Cine se mira, cred că Adriana, ea se miră nu știu dacă pentru că e conștientă cât de dulce e ea când face asta... uite că Djamal Mahmoud nu a murit!
Doar pentru că eu am scris un text 'în memoria lui Djamal' Adriana s-a mirat tare, dar iată! Djamal nu doar că nu a murit nici vorbă de așa ceva Doamne ferește! dar e chiar bine mersi și continuă să scrie și să publice în limba română.
Felicitări!
franscisc - e o temă generoasă aceea pe care o sesizezi. Și aici se pune problema nuanțelor, acelui dat particular al fiecăruia dintre cei care încearcă să se exprime prin mijlocirea cuvântului. Ca orice temă universală, ea nu-și va încheia niciodată deschiderile spre reflecția fiecăruia dintre noi. Poate chiar să ne dea fiecăruia posibilitatea unor reluări din unghiuri diferite. Cu drag
sunt mai multe texte aici, chiar daca le uneste privirea dintre iubitor si iubit. prima strofa cel putin contine o aglomerare de simboluri care conduce la saturatie si refuz. cele doua mari secvente pe care le vad eu aici ( paianjenul si craciunul) ar functiona mai bine separat
Dihania, ţi s-a explicat - cred - la timpul respectiv problema acelui text, dar ai continuat să-l postezi la fel + încă un fragment. Acum, văd că umbli cu ţidula prin sat, intrând cu ciubotele de cauciuc pe textele oamenilor, ceea ce, de data asta, nu-mi mai ridică întrebări, ci-mi coboară evidenţe. Îţi recomand să citeşti regulamentul site-ului pentru a vedea ce nu e în regulă cu textul tău, deşi ceva îmi spune că ai priceput, dar îti place să te victimizezi. La următoarul derapaj, voi propune suspendarea ta.
...Bianca, îți înțeleg demersul prin urmare orice comentariu al meu aici ar fi futil. Aceasta nu mă împiedică însă înspre a crede că ești un bun moderator și scriitor, concomitent. Din păcate alții au nelămuriri ordinare, ce jenează orice persoană cu un minim de inteligență. atent, paul
ideea, chiar daca nu e noua ("la steaua care-a rasarit, e-o cale-asa de lunga", etc) dar e buna. realizarea insa e subtire de tot, ca nu spun mediocra. si e pacat pentru ca sint convins ca puteai mai mult.
eu am trait bombardamente . stateam cu masca de gaze pe fata si ma intrebam daca e real. Baiatul meu de 3 ani avea o masca pentru copii oferita de guvern, cu ventilator si baterie . Viata lui depindea de Sadam si de o baterie . Then I saw the wild ...
...hai să ne jucăm un pic, Bianca. Probabil că tu ai dreptate în propunerile tale doar dacă îmi spui care e legătura între titlu și ce e sub el:)! Accepți provocarea? 84 pe Terra are un om drag mie. Uite un indiciu:)!
De la "Povestea florilor de mireasă" încoace cred că nu am mai regăsit atmosfera aceasta de poveste în poveste, contopirea reușită a izului de mit spus iarna pe șoptite în fața focului mocnind (acolo unde toate poveștile pot fi adevărate) cu adâncul a ceea ce nu se spune. Eu cred că fiecare cuvânt trebuie citit cu mare atenție aici, pentru că "eroii" nu sunt cine par a fi, intriga nu este nici ea ușor de dezlegat, iar consecințele nici atât. Iubirea nu este văzută ca "salvatoare", ea nu conduce la terminarea războaielor, ci doar la terminarea războaielor "pierdute", la o nemurire al cărei cost este văzut în egală măsură binecuvântare și blestem. Poezia are un aspect oarecum circular, să nu uităm că războiul este "sănătos" pentru "primenirea sângelui", un război este "ca un praznic" - fantastică asemănare (de-aici finalul dureros aproape, în lipsa morților care să justifice esența războiului "călăi bolnavi de tînjet prizonieri focului din gînd"); să nu uităm că iubirea a venit ca răspuns la căutările unei "sublime" forme de tortură. Mda, autorul se joacă în continuare cu mințile cititorilor (cât pe ce să scriu "ascultătorilor") săi, construind o lume aparentă și punând întrebări fără să ne dăm seama, întrebări curajoase, care răstoarnă conceptele de iubire, moarte, război, biruință, dar, natura umană... Și toate acestea spuse într-o... poveste, să nu uităm. Deși îmi este greu, atunci când îmi place foarte mult un text, să mai aduc aminte și despre imperfecțiuni, cred că ai putea să revezi: - "sunetul unui duh rătăcitor" - idee lipsită de reprezentare; - "iscoadele prinse nu vorbeau mult" - am citit chestia asta de mai multe ori și tot aiurea sună. Negația nu dă bine în context. - cîteva diacritice lipsă - poate reiei textul la puricat. Ce observ eu acum, la re-lecturare: "nimic va jur", "nemaintîlnit".
nu cred, francisc! nu cred ca Hegel a scris ceea ce tu infierezi mai sus. nu cred ca Hegel sa fi fost atat de idiot sa ma copieze pe mine si nici vice-versa. aduci niste traduceri de nu stiu de pe unde si le grupezi intr-un com crezand ca ma vei bulversa. nu l-am citit niciodata, absolut niciodata pe Georg Wilhelm Friedrich Hegel. daca va fi vreodata sa citez ceva sau sa ma folosesc de un izvor de gandire, va fi Scriptura, sola Scriptura. fii pe pace, francisc, nicodem e mult prea inteligent sa se cloneze intr-un șobolan mizerabil.
”sunt o femeie aproximativ ok.
un pic drăguţă, un pic neînţeleasă, un pic
din fiecare amănunt al vieții”
- acest ”un pic/ din fiecare amănunt al vieții” - mi se pare esențial în această încercare de a (te) defini. cu siguranță cea mai grea încercare :), aceasta de a ne ”arăta”...
- ”sunt o femeie valsând în ambiguu
şi totuşi iubesc acest ritm” - din nou sugestiv aici, de fapt spun totul cuvintele aici, ”ambiguu” vs ”iubesc”...
o ființă aflată undeva între, (niciodată la sud ori la nord), pentru mine undeva într-un echilibru perfect pe o balustradă imaginară. dar fiecare aplecare mai îndrăzneață, naște o poezie :)
fain,
am undeva un fel de proza cam pe aceeasi tema, ochii batrinilor care seamana cu ochii pasarilor. As fi vrut sa fie lirica si-a iesit deosebit de realista,apope dura.citindu-te si stiindca ca avem moduri de gindire atit de diferite imi dau acum seama ca in batrinetea este ceva care ne sperie ceva de care-am vrea sa fugim si poate tocmai de aceea vedem partile cele mai dureroase ale ei, decrepitudine fizica, lipsa de putere, neajutorarea vedem in fata un drum pe care mergem si n-avem cum s-o dam cotita. Poezia ta ramine superba chiar si impotriva ideii ca miinile acelea vor fi ale mele sau ale tale cindva.
mi-a placut schema poemului prin asezarea in pagina, limita intrezarita, dar, acest decupat de la final prea se afirma singur, mi-ar fi placut ceva mai lucrat, medeea
"erai atât de fragilă erai atât de aeriană
încât hainele nu te puteau reține
oamenii călătoresc mai mult cu sufletul
am spus suflându-mi nasul" - superb...
Va multumesc de multe ori pentru sustinere si pentru ca doriti sa participati. Va asteptam cu drag la Virtualia. Va rog sa trimiteti pe emailul cenaclului: [email protected] [email si nu ID de messenger ! ] tot ce vreti, fisiere cu texte, sugestii, reclamatii. Nu uitati data de 15 noiembrie ca ultima cand se primesc texte. Scriitorii care doresc sa lanseze volume sunt asteptati cu propunerile de carte tot pe email unde trebuie sa trimita datele complete: nume, titlu, editura, oras, an, precum si o fotografie a copertei cartii.
simplu si fara inhibitii. astfel mi se pare ca se exprima autorul, fara a incerca sa surprinda, sa uimeasca, sa epateze. in acest context, poemul, daca vreti sa il numesc astfel, imi pare a fi o marturisire pura, sincera, absoluta... cu ceva tratament impotriva aciditatii gastrice, conform titlului..., desi nu inteleg de ce astfel.
Un text care are nevoie de ceva prelucrari. Tema iubirii a devenit in sine o tema banala, de aceea trebuie prezentata dintr-un punct de vedere diferit sau trebuie "imbracata" foarte bine. Apoi, textul abunda in stereotipii "buzele arse", "ale lumii valuri", "locul osandit", "fierbintele-ti cuvine" (cred ca aveti o greseala la "fierbitele"). Versul "Mai este timp afară? Mai plouă oare-n zori?" este foarte banal, este lipsit de simtire, e gol. Intrebarile retorice sunt inexpresive. "Doar eu mai las o urma pe nisip? " formulare slaba. Incercati sa mai prelucrati textul. Ialin
frumoasa surprindere a zadarniciei vorbei. si a poetizarii. noroc ca, dincolo de poetizare, ramane poezia. care, intr-adevar, poate fi linistea de peste tacere.
E poetic punctul acesta de privire mobil, un loc geometric oscilatoriu după reguli ştiute, nuanţat îndeosebi de strofa a doua care e de excepţie. (Chiar dacă, privind mai atent, descoperi acolo o cacofonie ascunsă, care cred că de fapt nici nu există).
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Cine se mira, cred că Adriana, ea se miră nu știu dacă pentru că e conștientă cât de dulce e ea când face asta... uite că Djamal Mahmoud nu a murit!
pentru textul : Djamal Mahmoud-poet român deDoar pentru că eu am scris un text 'în memoria lui Djamal' Adriana s-a mirat tare, dar iată! Djamal nu doar că nu a murit nici vorbă de așa ceva Doamne ferește! dar e chiar bine mersi și continuă să scrie și să publice în limba română.
Felicitări!
franscisc - e o temă generoasă aceea pe care o sesizezi. Și aici se pune problema nuanțelor, acelui dat particular al fiecăruia dintre cei care încearcă să se exprime prin mijlocirea cuvântului. Ca orice temă universală, ea nu-și va încheia niciodată deschiderile spre reflecția fiecăruia dintre noi. Poate chiar să ne dea fiecăruia posibilitatea unor reluări din unghiuri diferite. Cu drag
pentru textul : Cerșim la poarta gândului și-a vieții desunt mai multe texte aici, chiar daca le uneste privirea dintre iubitor si iubit. prima strofa cel putin contine o aglomerare de simboluri care conduce la saturatie si refuz. cele doua mari secvente pe care le vad eu aici ( paianjenul si craciunul) ar functiona mai bine separat
pentru textul : Film mut deDihania, ţi s-a explicat - cred - la timpul respectiv problema acelui text, dar ai continuat să-l postezi la fel + încă un fragment. Acum, văd că umbli cu ţidula prin sat, intrând cu ciubotele de cauciuc pe textele oamenilor, ceea ce, de data asta, nu-mi mai ridică întrebări, ci-mi coboară evidenţe. Îţi recomand să citeşti regulamentul site-ului pentru a vedea ce nu e în regulă cu textul tău, deşi ceva îmi spune că ai priceput, dar îti place să te victimizezi. La următoarul derapaj, voi propune suspendarea ta.
pentru textul : stare de fapt de...Bianca, îți înțeleg demersul prin urmare orice comentariu al meu aici ar fi futil. Aceasta nu mă împiedică însă înspre a crede că ești un bun moderator și scriitor, concomitent. Din păcate alții au nelămuriri ordinare, ce jenează orice persoană cu un minim de inteligență. atent, paul
pentru textul : Moderator pe hermeneia deEi si ?!
pentru textul : „Hazardul şi oiştea” deideea, chiar daca nu e noua ("la steaua care-a rasarit, e-o cale-asa de lunga", etc) dar e buna. realizarea insa e subtire de tot, ca nu spun mediocra. si e pacat pentru ca sint convins ca puteai mai mult.
pentru textul : mount palomar deeu am trait bombardamente . stateam cu masca de gaze pe fata si ma intrebam daca e real. Baiatul meu de 3 ani avea o masca pentru copii oferita de guvern, cu ventilator si baterie . Viata lui depindea de Sadam si de o baterie . Then I saw the wild ...
pentru textul : I saw you in the wild de...hai să ne jucăm un pic, Bianca. Probabil că tu ai dreptate în propunerile tale doar dacă îmi spui care e legătura între titlu și ce e sub el:)! Accepți provocarea? 84 pe Terra are un om drag mie. Uite un indiciu:)!
pentru textul : hârtia ultimului zmeu înălțat deE anul pisicii :). Multumesc pentru cuvintele tale aici!
pentru textul : o teorie a apocalipsei deDe la "Povestea florilor de mireasă" încoace cred că nu am mai regăsit atmosfera aceasta de poveste în poveste, contopirea reușită a izului de mit spus iarna pe șoptite în fața focului mocnind (acolo unde toate poveștile pot fi adevărate) cu adâncul a ceea ce nu se spune. Eu cred că fiecare cuvânt trebuie citit cu mare atenție aici, pentru că "eroii" nu sunt cine par a fi, intriga nu este nici ea ușor de dezlegat, iar consecințele nici atât. Iubirea nu este văzută ca "salvatoare", ea nu conduce la terminarea războaielor, ci doar la terminarea războaielor "pierdute", la o nemurire al cărei cost este văzut în egală măsură binecuvântare și blestem. Poezia are un aspect oarecum circular, să nu uităm că războiul este "sănătos" pentru "primenirea sângelui", un război este "ca un praznic" - fantastică asemănare (de-aici finalul dureros aproape, în lipsa morților care să justifice esența războiului "călăi bolnavi de tînjet prizonieri focului din gînd"); să nu uităm că iubirea a venit ca răspuns la căutările unei "sublime" forme de tortură. Mda, autorul se joacă în continuare cu mințile cititorilor (cât pe ce să scriu "ascultătorilor") săi, construind o lume aparentă și punând întrebări fără să ne dăm seama, întrebări curajoase, care răstoarnă conceptele de iubire, moarte, război, biruință, dar, natura umană... Și toate acestea spuse într-o... poveste, să nu uităm. Deși îmi este greu, atunci când îmi place foarte mult un text, să mai aduc aminte și despre imperfecțiuni, cred că ai putea să revezi: - "sunetul unui duh rătăcitor" - idee lipsită de reprezentare; - "iscoadele prinse nu vorbeau mult" - am citit chestia asta de mai multe ori și tot aiurea sună. Negația nu dă bine în context. - cîteva diacritice lipsă - poate reiei textul la puricat. Ce observ eu acum, la re-lecturare: "nimic va jur", "nemaintîlnit".
pentru textul : povestea uitată a regilor stepei deObserv ca iar sunt de acord cu emiemi. Prea "dulceaga". Dar, La Multi Ani!
pentru textul : Într-un târziu denu cred, francisc! nu cred ca Hegel a scris ceea ce tu infierezi mai sus. nu cred ca Hegel sa fi fost atat de idiot sa ma copieze pe mine si nici vice-versa. aduci niste traduceri de nu stiu de pe unde si le grupezi intr-un com crezand ca ma vei bulversa. nu l-am citit niciodata, absolut niciodata pe Georg Wilhelm Friedrich Hegel. daca va fi vreodata sa citez ceva sau sa ma folosesc de un izvor de gandire, va fi Scriptura, sola Scriptura. fii pe pace, francisc, nicodem e mult prea inteligent sa se cloneze intr-un șobolan mizerabil.
pentru textul : tăceri de”sunt o femeie aproximativ ok.
un pic drăguţă, un pic neînţeleasă, un pic
din fiecare amănunt al vieții”
- acest ”un pic/ din fiecare amănunt al vieții” - mi se pare esențial în această încercare de a (te) defini. cu siguranță cea mai grea încercare :), aceasta de a ne ”arăta”...
- ”sunt o femeie valsând în ambiguu
şi totuşi iubesc acest ritm” - din nou sugestiv aici, de fapt spun totul cuvintele aici, ”ambiguu” vs ”iubesc”...
o ființă aflată undeva între, (niciodată la sud ori la nord), pentru mine undeva într-un echilibru perfect pe o balustradă imaginară. dar fiecare aplecare mai îndrăzneață, naște o poezie :)
fain,
alex
pentru textul : fugara deam undeva un fel de proza cam pe aceeasi tema, ochii batrinilor care seamana cu ochii pasarilor. As fi vrut sa fie lirica si-a iesit deosebit de realista,apope dura.citindu-te si stiindca ca avem moduri de gindire atit de diferite imi dau acum seama ca in batrinetea este ceva care ne sperie ceva de care-am vrea sa fugim si poate tocmai de aceea vedem partile cele mai dureroase ale ei, decrepitudine fizica, lipsa de putere, neajutorarea vedem in fata un drum pe care mergem si n-avem cum s-o dam cotita. Poezia ta ramine superba chiar si impotriva ideii ca miinile acelea vor fi ale mele sau ale tale cindva.
pentru textul : palmele bătrînului demi-a placut schema poemului prin asezarea in pagina, limita intrezarita, dar, acest decupat de la final prea se afirma singur, mi-ar fi placut ceva mai lucrat, medeea
pentru textul : Fugară deFoarte bun, Paul! L-am citit cu mare plăcere.
"erai atât de fragilă erai atât de aeriană
pentru textul : schit deîncât hainele nu te puteau reține
oamenii călătoresc mai mult cu sufletul
am spus suflându-mi nasul" - superb...
Va multumesc de multe ori pentru sustinere si pentru ca doriti sa participati. Va asteptam cu drag la Virtualia. Va rog sa trimiteti pe emailul cenaclului: [email protected] [email si nu ID de messenger ! ] tot ce vreti, fisiere cu texte, sugestii, reclamatii. Nu uitati data de 15 noiembrie ca ultima cand se primesc texte. Scriitorii care doresc sa lanseze volume sunt asteptati cu propunerile de carte tot pe email unde trebuie sa trimita datele complete: nume, titlu, editura, oras, an, precum si o fotografie a copertei cartii.
pentru textul : Cenaclul Virtualia Iași - la ediția a XI-a dechiar tehnic vorbind o natură moartă nu poate conține ființe vii (inclusiv rănite). deci este o inadvertență.
pentru textul : Haiku ( 2 ) de19.06.2012;
23:27
@bott.
pentru textul : Constelaţia de ticăloşi desimplu si fara inhibitii. astfel mi se pare ca se exprima autorul, fara a incerca sa surprinda, sa uimeasca, sa epateze. in acest context, poemul, daca vreti sa il numesc astfel, imi pare a fi o marturisire pura, sincera, absoluta... cu ceva tratament impotriva aciditatii gastrice, conform titlului..., desi nu inteleg de ce astfel.
pentru textul : gustul alcalin al zilei de luni II demultumesc Cailean. Nu te-am mai vazut de multa vreme pe aici.
pentru textul : studiu în alb și negru deAceeaşi problemă privind postarea textelor. Îmi cer scuze că am intrat aici.
pentru textul : jurnal pentru zile și cuvinte I deVă mulțumesc tuturor pentru aprecieri
pentru textul : Vocea ne devansează ,הקול הולך לפנינו deUn text care are nevoie de ceva prelucrari. Tema iubirii a devenit in sine o tema banala, de aceea trebuie prezentata dintr-un punct de vedere diferit sau trebuie "imbracata" foarte bine. Apoi, textul abunda in stereotipii "buzele arse", "ale lumii valuri", "locul osandit", "fierbintele-ti cuvine" (cred ca aveti o greseala la "fierbitele"). Versul "Mai este timp afară? Mai plouă oare-n zori?" este foarte banal, este lipsit de simtire, e gol. Intrebarile retorice sunt inexpresive. "Doar eu mai las o urma pe nisip? " formulare slaba. Incercati sa mai prelucrati textul. Ialin
pentru textul : Doar eu. defrumoasa surprindere a zadarniciei vorbei. si a poetizarii. noroc ca, dincolo de poetizare, ramane poezia. care, intr-adevar, poate fi linistea de peste tacere.
pentru textul : epitaful cuvintelor deE poetic punctul acesta de privire mobil, un loc geometric oscilatoriu după reguli ştiute, nuanţat îndeosebi de strofa a doua care e de excepţie. (Chiar dacă, privind mai atent, descoperi acolo o cacofonie ascunsă, care cred că de fapt nici nu există).
pentru textul : există viaţă după noapte deapreciez timpul ce l/ati sacrificat pentru citirea si intelegerea poemului meu. va reastept cu drag.
pentru textul : Poem pentru umbră deFelicitari si imi place sa cred ca a fost o intilnire frumoasa si folositoare pentru fiecare dintre voi.
pentru textul : Programul Cenaclului Virtualia din 22 decembrie 2012 denu inteleg cum vreodată religia va deveni binară, însă intiativa ta în versuri pune pe gânduri.
pentru textul : Poeme accidentale. Slow motion dePagini