Sis, oho, acupunctura ne învață cât de mult ai voie să înfigi acul și unde anume sunt zonele mai sensibile! Sapphire, mă bucur că ai găsit interesant jocul meu de-a detașarea. Uite încă ceva: las gratiile în seama ferestrelor. :-)

comentariu care (probabil) contravine regulamentului: superba poezie! emotionanta.

Doamna Marinela in primul rand pseudonimul meu este ialin cu i nu cu L(acolo era i mare=>I). Apoi... am fost si eu novice ca cei mai multi de pe site. Nivelul de novice nu este o eticheta cu atat mai mult nu una jignitoare. Daca se va constata o crestere in textele dumneavoastra cu siguranta veti fi propusa in consiliul Hermeneia pentru reevaluarea nivelului de incadrare. Apoi daca ati fost pe paginile mele, poate ca ati citit si comentarii si ati observat cum apreciez critica. Daca dumneavoastra asta ati inteles din moto... imi pare rau, nu asta am dorit. "Eticheta" de editor, cum ati numit-o, nu presupune in mod special activitatile enuntate de dumneavoastra. Oricare membru, absolut oricare novice/autor/proprietar poate da indicatii in privinta textelor. Adica este la fel de plauzibil ca eu sa primesc indicatii de la dumneavoastra... Nu exista regula sau recomandare care sa afirme faptul ca un comentariu se face pe structura ierarhica. Legat de textul de fata... nu prea aveti un text. V-am spus ca e tautologie, asta inseamna ca ultimul vers nu este indicat in context. V-am spus ca aveti stereotipuri asta inseamna ca va recomand fie sa le evitati fie sa le "imbracati" mai bine, sa le exprimati altfel. Iar daca un lup isi ascute dintii... sincer vorbind... la ce va ganditi prima oara ? Scopul comunitatii este "elitismul textelor"... deci postati texte care sa fie mult peste ceea ce ati postat aici si va garantez ca nimeni nu va ezita sa prezinte afirmatii laudative conexe lor. Cu stima, i alin

Mi-au placut formulari de genul "ploi albe /de parcă în cer au crăpat oalele cu lapte", "a intrat să pună masă și leagăn pentru prunci" insa e mult, poate prea mult, balast... parerea mea este ca esti nehotarata intre a scrie proza si poezie. Nu-i bai, acum in genul numit poezie incap multe atat la nivel formal cat si pe partea de continut insa un construct din acesta diluat tinde sa devina neconvingator.

e ceva mai bine deși „înglobîndu-mă” sună absolut aiurea acolo

Aş vrea să trăiesc aievea rândurile tale. Recurent.

După "Oublier en avant", o nouă bucurie de a căuta prin poeziile tale fire de liniște și cuvânt bine rostit, ape de liric, transparente și line, uneori mi-aș dori să citesc vocalele tale, să reinventez alfabetul prin imagini, acele imagini, Marlena, ce se nasc în mine, ca din nisipurile de demult. Felicitări pentru un alt timp în poesis!

va multumesc! Virgil, voi face cumva ca volumul sa ajunga la tine.

cele bune!

aleksandar

„Este un bun test al poeziei că atunci când este luată ad litteram duce la nonsens” (Hudson Maxim, The science of poetry and the philosophy of laguage, 1910).

Un poet drag mie zice undeva că îşi reciteşte unele poezii şi se întreabă ce-a vrut să spună şi nu ştie dar îi place ce-a spus. Pentru că, după umila mea părere, poezia, adevărata poezie,este sugestie de puterea continuului şi nici măcar una de puterea unui infinit numărabil.

Acestea sunt filtrele prin care încerc să judec textul de faţă.

Să descifrez.

E vorba de prezentarea unui proces:
(1) la început, în trecut, reprezentarea a fost o reflectare/mascare/ pervertire a sacralităţii unei realităţi de bază; (2) apoi, printr-o nouă reflectare de ordin doi, de data asta asupra primei reflectări memorate, s-a mascat/pervertit şi mai mult realitatea de bază, ajungându-se la mascarea absenţei unei astfel de realităţi; (3) o nouă şi ultimă reflectare de ordin trei ajunge să nu mai aibă nici o relaţie de nici un fel cu realitatea de la care s-a plecat devenind, pur şi simplu, un simulacru. Astfel, ultima reflectare-simulacru este cea care, până acum, este chiar ultima şi cel mai recent memorată, estompându-le pe cele anterioare: „şi aşezi sub stern/ o rădăcină uscată”. (Aş putea să dau mai multe citate din text pentru a ilustra etapele procesului; las cititorului plăcerea de a o face).

Este „boala” autorului – pe care am semnalat-o şi cu alte ocazii - de a prezenta, la nivel de text ca întreg, o interpretare precisă.

Păcat de frumuseţea metaforizării la nivel de cuvânt, propoziţie şi frază în măsura în care „întregul” închide şi nu deschide sugestia. Este o poezie „gândită” lucid, ca demonstrarea unei teoreme sau a unei teze; iar luciditatea nu este, în nici un caz, una „poetică”.

Două elemente salvează încercarea autorului: melodia de la început şi reproducerea ritmului acesteia în cadrul textului.

Imi pare rau. Nu am putut sa aliniez, deocamdata, figua scanata. Pana una alta, am renuntat sa mai introduc figura. Maine voi mai vedea.

Văd că aici nu mai avem titlu la comentarii. Titlul meu era: <<"Sahelu" sau când trădarea devine o virtute>>

eu am o teorie. domnul buricea este profesor universitar, no? deci, vad textele astea un mod distractiv de a da peste nasuc, noua, celor care nu mai mancam oua, fiind post, nici nu numaram cate mai sunt, ci suntem singuri acasa. si eu scriu astfel de texte, in 10 minute, dar pt nepoteii mei care acum prin generala vrajesc colegele de clasa.

Costel, dacă se vrea un poem în formă fixă, prozodia suferă atât prin ritm cât și prin măsură. Primele trei strofe trebuie să le refaci, întrucât nu se află în ton cu cealaltă jumătate de trei strofe (care par reușite, cu excepția ultimului vers). Atenție, că ai scăpat două rime incrucișate! Dacă echilibrezi pasul metric, poate vei avea și cezura după același număr de silabe. Mai sunt și altele, dar vine Andu...:) Ti-am lecturat și alte texte. Revin, Cris.

well, mă îndoiesc profund de prezența mea într-un dicționar vreodată. problema mea rămîne însă legată de această brambureală a lui î din a și a inconsecvențelor din limba română. pe care în loc să o clarifice/simplifice (eventual să mai scoată din diacritice), pentru a o face viabilă în secolul 21, nu fac decît să o încîlcească și mai rău în așa fel încît tînăra generație ajunge să o respingă tot mai mult. dar mă rog. asta e o altă poveste.