Textul e ok, are atmosferă, în special finalul. E onest şi pare scris la prima mână. De tăiat, neapărat, "scot la lumină cuvintele" - o mare platitudine clişeică.
"sub mine – conul de umbră – cât lumea de larg,
prinde rădăcini deasupra unei prăpăstii; pe buza ei,
în tăcere, mă respiră din nou prin toți porii singurătatea." - dacă ai scoate "în tăcere", care supralicitează liric, ar fi un fragment foarte bun. Şi aşa e bun.
O observaţie (poţi s-o iei şi ca rugăminte): scoate şi încetează, pentru dumnezeu, datarea şi (mai ales!) "orificarea" textelor/comentariilor. E groaznic de inestetic şi degrabă dătătoriu de importanţă :). Fără supărare, sper.
nu am habar ce inseamna pentru tine sa iei apararea cuiva, fiindca nu tin minte sa o fi facut. stai fara grija, poate ca si calc pe unde nu trebuie dar stiu cind si cum sa ma opresc. imi cunosc limitele, o sa fiu cuminte. seara linistita sa ai. cu scuze pentru toate interventiile offtopic catre claudia radu, ec
vlad turburea cel puțin în ceea ce ține de adresările lui către mine e un mujic, și nu știu dacă dă bine să-l lăudați, domnule titarenco. nu dau exemple, le-ați văzut și nu le-ați sancționat la momentul respectiv. cît, domnule titarenco, o să le mai permiteți lui vlad turburea și alinei manole să-mi zică că am brînză pe la gură, că mă așteaptă caprele la muls sau cîte (cîte!) lucruri de genul, sub texte care n-au nici o legătură cu mine și oricum, așa, în comentarii aruncate numai să mă jignească. de bine de rău sînt unul din cei mai apreciați membri hermeneia în afar sitului și mă bucur de o popularitate la care vlad turburea și alina manole nu visează. de aceea nici nu le răspund, sperînd că or să înceteze. dar văd că nu o fac. întreb deci, vor fi sau nu suspendați? pe mine m-ați suspendat pentru abateri infime de la regulament ori chiar degeaba (că mi-am acordat o peniță, sau mai demult că am scris o poezie de un vers care vi s-o părut bătaie de joc). nu știu dacă vă puteți făli așa că sînteți un om al dreptății odată ce tolerați astfel de comportamente pe hermeneia. și ce dacă vin din partea unor oameni trecuți de prima tinerețe - alina manole și vlad turburea. ei nu pot răspunde legilor sitului?
Ingadiut sa-mi fie sa ma explic. Eu nu am nimic cu nimeni, nici nationalist si nici tampit nu sunt, va rog sa fiu luat pe cuvant de onoare. E adevarat ca imi place sa folosesc ironia (uneori foarte acida) pentru a trezi pe unii oameni din amortirea care ii face nedemni de a fi copiii oricarui Dumnezeu. Si ai dreptate Virgil, poate ar merita facuta acea separatie pe site. Nu vad de ce un cititor de limba "x" ar trebui sa dea in pagina principala peste texte in limba "y", chiar daca aceasta limba "y", conform spuselor Marinei, ar fi trebuit studiata in clasele 1-4. Mentionez ca eu de exemplu in acele clase si pana in ziua de azi am studiat si studiez limbile engleza si spaniola in care am o pricepere extinsa, citesc texte in original fara nicio dificultate. Franceza nu imi este familiara, desi se zice ca noi am fi francofoni... ma rog... Chiar ma intreb de ce nu exista cativa scriitori de limba spaniola pe Hermeneia, mi-as dori... sincer. Cam atat si sa fiu iertat, nu cred ca termenul "emigranti" are ceva jignitor in el. Cum sa spui altfel "expats" in engleza, nu? Ce sunteti voi? Nu asta? Nu inteleg sensibilitatea asta exagerata Virgile... Marina... scuze... Andu
poemele, in general, cele care se refera la mantuitor, Dumnezeu, ingeri, ori sunt foarte bune, ori lipsesc cu desavarsire. de aceea trebuie sa fim atenti cand il plasam pe Dumnezeu intr-un context.
Strofa a 2-ua lipsita de orice forma de exprimare poetica.
Un text care te nauceste si nu stii de ce.
Da, Alina. Eu mă simt jenat pentru o remarcă pe care tocmai am trims-o pe un alt text. Se pare că un anume disconfort încă nu mi-a trecut. Știi tu. Altfel, apreciez efortul tău de a avea un comentariu la fiecare text al fiecărui autor, dar vezi că aici e și un risc. Mai ales dacă e primul comentariu. E interesantă critica, dar îmi place și duelul dintre critici. Succes! Sper să nu se sperie autorii de ping-pongul între Alina și Călin. Scuze pentru (eventuala) off topic-itate, dar eu zic că sunt bune și astfel de precizări. Rămân la opinia mea că sensurile NU sunt aceleași. A te lega la șireturi să fie chiar la fel cu a te închina?
Aranca, este a doua oara cind te avertizez pentru comentarii ce contin expresii ofensatoare si mai ales observatii vis a vis de studiile autorului. In plus ai si expresii care pot fi percepute ca profanatoare. Facilitatea comentariilor nu are acest scop . La urmatoarea abatere ti se va suspenda contul pentru o perioada nedeterminata. Incerc sa sper ca vei reveni la atitudini mai civilizate, iti vei cere scuze autorului si celorlalti membri hermeneia si vei re-invata sa te comporti. Bineinteles asta e alegerea ta.
"Sunt plină de mine şi plîng de parcă
toţi morţii ar fi ai mei.
Sasha e rus şi stă aici de trei luni.
Accentul meu imperfect
îmi întăreşte sexualitatea. Aşa-mi zice el." - bun!
Da, cam asta este... o altă geneză. Una personală, dacă vrei să-i spui așa, Alexis. De la poză, sau mai precis de la locul cu pricina, se și trage experimentul. Cu toate acestea, nu am văzut-o, cum spuneam, ca pe o vizuală, pentru că nu poza este motorul, ci ceea ce este dincolo.
pentru mine are o mare importanță ceea ce consideri tu și ceilalți. țin cont de părerea celor din jur. firește că și eu analizez, aici, am analizat numai ceea ce nu ți-a plăcut. sincer, ar fi de preferat să încercăm nu neapărat să dăm sfaturi, ci, măcar o sugetie mică pe ici pe colo. ce zici? ideile sunt făcute pentru multe lucruri bune. eu cred în ideea de progres. Madim
Cred ca n-am vrut sa-mi placa de la inceput poezia asta - poate pentru ca imi aduce aminte de iluzia din care musca inima...si brusc devine atotnestiutoare in ale dragostei. Mie imi apare ca un text legat si transparent, o imbratisare a acelorasi cuvinte care, acum te mangaie, acum te decapiteaza. Si nu intotdeauna, si nu oricui, ii mai creste o inima in loc.
vizuală, tangibilă, sensibilă. Un poem scurt ce cuprinde în sine multe înţelesuri, stări. E genul pe care îl apreciez, datorită condensării. Inversiunea din versurile 5-6 îi dă un farmec aparte. Puţini mai au curajul să scrie astfel. Poate de teama să nu greşească. Poezia rămîne însă poezie, autenticul, autentic.
LIM.
Am avut o iubita din Slatina care nu scria poezie dar, contrar asteptarilor, facea niste papanasi super. Sa nu ma intrebati de poezie ca eu unul nu o vad pe aici. Am zis doar sa fiu un tip dragut si sa fac conversatie.
Sapphire, mie nici un detaliu nu mi se pare nesemnificativ, iar aglomerarea lor face o mare parte din lume, cel puțin din cea în care trăiesc eu. Îmi place ideea cu "Umbrelă", recunosc că nu m-am gîndit la ea. Tehnoredactare- detalii? Actaeon, și mie mi-a părut simpatic peter, el cumva mai obiect decît toate obiectele din camera lui.
am reținut obiecțiile, vă mulțumesc pentru implicare. e posibil să fie cumva cam infantil, pentru că, ce să zic și eu sunt pe undeva cam la fel.
adriana, cred că ai dreptate. voi tăcea mai mult, să vedem ce iese. mulțumesc frumos pentru semne.
mă bucur că ați trecut :)
ioana - știu și eu teoria asta potrivit căreia nu mori prin asfixiere... că e mai potrivit să te spânzuri de clanță (nu de lustră) și să îți treacă toate astea prin minte, sunt de acord. cred și eu că că e prea mult tragism pe aici. o să lucrez la textul ăsta, firește :)
silvia - e a decoji...
next time o să mă spânzur de ceva care nu e deloc desuet... spun doar că treaba asta cu desuetudinea, hmmm, dacă stările de aici ar fi desuete, ok, șterg textul, dar dacă doar obiectul de care te spânzuri e desuet, then, e ok, nu șterg. propun doar să ne spânzurăm de noi înșine, poate-i mai nou așa. spui că e poem cu idee, dar aglomerat... deci ce trebuie să-i fac acum?
am încercat o variantă. dacă voi credeți că e mai bine așa, înlocuiesc :)
n-am de gând
să scriu despre
lăsarea nopții
despre întuneric
sau fobii
nici măcar despre tine
nu intenţionez să scriu
Să fie credibilă noaptea asta
în care m-am spânzurat
scaunul scârţâie surd - şi haţ;
lumina se joacă de-a prinselea pe pereți
umbrele se ascund
se întind
se contractă
nu-mi mai amintesc nimic
e doar tata învăţându-ma
să ma bărbieresc,
mama făcându-mi un sandviş
dimineața
moartea e doar materia ce-şi pierde
echilibrul
ești doar tu doar tu și cu tine
*
mă trezesc mai singur ca niciodată
mi-e sila să încerc din nou
să desfac o bere
ca şi cum viața un microb leneș
ce-mi intră în sânge
Interesanta analogie, discursul poetic e frumos articulat... insa nu pot lua in serios aceste metafore cazone venite din gura unei poetese asa de tinere. E ceva artificial pe aici, care se simte, fara sa trebuiasca sa citesti vreo biografie. Sau poate poemul a fost scris (sau sugerat) de vreun tata din suburbie. Pe scurt, bine scris, dar lipseste naturaletea. Andu
Ai puțintică răbdare, Stimată Doamnă. Eu, de fapt, în treaba aia cu «substanța/materie primă» n-am făcut altceva decȃt să-l urmez pe Graham Priest cu logica sa «paraconsistentă» prin care se admite existența, de facto, a unor paradoxuri (dar nu a tuturor). Și cu care sunt de acord (cȃt de cȃt). Cu atȃt mai mult cu cȃt îl explică (frumos, zic eu) și pe Nagarjuna (care, sper că-ți place și dumitale) ca și pe Ibn ’Arabi (din „Iluminări”). Tocmai de aceea, în cȃteva texte următoare (sub formă de „Intermezzo”), nu voi trece, încă, la Puric. Ci mă voi opri, cȃt voi fi în stare și sintetic, la «incloziunile» (nu e typo, așa le zice el) ale lui Priest.
Sunt și idei care aparțin părintelui Benedict Ghius, dar nu numai, sunt meditații, texte, pe care le-am citit și mi-au rămas în minte, pe care și domnia sa le-a avut în vedere când și-a elaborat lucrarea, inclusiv texte biblice pe care adeseori ni le însușim, chiar și în limbajul cotidian, fără a pune întotdeauna ghilimelele de rigoare, poate și din considerentul că originea acestora este arhicunoscută; nu am făcut trimiterile respective și din lipsă de timp, dar nici nu am considerat comentariul ca o lucrare, a mea, doar doream să comunic cu tine și cu cei care trăiesc acest sentiment, despre ideea de însingurare.
well, faptul că „nu vezi” sau „nu reușești să înțelegi” reprezintă cu siguranță un pas înainte. Pentru că îți dai seama că ar trebui să vezi ceva sau ar trebui să înțelegi ceva dar anumite limite nu te lasă. Evident următorul pas ar trebui să fie depășirea sau îndepărtarea limitelor. Este foarte posibil să nu fiu acuzat de modestie dar nici „Fîntîna” (sau „Arteziana”) lui Marcel Duchamp nu a fost prea înțeleasă la vremea ei iar acum e obiect de referință la SFMoMA. Sau „Pasărea în zbor” a lui Brâncuși (una din versiuni), care a fost de curînd licitată la peste 27 mil. de dolari, a fost tratată în 1926 de vameșii americani drept metal pentru construcții metalice. Există evident limite. Toți le avem. A (ni) le depăși reprezintă un drum foarte incomod. Dar dincolo de ele începe arta. Desigur, fără supărare.
Am revenit, ma iarta, Vladimir, de insistenta: cred ca de fapt sufletele nu sunt dezlegate, tocmai pentru ca "mesagerul si-a ratacit zapisul"... acolo era dezlegarea. in titlu. in zapis. ?
promit că e ultima oară când ajung pe pagina unui debutant cu iz de fosilă. și ca de obicei, argumentez: poala tâmplelor... pasărea timpului... streașina pământului...lacrimi albastre... etc. mai lipseau farul speranței, portul iubirii, flamura neamului... nicodem, Emilian Pal e un nume care va fi alături de scriitorii consacrați. Dar tu nici nu l-ai citit și nici nu știi ce e poezia. Tu bolborosești ceva pe hârtie... mai citește, mai lasă-te de scris o vreme... două... trei. De Iustin Panța ai auzit? E mai lucid acolo unde e decât tine. adio!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Textul e ok, are atmosferă, în special finalul. E onest şi pare scris la prima mână. De tăiat, neapărat, "scot la lumină cuvintele" - o mare platitudine clişeică.
"sub mine – conul de umbră – cât lumea de larg,
prinde rădăcini deasupra unei prăpăstii; pe buza ei,
în tăcere, mă respiră din nou prin toți porii singurătatea." - dacă ai scoate "în tăcere", care supralicitează liric, ar fi un fragment foarte bun. Şi aşa e bun.
O observaţie (poţi s-o iei şi ca rugăminte): scoate şi încetează, pentru dumnezeu, datarea şi (mai ales!) "orificarea" textelor/comentariilor. E groaznic de inestetic şi degrabă dătătoriu de importanţă :). Fără supărare, sper.
pentru textul : Conul de umbră deMultumesc, domnule Gorun!
pentru textul : from blade runners denu am habar ce inseamna pentru tine sa iei apararea cuiva, fiindca nu tin minte sa o fi facut. stai fara grija, poate ca si calc pe unde nu trebuie dar stiu cind si cum sa ma opresc. imi cunosc limitele, o sa fiu cuminte. seara linistita sa ai. cu scuze pentru toate interventiile offtopic catre claudia radu, ec
pentru textul : incoruptibil devlad turburea cel puțin în ceea ce ține de adresările lui către mine e un mujic, și nu știu dacă dă bine să-l lăudați, domnule titarenco. nu dau exemple, le-ați văzut și nu le-ați sancționat la momentul respectiv. cît, domnule titarenco, o să le mai permiteți lui vlad turburea și alinei manole să-mi zică că am brînză pe la gură, că mă așteaptă caprele la muls sau cîte (cîte!) lucruri de genul, sub texte care n-au nici o legătură cu mine și oricum, așa, în comentarii aruncate numai să mă jignească. de bine de rău sînt unul din cei mai apreciați membri hermeneia în afar sitului și mă bucur de o popularitate la care vlad turburea și alina manole nu visează. de aceea nici nu le răspund, sperînd că or să înceteze. dar văd că nu o fac. întreb deci, vor fi sau nu suspendați? pe mine m-ați suspendat pentru abateri infime de la regulament ori chiar degeaba (că mi-am acordat o peniță, sau mai demult că am scris o poezie de un vers care vi s-o părut bătaie de joc). nu știu dacă vă puteți făli așa că sînteți un om al dreptății odată ce tolerați astfel de comportamente pe hermeneia. și ce dacă vin din partea unor oameni trecuți de prima tinerețe - alina manole și vlad turburea. ei nu pot răspunde legilor sitului?
pentru textul : starea hermeneia deIngadiut sa-mi fie sa ma explic. Eu nu am nimic cu nimeni, nici nationalist si nici tampit nu sunt, va rog sa fiu luat pe cuvant de onoare. E adevarat ca imi place sa folosesc ironia (uneori foarte acida) pentru a trezi pe unii oameni din amortirea care ii face nedemni de a fi copiii oricarui Dumnezeu. Si ai dreptate Virgil, poate ar merita facuta acea separatie pe site. Nu vad de ce un cititor de limba "x" ar trebui sa dea in pagina principala peste texte in limba "y", chiar daca aceasta limba "y", conform spuselor Marinei, ar fi trebuit studiata in clasele 1-4. Mentionez ca eu de exemplu in acele clase si pana in ziua de azi am studiat si studiez limbile engleza si spaniola in care am o pricepere extinsa, citesc texte in original fara nicio dificultate. Franceza nu imi este familiara, desi se zice ca noi am fi francofoni... ma rog... Chiar ma intreb de ce nu exista cativa scriitori de limba spaniola pe Hermeneia, mi-as dori... sincer. Cam atat si sa fiu iertat, nu cred ca termenul "emigranti" are ceva jignitor in el. Cum sa spui altfel "expats" in engleza, nu? Ce sunteti voi? Nu asta? Nu inteleg sensibilitatea asta exagerata Virgile... Marina... scuze... Andu
pentru textul : adieu depoemele, in general, cele care se refera la mantuitor, Dumnezeu, ingeri, ori sunt foarte bune, ori lipsesc cu desavarsire. de aceea trebuie sa fim atenti cand il plasam pe Dumnezeu intr-un context.
pentru textul : răscruce deStrofa a 2-ua lipsita de orice forma de exprimare poetica.
Un text care te nauceste si nu stii de ce.
Da, Alina. Eu mă simt jenat pentru o remarcă pe care tocmai am trims-o pe un alt text. Se pare că un anume disconfort încă nu mi-a trecut. Știi tu. Altfel, apreciez efortul tău de a avea un comentariu la fiecare text al fiecărui autor, dar vezi că aici e și un risc. Mai ales dacă e primul comentariu. E interesantă critica, dar îmi place și duelul dintre critici. Succes! Sper să nu se sperie autorii de ping-pongul între Alina și Călin. Scuze pentru (eventuala) off topic-itate, dar eu zic că sunt bune și astfel de precizări. Rămân la opinia mea că sensurile NU sunt aceleași. A te lega la șireturi să fie chiar la fel cu a te închina?
pentru textul : Piatra cea de toate zilele deAranca, este a doua oara cind te avertizez pentru comentarii ce contin expresii ofensatoare si mai ales observatii vis a vis de studiile autorului. In plus ai si expresii care pot fi percepute ca profanatoare. Facilitatea comentariilor nu are acest scop . La urmatoarea abatere ti se va suspenda contul pentru o perioada nedeterminata. Incerc sa sper ca vei reveni la atitudini mai civilizate, iti vei cere scuze autorului si celorlalti membri hermeneia si vei re-invata sa te comporti. Bineinteles asta e alegerea ta.
pentru textul : Gând de vecernie dede corectat la fere(a)stră.
pentru textul : defunctis amor deMulţumesc. Întotdeauna are.
pentru textul : Poem cu panteră, hiene şi cocor deda, acum vad. am corectat. multumesc
pentru textul : de cine m-am îndrăgostit recent de"Sunt plină de mine şi plîng de parcă
pentru textul : Voi fi atunci poemul perfect detoţi morţii ar fi ai mei.
Sasha e rus şi stă aici de trei luni.
Accentul meu imperfect
îmi întăreşte sexualitatea. Aşa-mi zice el." - bun!
Da, cam asta este... o altă geneză. Una personală, dacă vrei să-i spui așa, Alexis. De la poză, sau mai precis de la locul cu pricina, se și trage experimentul. Cu toate acestea, nu am văzut-o, cum spuneam, ca pe o vizuală, pentru că nu poza este motorul, ci ceea ce este dincolo.
pentru textul : Seara întâi depentru mine are o mare importanță ceea ce consideri tu și ceilalți. țin cont de părerea celor din jur. firește că și eu analizez, aici, am analizat numai ceea ce nu ți-a plăcut. sincer, ar fi de preferat să încercăm nu neapărat să dăm sfaturi, ci, măcar o sugetie mică pe ici pe colo. ce zici? ideile sunt făcute pentru multe lucruri bune. eu cred în ideea de progres. Madim
pentru textul : issey miyake deai ceva aparte. al tau. cred ca se numeste stil :))
trebuie sa recunosc ca imi place, la modul obiectiv, imi pare ca rupi ceva din tine cu fiecare poezie.
singura parte care nu mi-a placut aici a fost: "ciugulita fiind de valuri"
in rest, eu te urmaresc cu interes.
pentru textul : pe limba tristă a unui câine vagabond deCred ca n-am vrut sa-mi placa de la inceput poezia asta - poate pentru ca imi aduce aminte de iluzia din care musca inima...si brusc devine atotnestiutoare in ale dragostei. Mie imi apare ca un text legat si transparent, o imbratisare a acelorasi cuvinte care, acum te mangaie, acum te decapiteaza. Si nu intotdeauna, si nu oricui, ii mai creste o inima in loc.
pentru textul : sephirot III deDacă tot nu l-am citit pe Octavian Soviany până acum, sigur după acest articol am s-o fac. Prezentarea ta mă obligă! tincuța
pentru textul : Erosul Dilectei devizuală, tangibilă, sensibilă. Un poem scurt ce cuprinde în sine multe înţelesuri, stări. E genul pe care îl apreciez, datorită condensării. Inversiunea din versurile 5-6 îi dă un farmec aparte. Puţini mai au curajul să scrie astfel. Poate de teama să nu greşească. Poezia rămîne însă poezie, autenticul, autentic.
pentru textul : ambiguu | mîinile deLIM.
Am avut o iubita din Slatina care nu scria poezie dar, contrar asteptarilor, facea niste papanasi super. Sa nu ma intrebati de poezie ca eu unul nu o vad pe aici. Am zis doar sa fiu un tip dragut si sa fac conversatie.
pentru textul : Naufragiu?! deSapphire, mie nici un detaliu nu mi se pare nesemnificativ, iar aglomerarea lor face o mare parte din lume, cel puțin din cea în care trăiesc eu. Îmi place ideea cu "Umbrelă", recunosc că nu m-am gîndit la ea. Tehnoredactare- detalii? Actaeon, și mie mi-a părut simpatic peter, el cumva mai obiect decît toate obiectele din camera lui.
pentru textul : Decor cu peter în fotoliu deCam sec... In special "sacadat/secular". Lacunar text, insuficient sustinuta ideea.
ialin
pentru textul : Cuneiform deam reținut obiecțiile, vă mulțumesc pentru implicare. e posibil să fie cumva cam infantil, pentru că, ce să zic și eu sunt pe undeva cam la fel.
pentru textul : envoyee de mon i-phone deadriana, cred că ai dreptate. voi tăcea mai mult, să vedem ce iese. mulțumesc frumos pentru semne.
mă bucur că ați trecut :)
ioana - știu și eu teoria asta potrivit căreia nu mori prin asfixiere... că e mai potrivit să te spânzuri de clanță (nu de lustră) și să îți treacă toate astea prin minte, sunt de acord. cred și eu că că e prea mult tragism pe aici. o să lucrez la textul ăsta, firește :)
silvia - e a decoji...
next time o să mă spânzur de ceva care nu e deloc desuet... spun doar că treaba asta cu desuetudinea, hmmm, dacă stările de aici ar fi desuete, ok, șterg textul, dar dacă doar obiectul de care te spânzuri e desuet, then, e ok, nu șterg. propun doar să ne spânzurăm de noi înșine, poate-i mai nou așa. spui că e poem cu idee, dar aglomerat... deci ce trebuie să-i fac acum?
am încercat o variantă. dacă voi credeți că e mai bine așa, înlocuiesc :)
n-am de gând
să scriu despre
lăsarea nopții
despre întuneric
sau fobii
nici măcar despre tine
nu intenţionez să scriu
Să fie credibilă noaptea asta
în care m-am spânzurat
scaunul scârţâie surd - şi haţ;
lumina se joacă de-a prinselea pe pereți
umbrele se ascund
se întind
se contractă
nu-mi mai amintesc nimic
e doar tata învăţându-ma
să ma bărbieresc,
mama făcându-mi un sandviş
dimineața
moartea e doar materia ce-şi pierde
echilibrul
ești doar tu doar tu și cu tine
*
mă trezesc mai singur ca niciodată
mi-e sila să încerc din nou
să desfac o bere
ca şi cum viața un microb leneș
ce-mi intră în sânge
e mai bine așa?
mulțumesc,
pentru textul : last night dealex
Interesanta analogie, discursul poetic e frumos articulat... insa nu pot lua in serios aceste metafore cazone venite din gura unei poetese asa de tinere. E ceva artificial pe aici, care se simte, fara sa trebuiasca sa citesti vreo biografie. Sau poate poemul a fost scris (sau sugerat) de vreun tata din suburbie. Pe scurt, bine scris, dar lipseste naturaletea. Andu
pentru textul : Cale nouă deAi puțintică răbdare, Stimată Doamnă. Eu, de fapt, în treaba aia cu «substanța/materie primă» n-am făcut altceva decȃt să-l urmez pe Graham Priest cu logica sa «paraconsistentă» prin care se admite existența, de facto, a unor paradoxuri (dar nu a tuturor). Și cu care sunt de acord (cȃt de cȃt). Cu atȃt mai mult cu cȃt îl explică (frumos, zic eu) și pe Nagarjuna (care, sper că-ți place și dumitale) ca și pe Ibn ’Arabi (din „Iluminări”). Tocmai de aceea, în cȃteva texte următoare (sub formă de „Intermezzo”), nu voi trece, încă, la Puric. Ci mă voi opri, cȃt voi fi în stare și sintetic, la «incloziunile» (nu e typo, așa le zice el) ale lui Priest.
pentru textul : (2)Cȃte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Azi, Aristotel (doar ca pre-text) deSunt și idei care aparțin părintelui Benedict Ghius, dar nu numai, sunt meditații, texte, pe care le-am citit și mi-au rămas în minte, pe care și domnia sa le-a avut în vedere când și-a elaborat lucrarea, inclusiv texte biblice pe care adeseori ni le însușim, chiar și în limbajul cotidian, fără a pune întotdeauna ghilimelele de rigoare, poate și din considerentul că originea acestora este arhicunoscută; nu am făcut trimiterile respective și din lipsă de timp, dar nici nu am considerat comentariul ca o lucrare, a mea, doar doream să comunic cu tine și cu cei care trăiesc acest sentiment, despre ideea de însingurare.
pentru textul : a te întoarce în braţele cuiva dewell, faptul că „nu vezi” sau „nu reușești să înțelegi” reprezintă cu siguranță un pas înainte. Pentru că îți dai seama că ar trebui să vezi ceva sau ar trebui să înțelegi ceva dar anumite limite nu te lasă. Evident următorul pas ar trebui să fie depășirea sau îndepărtarea limitelor. Este foarte posibil să nu fiu acuzat de modestie dar nici „Fîntîna” (sau „Arteziana”) lui Marcel Duchamp nu a fost prea înțeleasă la vremea ei iar acum e obiect de referință la SFMoMA. Sau „Pasărea în zbor” a lui Brâncuși (una din versiuni), care a fost de curînd licitată la peste 27 mil. de dolari, a fost tratată în 1926 de vameșii americani drept metal pentru construcții metalice. Există evident limite. Toți le avem. A (ni) le depăși reprezintă un drum foarte incomod. Dar dincolo de ele începe arta. Desigur, fără supărare.
pentru textul : self-portrait photography in the window of cape disappointment light-house deAm revenit, ma iarta, Vladimir, de insistenta: cred ca de fapt sufletele nu sunt dezlegate, tocmai pentru ca "mesagerul si-a ratacit zapisul"... acolo era dezlegarea. in titlu. in zapis. ?
pentru textul : suflete dezlegate depromit că e ultima oară când ajung pe pagina unui debutant cu iz de fosilă. și ca de obicei, argumentez: poala tâmplelor... pasărea timpului... streașina pământului...lacrimi albastre... etc. mai lipseau farul speranței, portul iubirii, flamura neamului... nicodem, Emilian Pal e un nume care va fi alături de scriitorii consacrați. Dar tu nici nu l-ai citit și nici nu știi ce e poezia. Tu bolborosești ceva pe hârtie... mai citește, mai lasă-te de scris o vreme... două... trei. De Iustin Panța ai auzit? E mai lucid acolo unde e decât tine. adio!
pentru textul : prag între ani destraniu peisaj din alta lume parca... e superb finalul: "și tot acest timp care ucide spuma mării și tot acest foșnet al spumei stingându-se"
pentru textul : S-au despărțit, marea de nisip dePagini