implicare aici, sa nu ne batem joc de ea.
Text îndrăzneţ, direct şi fără culoare; modern, fără a fi lipsit de lirism; dintr-o răsuflare, fără a fi haotic; masculin, fără a exclude; liber, fără a fi teribilist etc.
Mi-a plăcut. Finalul, ca putere expresivă, cu atât mai mult.
cred că acest roșu "amniotic" e justificat violent. cheia oferită de tine schimbă perspectiva. îmi place poemul tău dincolo de re-facerea perspectivelor la care ar putea îndemna. pune relația dintre tată și fiul nenăscut într-o altă lumină. poate a sângelui spiritului.
cred ca debutul cu "stiu intotdeauna" este prea incarcat. As sugera doar "intotdeauna"... sau daca trebuie musai de pus pe "stiu" sa fie in vers separat. In rest, un capricu placut, un portret de o realitate frusta descris in tonuri jucause. Andu
mie imi place poemul asa cum e. poate maine o sa/l ard, o sa/l schimb, o sa/l pun intr/un scrin negru sa mucegaiasca. fiecare din voi il receptati prin prisma proprie, pentru unii nu e bun pentru altii e mediocru altora le place. nu stiu, il las asa pentru ca e cel mai aproape de adevarul meu interior. ca tehnica poetica, e perfectibil. Domnilor, va multumesc pentru lectura si sugestii, o sa meditez asupra lor in eventualitatea in care acest poem va fi intr/o carte si nu doar un exercitiu de condei. queen Margot
Da, nu se folosesc metafore în haiku, ci doar cele pe care le „creează” însăși natura, cum ar fi: „cerul din baltă”, „soarele din rouă”, „stelele din lac” etc.
„Florile de hârtie” sunt chiar flori de hârtie, cum sunt și flori de plastic sau de pânză sau mai știu eu din ce material. Ce am vrut eu să sugerez? Aici las libertatea cititorului să aibă propriile variante :).
Îmi place haiku-ul tău. E un alt cadru, un alt sens, o altă ramă.
Nu sunt chiar binevenite conjuncțiile la final de vers.
la care te referi, Cezar, n-a fost sters de nimeni, a disparut in timp ce se lucra la site. a fost o eroare de sistem. nu doar textul tau a avut soarta asta. de ex.,si mie mi-a disparut unul, l-am repostat ulterior.
prin martie, înainte de concurs parcă, m-am pus pe citit poemele postate pe site și am pus în două zile vreo douăzeci de comentarii, cred, majoritatea nefiind pe placul autorilor. și argumentasem fain, nu jignisem pe nimeni. dar tot au fost care au spus că se retrag de pe site. nu știu să înfrunte o critică. și nu e vorba că trebuie să recunoască vreo ceva, ar putea să ignore sfaturile date sau să-ți răspundă la fel de răutăcios, au tot dreptul. în schimb se bosumflă și amenință că-și iau catrafusele și pleacă. autorul de mai sus, nicholas dinu, îmi place măcar ca atitudine în comparație cu alți colegi de aici. i-o zici, ți-o întoarce, vii să mai comentezi și altă dată
Hahaha :)) Ești grozavă. :)))
Sinceră sî fiu, am consultat textul cu un ieșean. Accentul lor parcă nu e atât de puternic. Am vrut s-o chinui mai tari pi Ada, dar omul mi-a zis să nu. Am grieșit sî pari. :)
Ți-aș rămâne deci datoare vândută dacă mă ajuți s-o autenticizez pe Ada. Corectez detaliile pe care mi le-ai indicat in comentariu, apoi mă duc la mail-ul de pe profil, dacă mai am dubii.
Și mulțumesc! :)
Sorin, îți mulțumesc de observații. E a doua oară când îmi spui, gata, uite, mă îndrept.
îmi place mult titlul. ai o știință în a alege titlurile simple și cu impact. cel puțin la mine:) ai început bine anul! fain! atent, cu gânduri bune, paul
idilic si corect. poemul insectarului din podul bunicilor. fluturelui astuia i-a cazut o aripa... :( imi place mai mult poemul acum, cand l-ai postat cum trebuie...
asta am şi vrut, Adrian, să arate ca un fel de ştire, poate un pic ironică, dar ilaritatea tot într-acolo duce. am vrut să aranjez cumva altfel finalul, în cele din urmă a rămas aşa.
aş vrea să cred că niciunul nu are de ce să fie supărat.
îţi mulţumesc pentru semnul de lectură.
Antal, acum pe bune, ai vrut sa postezi un fel de parodie ? nu văd ce auzi tu....
eu nu văd nicio poezie în schimb.
” rezonanța reciprocității, din motiv/ că nu ai certitudini câștigate/ cu prețul încercărilor , și te chem să străbatem adevărul
până când vom cunoaște
bucuria noului început”. etc.
Iată că se poate scrie într-un fel nou şi plin de farmec despre Primăvară. Înainte de poezia dvs mă feream să scriu cu/despre anotimp pentru că nu mă simţeam în stare să nu cad în clişee. După poezia dvs, nu mai scriu despre acest anotimp, pentru că nu mai are rost :). Cel puţin, pentru mine, pentru o vreme.
O frumos plăcută și binevenită surpriză. O să folosesc chiar prima sa linie de pe Hemeneia: "filtrate prin propria lentilă." Lentila lui Silviu nu știu dacă e concavă ori convexă, cert este că prin ea vezi lucrurile altfel, și asta înseamnă poezie. "Freamăt de luptă" e o poezie "simetrizată". Aproape fiecare cuvânt de aici are o pereche, de cele mai multe ori epitet. Aproape că ai zice că e plictisitoare simetrizarea perpetuă, dar nu!, de fiecare dată trimite spre un alt registru poetic, spre mici invenții de moment care deschid mereu orizontul imaginativ: "trăiri pulsionale" , "ținuturi subterane", "esență atotcuprinzătoare", "spații echivalente", "suflete disipate", "particule elementare" (acestea din urmă, luate ca atare, par ceva banal, dar în contextul scriiturii de aici, primesc sensuri adiacente). Finalul e aproape beckettiană, tensiunea spre limită, spusă cu tonul lui nenea Iancu... În "Răsare", pustiul începe cu nisipul, trupul începe cu tălpile. Dar nu totul e la fel de simplu de privit, căci încolăciturile lacrimii înspre vin sunt atât de întortocheate în spirale, încât nimic nu mai e simplu, atunci când, simplu, răsare. Nimic nu e simplu în lucrurile și numele lucrurilor prin lentila lui Silviu (aici aș fi spus prin lentila silvică, adică lentila pădurii, dar mi-a fost teamă să nu mă înțelegi greșit, și să o iei ca pe un afront). "Viziunea cu barză..." din nou frizează simplismul dar nu cade în derizoriu datorită unor formule bine conturate dintre care se disting "barza tușită de stele", întreaga strofă a patra care excelează printr-un ton Topârceanu, dar punctele de suspensie de acolo, de fiecare dată își țintesc cu prisosință scopul. Versul final aduce greutatea poeziei, e ușor obscur și contrastează cu limpezimea (complexă totuși) de până aici. Există o "sete" și un "mai verde" care trimite, cum a sesizat Virgil mai sus, dinspre ceea ce se vede, înspre ceea ce este.
Nu înțeleg ideea poemului. Cafele și tutun, răpind, răsfirate... elemente perimate, nu aduc Nimic nou. Chiar dacă titlul este "Nimic", poezia, totuși, trebuie să fie Ceva. Mai e de lucrat pe text.
O simbioza de mare efect: textele tale si fotografiile oferite de Tibick Indrikova. Parca sufera toate de moartea/dintr-o singura/respiratie ca un pact ireversibil irevocabil destinat distantelor delimitarii suprafetelor amniotice din alte religii din alte refugii din alte vami. Cred ca aceasta colaborare poate fi inceputul unei carti bibliofile superbe.
textul nu aduce nimic nou, poate doar in felul in care este spus. imagini nerevelante si un final slab, fortat. "peste inima" in al doilea vers mi se pare in plus. "imbracat intr-o biblioteca de aer" suna interesant si chiar original. cam atat ! aleks
il cheama mihai takács. oricum, nu era decit o observatie, nu trebuia lungita discutia asta. tacaks nu exista, titlul trebuie schimbat, din respect. ma gindesc cum mai ridem de vestici cind ne stilcesc numele...
ok, snowdon king. datorita faptului ca practici in mod regulat hartuirea membrilor hermeneia care posteaza aici si nu te rezumi doar la comentarii pe text, consiliul hermeneia a decis suspendarea contului tau pentru o anumita perioada. nu ne mai dorim sa ne pierdem timpul facind educatie pe hermeneia dar hartuirea si ofensarea gratuita a celorlalti membri nu este acceptabila aici. indiferent de argumentele invocate.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Deparajele acestea sunt tot un fel de a spune ca oamenilor le-a pasat de ce s-a intamplat aici, ca au pus suflet. Dar pana la urma lucrurile sunt transparente, vrut sau nevrut, a castigat Hutopila, felicitari! Mi-a placut si mie textul tau, dihanie, il asezam in top 3. Felicitari tuturor participantilor!
Organizatorilor la fel! E un efort. Au fost idei bune legate de premii, de motivarea participantilor, de bursa si de tentativa de skype broadcast. Nici nu conteaza ca n-a iesit, a fost o intentie originala, lucrurile se misca, ceea ce pe alte site-uri nu se intampla. Stiti si voi cum e, se lanseaza site-ul, merge bine un timp apoi pica-n bot intre orgolii. De bine de rau hermeneia rezista. In majoritatea timpului eu cred ca noi, hermeneutii, ne-am miscat destul de gratios, hai sa pastram decenta asta. Plus ca e o oarecare daruire si implicare aici, sa nu ne batem joc de ea.
pentru textul : Rezultatele Concursului de Poezie „Astenie de primăvară – Hermeneia 2010” deText îndrăzneţ, direct şi fără culoare; modern, fără a fi lipsit de lirism; dintr-o răsuflare, fără a fi haotic; masculin, fără a exclude; liber, fără a fi teribilist etc.
Mi-a plăcut. Finalul, ca putere expresivă, cu atât mai mult.
pentru textul : Poem decred că acest roșu "amniotic" e justificat violent. cheia oferită de tine schimbă perspectiva. îmi place poemul tău dincolo de re-facerea perspectivelor la care ar putea îndemna. pune relația dintre tată și fiul nenăscut într-o altă lumină. poate a sângelui spiritului.
pentru textul : crucile decred ca debutul cu "stiu intotdeauna" este prea incarcat. As sugera doar "intotdeauna"... sau daca trebuie musai de pus pe "stiu" sa fie in vers separat. In rest, un capricu placut, un portret de o realitate frusta descris in tonuri jucause. Andu
pentru textul : capriciu I deNicoleta, sectiunea "experiment vizual" are o alta destinatie. poti lasa textul la "experiment", daca doresti.
pentru textul : iubire în stil modern detextul poate fi încadrat la subsecţiunea "Lansare de Carte"
pentru textul : Antologia ”Club Astra”, Sibiu demie imi place poemul asa cum e. poate maine o sa/l ard, o sa/l schimb, o sa/l pun intr/un scrin negru sa mucegaiasca. fiecare din voi il receptati prin prisma proprie, pentru unii nu e bun pentru altii e mediocru altora le place. nu stiu, il las asa pentru ca e cel mai aproape de adevarul meu interior. ca tehnica poetica, e perfectibil. Domnilor, va multumesc pentru lectura si sugestii, o sa meditez asupra lor in eventualitatea in care acest poem va fi intr/o carte si nu doar un exercitiu de condei. queen Margot
pentru textul : poeme pentru tooraj deDa, nu se folosesc metafore în haiku, ci doar cele pe care le „creează” însăși natura, cum ar fi: „cerul din baltă”, „soarele din rouă”, „stelele din lac” etc.
„Florile de hârtie” sunt chiar flori de hârtie, cum sunt și flori de plastic sau de pânză sau mai știu eu din ce material. Ce am vrut eu să sugerez? Aici las libertatea cititorului să aibă propriile variante :).
Îmi place haiku-ul tău. E un alt cadru, un alt sens, o altă ramă.
Nu sunt chiar binevenite conjuncțiile la final de vers.
Mă bucură interesul pentru haiku. Mulțumesc.
pentru textul : Haiku dela care te referi, Cezar, n-a fost sters de nimeni, a disparut in timp ce se lucra la site. a fost o eroare de sistem. nu doar textul tau a avut soarta asta. de ex.,si mie mi-a disparut unul, l-am repostat ulterior.
pentru textul : toamnă 3 deprin martie, înainte de concurs parcă, m-am pus pe citit poemele postate pe site și am pus în două zile vreo douăzeci de comentarii, cred, majoritatea nefiind pe placul autorilor. și argumentasem fain, nu jignisem pe nimeni. dar tot au fost care au spus că se retrag de pe site. nu știu să înfrunte o critică. și nu e vorba că trebuie să recunoască vreo ceva, ar putea să ignore sfaturile date sau să-ți răspundă la fel de răutăcios, au tot dreptul. în schimb se bosumflă și amenință că-și iau catrafusele și pleacă. autorul de mai sus, nicholas dinu, îmi place măcar ca atitudine în comparație cu alți colegi de aici. i-o zici, ți-o întoarce, vii să mai comentezi și altă dată
pentru textul : kimonou cu buburuze şi maci defrumos text. imi place sentimentul, imi aminteste de psalmi si de prea buna pierdere a fiecaruia in tacere
pentru textul : Doliu deHahaha :)) Ești grozavă. :)))
Sinceră sî fiu, am consultat textul cu un ieșean. Accentul lor parcă nu e atât de puternic. Am vrut s-o chinui mai tari pi Ada, dar omul mi-a zis să nu. Am grieșit sî pari. :)
Ți-aș rămâne deci datoare vândută dacă mă ajuți s-o autenticizez pe Ada. Corectez detaliile pe care mi le-ai indicat in comentariu, apoi mă duc la mail-ul de pe profil, dacă mai am dubii.
Și mulțumesc! :)
Sorin, îți mulțumesc de observații. E a doua oară când îmi spui, gata, uite, mă îndrept.
pentru textul : in the pursuit of happiness (IV) demultumesc Lucian, cuvintele tale de bun venit au mirosul painii de acasa ... sarea vine pe urma? ma voi stradui sa nu dezamagesc prea mult:)
pentru textul : cuvintele noastre erau mai mari decat ușa decu privire la împovărător. cu privire la restul nu sînt neaparat de acord.
pentru textul : sînt un nesuferit deîmi place mult titlul. ai o știință în a alege titlurile simple și cu impact. cel puțin la mine:) ai început bine anul! fain! atent, cu gânduri bune, paul
pentru textul : două trenuri coborâte din noapte deidilic si corect. poemul insectarului din podul bunicilor. fluturelui astuia i-a cazut o aripa... :( imi place mai mult poemul acum, cand l-ai postat cum trebuie...
pentru textul : de regăsire deasta am şi vrut, Adrian, să arate ca un fel de ştire, poate un pic ironică, dar ilaritatea tot într-acolo duce. am vrut să aranjez cumva altfel finalul, în cele din urmă a rămas aşa.
pentru textul : un fel de comunicaţie fără prea mare tehnologie deaş vrea să cred că niciunul nu are de ce să fie supărat.
îţi mulţumesc pentru semnul de lectură.
Antal, acum pe bune, ai vrut sa postezi un fel de parodie ? nu văd ce auzi tu....
eu nu văd nicio poezie în schimb.
” rezonanța reciprocității, din motiv/ că nu ai certitudini câștigate/ cu prețul încercărilor , și te chem să străbatem adevărul
până când vom cunoaște
bucuria noului început”. etc.
cu îngăduință aș spune că e de șantier.
pentru textul : Nu văd ce auzi tu deIată că se poate scrie într-un fel nou şi plin de farmec despre Primăvară. Înainte de poezia dvs mă feream să scriu cu/despre anotimp pentru că nu mă simţeam în stare să nu cad în clişee. După poezia dvs, nu mai scriu despre acest anotimp, pentru că nu mai are rost :). Cel puţin, pentru mine, pentru o vreme.
Mulţumesc pentru o lectură deosebită.
pentru textul : amanuensis deO frumos plăcută și binevenită surpriză. O să folosesc chiar prima sa linie de pe Hemeneia: "filtrate prin propria lentilă." Lentila lui Silviu nu știu dacă e concavă ori convexă, cert este că prin ea vezi lucrurile altfel, și asta înseamnă poezie. "Freamăt de luptă" e o poezie "simetrizată". Aproape fiecare cuvânt de aici are o pereche, de cele mai multe ori epitet. Aproape că ai zice că e plictisitoare simetrizarea perpetuă, dar nu!, de fiecare dată trimite spre un alt registru poetic, spre mici invenții de moment care deschid mereu orizontul imaginativ: "trăiri pulsionale" , "ținuturi subterane", "esență atotcuprinzătoare", "spații echivalente", "suflete disipate", "particule elementare" (acestea din urmă, luate ca atare, par ceva banal, dar în contextul scriiturii de aici, primesc sensuri adiacente). Finalul e aproape beckettiană, tensiunea spre limită, spusă cu tonul lui nenea Iancu... În "Răsare", pustiul începe cu nisipul, trupul începe cu tălpile. Dar nu totul e la fel de simplu de privit, căci încolăciturile lacrimii înspre vin sunt atât de întortocheate în spirale, încât nimic nu mai e simplu, atunci când, simplu, răsare. Nimic nu e simplu în lucrurile și numele lucrurilor prin lentila lui Silviu (aici aș fi spus prin lentila silvică, adică lentila pădurii, dar mi-a fost teamă să nu mă înțelegi greșit, și să o iei ca pe un afront). "Viziunea cu barză..." din nou frizează simplismul dar nu cade în derizoriu datorită unor formule bine conturate dintre care se disting "barza tușită de stele", întreaga strofă a patra care excelează printr-un ton Topârceanu, dar punctele de suspensie de acolo, de fiecare dată își țintesc cu prisosință scopul. Versul final aduce greutatea poeziei, e ușor obscur și contrastează cu limpezimea (complexă totuși) de până aici. Există o "sete" și un "mai verde" care trimite, cum a sesizat Virgil mai sus, dinspre ceea ce se vede, înspre ceea ce este.
pentru textul : Viziune cu barză, vacă și broască deNu înțeleg ideea poemului. Cafele și tutun, răpind, răsfirate... elemente perimate, nu aduc Nimic nou. Chiar dacă titlul este "Nimic", poezia, totuși, trebuie să fie Ceva. Mai e de lucrat pe text.
pentru textul : Nimic deCorectat.
pentru textul : Pilda omului care a tăcut deO simbioza de mare efect: textele tale si fotografiile oferite de Tibick Indrikova. Parca sufera toate de moartea/dintr-o singura/respiratie ca un pact ireversibil irevocabil destinat distantelor delimitarii suprafetelor amniotice din alte religii din alte refugii din alte vami. Cred ca aceasta colaborare poate fi inceputul unei carti bibliofile superbe.
pentru textul : Bird no 44 deExact asta spuneam şi eu, Roxana - hai să nu ne înghiontim! Cred, sper c-o să ne vedem data viitoare.
Felicitări pentru eforturi!
pentru textul : Entropia unei seri de poezie. Virtualia XII. detextul nu aduce nimic nou, poate doar in felul in care este spus. imagini nerevelante si un final slab, fortat. "peste inima" in al doilea vers mi se pare in plus. "imbracat intr-o biblioteca de aer" suna interesant si chiar original. cam atat ! aleks
pentru textul : și cînd mi-e somn deil cheama mihai takács. oricum, nu era decit o observatie, nu trebuia lungita discutia asta. tacaks nu exista, titlul trebuie schimbat, din respect. ma gindesc cum mai ridem de vestici cind ne stilcesc numele...
pentru textul : Mihai Takács : pictură --- muzica : Eldad Talmu deScandalos de puține citiri (20) și reacții (una!) pentru un excelent text. Lectură obligatorie! Deci peniță.
pentru textul : deșertul din mijlocul patului deok, snowdon king. datorita faptului ca practici in mod regulat hartuirea membrilor hermeneia care posteaza aici si nu te rezumi doar la comentarii pe text, consiliul hermeneia a decis suspendarea contului tau pentru o anumita perioada. nu ne mai dorim sa ne pierdem timpul facind educatie pe hermeneia dar hartuirea si ofensarea gratuita a celorlalti membri nu este acceptabila aici. indiferent de argumentele invocate.
pentru textul : text parțial lipsă deAndu, tocmai pe miza compulsiv-maladiva am vrut sa insist.
pentru textul : viaţa de dincolo de fortral deVirgil, multumesc de apreciere.
Vă mulțumesc foarte mult pentru încurajare!
pentru textul : Se duce(re) dePagini