la inceputul poemului credeam ca balconul tau este inca fara ferestre, asa cum ereau din constructie cele dinainte de 89, dar la sfarsitul poemul am inteles ca si tu te/ai inchis in propia ta lume. de fapt este o stare a celor care traim intre doua lumi, desi mesajul acesta nu il transmite poemul tau... sau poate... stiu eu, nepriceputul!
Un poem de atmosferă destul de reușit, eu îi acord o notă mare și sentimentală la acest capitol... plus felicitările mele pentru penița de aur obținută de la Sixtus, am auzit că Domnia-Sa nu mai acordă distincții pe criterii de sex, vârstă, etc... deci, încă o dată, felicitări!
Sunt însă câteva exprimări un pic forțate în poem, cum ar fi 'are potențial' o zicere deja ultra-uzitată în cercurile hai să le numesc 'mai puțin poetice' alăturate cu o înșiruire de metafore desprinse aproape ad-literam din poeții generației de aur a poeților sud-americani ai anilor 80, laureați Nobel and such.
Părerea mea este că dacă ai încerca mai puțin să scrii ca să ieși în evidență și să ai comentarii, apoi dacă ai copia mai puțin din poezia consacrată și te-ai axa mai mult pe ceea ce ai tu de spus (pentru că simt că ai destul de multe de spus) și ai spune-o în felul tău și nu al altora, ar fi mai puțin strident ceea ce scrii și ai putea, în cele din urmă, să îți faci auzită vocea.
Doar o părere,
Margas
Imi pare un fel de experiment in care spui primul cuvant...ce este legat de el si tot asa. Sunt anumiti centrii ai textului care schimba ideea, dar care aparent nu spun nimic de pilda acel "altcineva". Poetic vorbind continutul este destul de banal. Ialin
partea cu aerobicul m-a făcut să zâmbesc, Margas. fiindcă eu sunt (cu amărăciune o spun) o leneșă. dar e bine de știut că măcar în poezie îți poți antrena musculatura.
mă-ntorc la Bacovia și-ți spun că da, Bacovia e asumat conștient și cu inima ușoară. iar „decadentul” acela tot de la el vine – „o, genii întristate, care mor/ în țara asta, plină de…”
Nu-mi vine să cred că se poate scrie așa de slab pe un site onorabil de literatură! Textul e de un enorm comic involuntar. Ne proiectează la începuturile literaturii române, dar la partea ei lipsită de orice valoare. Versurile mă duc, totuși, cu gândul la "Levantul" lui Mircea Cărtărescu (cartea pe care dl Băsescu pretindea mai acum câteva zile ca ar fi citit-o!!!). Acolo poetul postmodern imită, cu intenție și cu efecte ludice și umoristice, stilurile istorice ale poeziei noastre. Dar imită (și parodiază) poeți veritabili. În parodia involuntară postată aici, e ca și când novicele nostru ar încerca să imite poezia proastă de acum o sută optzeci de ani...Dar dumnealui se ia, pare-se, în serios, fiind convins că așa se poate scrie astăzi. Nu se poate așa (deși totul se poate).
vad in textele tale multa ura pentru aproapele nostru. nu e prea crestineste (ioi, suna ca spusa de predicatorul vreunei secte) cîteodata privesti lumea, restul, cu indiferenta, incerci s-o ignori, alte ori te vad foarte implicat, inversunat, gata s-o strivesti ca pe o boaba de muștar
excelent, foarte puternice imagini si foarte mult curaj a le lasa sa iasa fara cenzura. mi se pare ca ai atins un punct de echilibru in calatoria ta estetica. admir in mod deosebit precizia textului. nu se mai pierde in prea multe planuri. are ceva de ionesco. "prietene nu mă lua în seamă eu nu exist eu sînt o umbră o energie pe care o simți din cînd în cînd ca atunci cînd se ia curentul într-o instituție și se aprinde generatorul de rezervă eu sînt rezerva de oameni cînd vom popula altă planetă"
Marina, nu ma gandeam ca se va opri cineva aici, tocmai pentru ca e scris un pic mai diferit. Asa ca ma bucura cu adevarat aprecierile tale si ma onoreaza! Cam ce spuneai tu, remarca si domnul Emilian Marcu, multumesc pentru parere!
Te rog pune în titlu diacritice, am citit "campia" (cred că sunt obosită :) ). "podul" pare mult mai reușit ca idee și structurare decât "câmpia". Aș fi ales alt titlu în loc de "câmpia", cu același număr de silabe.
de aceea am spus "respect politica site"-ului. "vulgaritate lexicala" aici? o, da, discutia ar fi in van. :o))
iti multumesc insa sincer, varianta noua imi place si mie mai mult, era oricum unul din putinele (primul?) meu cuvant "vulgar" si asta fiindca venea dintr-o realitate (discursul bunica-mii care te asigur ca nu era vulgara ci doar foarte autentica) care a inspirat bucata aceea. o explicatie.
ma bucura ca ai rabdare si dorinta de a patrunde printre itele textelor (nu neaparat aici, la acesta). poemul asta are mai multe paliere, dupa cum ai vazut. iar finalul... daca te gandesti bine, vei vedea ca acele cresteri sunt exact asa cum sunt scrise. :) iar "omul" nu este "barbatul", dar greseala a fost la mine ca nu am scris "Ii va naste om", deci nu am respectat conventia capitalelor. voi modifica si va fi mult mai clar, dar si mai cumplicat...
mi- a placut comparatia ta intre poema asta amara si noaptea dintre Vinerea si Sambata Mare...s-ar putea sa ai dreptate- e pe aproape o Inviere si poate inca o moarte, si poate inca o Inviere si poate inca o moarte....cam asa-i cu poetii astia:-), si nu numai cu ei. Multumesc pentru semn si pentru purtarea de grija
Scuze, citesc și eu textul Dvs. abia acum din motive oarecum obiective și doresc să vă spun că din tot ce am citit plus abundența de comentarii, nu pot decât să subscriu părerii pe cât de laconic exprimate pe atât de substanțial adevărate a lui Virgil T și anume că acesta este un text care se plasează la granița fragilă dintre poezie și proză și aici complez eu că nu este altceva decât un amestec de amintiri, o autobiografie scrisă forțat în versuri, simțită pe alocuri însă lipsită de forță poetică, un fel de poluție nocturnă a unui adolescent boem care, visând la fata blondă încearcă apoi să ascundă jenat rezultatul printre așternuturi.
Mai mult, ideea acestui poem, o idee bună să zicem, deși deloc nouă, este tot superficial, adolescentin abordată și expediată așa, într-o doară. O bucată de proză eventual, da, ... însă cu condiția renunțării la complicațiile unei frazări evident forțate doar ca să iasă, vezi Doamne, un fel de poem.
Părerea mea, desigur.
Margas
Emilian, ai dreptate, zborul spre oriunde, chiar si spre interior. Un Paris interior. :) Sau poate altceva. Si daca am reusit sa fac pe fiecare dintre cititorii mei sa isi imagineze Parisul interior, atunci e bine. E bine pentru mine, ca inca mai pot zbura, prin poezie. Multumesc pentru penita, sunt onorata!
interesant text, aproape un scenariu, plin de imagini frumos conturate
l-am citit de mai multe ori și mărturisesc că la fiecare lectură tot descopeream câte altceva interesant
mai citesc dacă mai scrii nu mă plictisești ca alții
A
P.S. Nu mă dau în vânt după ortografie mi se pare forțată
uite ce ma deranjeaza:
ai vreo patru de "vei" , acel mistocar/copilaresc pen ca, planeta inghitind gesturi, diminutivele, "de par din lentila" ai doua explicatii... mai spun?:)
incepuse bine textul, chiar daca titlul e naspa. prima strofa, cel putin, promitea un discurs frust, o confesiune barbateasca.
cand colo...ca-n poezia aia: cin sa fie, cin sa fie?
începînd chiar cu titlul văd poema asta deja obositoare. gerunziu în titlu este atîta de greu că nici nu-ți mai ajunge forță să citești rîndurelele ce urmează după. uha, și încă titlul se reia în poezie. asta-i culmea: "mustrări în inimă trezesc/ dulăii stânii.". exprimă-te măcar coerent: "mustrările din inimă..." nu pot spune nimic mai mult si mai departe de: "nimic nou, numai/ tăcerea bate toaca-/ chemări de departe."
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
cand vei depasi faza cu ghicitorile, Marga, vom avea un dialog!
pentru textul : risipă de nori dela inceputul poemului credeam ca balconul tau este inca fara ferestre, asa cum ereau din constructie cele dinainte de 89, dar la sfarsitul poemul am inteles ca si tu te/ai inchis in propia ta lume. de fapt este o stare a celor care traim intre doua lumi, desi mesajul acesta nu il transmite poemul tau... sau poate... stiu eu, nepriceputul!
pentru textul : spun pace pace deUn poem de atmosferă destul de reușit, eu îi acord o notă mare și sentimentală la acest capitol... plus felicitările mele pentru penița de aur obținută de la Sixtus, am auzit că Domnia-Sa nu mai acordă distincții pe criterii de sex, vârstă, etc... deci, încă o dată, felicitări!
pentru textul : desperado deSunt însă câteva exprimări un pic forțate în poem, cum ar fi 'are potențial' o zicere deja ultra-uzitată în cercurile hai să le numesc 'mai puțin poetice' alăturate cu o înșiruire de metafore desprinse aproape ad-literam din poeții generației de aur a poeților sud-americani ai anilor 80, laureați Nobel and such.
Părerea mea este că dacă ai încerca mai puțin să scrii ca să ieși în evidență și să ai comentarii, apoi dacă ai copia mai puțin din poezia consacrată și te-ai axa mai mult pe ceea ce ai tu de spus (pentru că simt că ai destul de multe de spus) și ai spune-o în felul tău și nu al altora, ar fi mai puțin strident ceea ce scrii și ai putea, în cele din urmă, să îți faci auzită vocea.
Doar o părere,
Margas
conform regulamentului nici nu ar fi trebuit sa publici cu tilul de ineptii astea...
pentru textul : Gând de vecernie deImi pare un fel de experiment in care spui primul cuvant...ce este legat de el si tot asa. Sunt anumiti centrii ai textului care schimba ideea, dar care aparent nu spun nimic de pilda acel "altcineva". Poetic vorbind continutul este destul de banal. Ialin
pentru textul : angst deun tucat ardelenesc poate face mult mai mult decit 1000 de french kisses si ca sa nu fiu partinitoare aici il rog pe Will s-o zica [din nou]:
"What's in a name? That which we call a rose
pentru textul : french kiss vegetal deBy any other name would smell as sweet."
partea cu aerobicul m-a făcut să zâmbesc, Margas. fiindcă eu sunt (cu amărăciune o spun) o leneșă. dar e bine de știut că măcar în poezie îți poți antrena musculatura.
mă-ntorc la Bacovia și-ți spun că da, Bacovia e asumat conștient și cu inima ușoară. iar „decadentul” acela tot de la el vine – „o, genii întristate, care mor/ în țara asta, plină de…”
Mulțumesc.
pentru textul : ploi în decembrie deEchilibrată/ precisă nota satirică. Poate că topica ar putea fi îmbunătăţită. În general, nu doar în acest text.
pentru textul : (prea)cuvinte de jurnal deNu-mi vine să cred că se poate scrie așa de slab pe un site onorabil de literatură! Textul e de un enorm comic involuntar. Ne proiectează la începuturile literaturii române, dar la partea ei lipsită de orice valoare. Versurile mă duc, totuși, cu gândul la "Levantul" lui Mircea Cărtărescu (cartea pe care dl Băsescu pretindea mai acum câteva zile ca ar fi citit-o!!!). Acolo poetul postmodern imită, cu intenție și cu efecte ludice și umoristice, stilurile istorice ale poeziei noastre. Dar imită (și parodiază) poeți veritabili. În parodia involuntară postată aici, e ca și când novicele nostru ar încerca să imite poezia proastă de acum o sută optzeci de ani...Dar dumnealui se ia, pare-se, în serios, fiind convins că așa se poate scrie astăzi. Nu se poate așa (deși totul se poate).
pentru textul : Fericirea pământească devad in textele tale multa ura pentru aproapele nostru. nu e prea crestineste (ioi, suna ca spusa de predicatorul vreunei secte) cîteodata privesti lumea, restul, cu indiferenta, incerci s-o ignori, alte ori te vad foarte implicat, inversunat, gata s-o strivesti ca pe o boaba de muștar
pentru textul : Simțire deexcelent, foarte puternice imagini si foarte mult curaj a le lasa sa iasa fara cenzura. mi se pare ca ai atins un punct de echilibru in calatoria ta estetica. admir in mod deosebit precizia textului. nu se mai pierde in prea multe planuri. are ceva de ionesco. "prietene nu mă lua în seamă eu nu exist eu sînt o umbră o energie pe care o simți din cînd în cînd ca atunci cînd se ia curentul într-o instituție și se aprinde generatorul de rezervă eu sînt rezerva de oameni cînd vom popula altă planetă"
pentru textul : conclusion deMarina, nu ma gandeam ca se va opri cineva aici, tocmai pentru ca e scris un pic mai diferit. Asa ca ma bucura cu adevarat aprecierile tale si ma onoreaza! Cam ce spuneai tu, remarca si domnul Emilian Marcu, multumesc pentru parere!
pentru textul : sub acoperire deTe rog pune în titlu diacritice, am citit "campia" (cred că sunt obosită :) ). "podul" pare mult mai reușit ca idee și structurare decât "câmpia". Aș fi ales alt titlu în loc de "câmpia", cu același număr de silabe.
pentru textul : campia/podul deda, Corina, nu vreau să divaghez de la text, dar asta era și ideea: că tu,poezia ta Blind date, meritați un supererou:) cheers, paul
pentru textul : caut femeie demultumesc alma. încântat.
pentru textul : Stare existențială dede aceea am spus "respect politica site"-ului. "vulgaritate lexicala" aici? o, da, discutia ar fi in van. :o))
pentru textul : în care discul se zgârie deiti multumesc insa sincer, varianta noua imi place si mie mai mult, era oricum unul din putinele (primul?) meu cuvant "vulgar" si asta fiindca venea dintr-o realitate (discursul bunica-mii care te asigur ca nu era vulgara ci doar foarte autentica) care a inspirat bucata aceea. o explicatie.
ma bucura ca ai rabdare si dorinta de a patrunde printre itele textelor (nu neaparat aici, la acesta). poemul asta are mai multe paliere, dupa cum ai vazut. iar finalul... daca te gandesti bine, vei vedea ca acele cresteri sunt exact asa cum sunt scrise. :) iar "omul" nu este "barbatul", dar greseala a fost la mine ca nu am scris "Ii va naste om", deci nu am respectat conventia capitalelor. voi modifica si va fi mult mai clar, dar si mai cumplicat...
pentru textul : Dumnezeu o va apăra demi- a placut comparatia ta intre poema asta amara si noaptea dintre Vinerea si Sambata Mare...s-ar putea sa ai dreptate- e pe aproape o Inviere si poate inca o moarte, si poate inca o Inviere si poate inca o moarte....cam asa-i cu poetii astia:-), si nu numai cu ei. Multumesc pentru semn si pentru purtarea de grija
pentru textul : Scrisori de la Diogene (I) deScuze, citesc și eu textul Dvs. abia acum din motive oarecum obiective și doresc să vă spun că din tot ce am citit plus abundența de comentarii, nu pot decât să subscriu părerii pe cât de laconic exprimate pe atât de substanțial adevărate a lui Virgil T și anume că acesta este un text care se plasează la granița fragilă dintre poezie și proză și aici complez eu că nu este altceva decât un amestec de amintiri, o autobiografie scrisă forțat în versuri, simțită pe alocuri însă lipsită de forță poetică, un fel de poluție nocturnă a unui adolescent boem care, visând la fata blondă încearcă apoi să ascundă jenat rezultatul printre așternuturi.
pentru textul : Noapte bună, copii deMai mult, ideea acestui poem, o idee bună să zicem, deși deloc nouă, este tot superficial, adolescentin abordată și expediată așa, într-o doară. O bucată de proză eventual, da, ... însă cu condiția renunțării la complicațiile unei frazări evident forțate doar ca să iasă, vezi Doamne, un fel de poem.
Părerea mea, desigur.
Margas
Emilian, ai dreptate, zborul spre oriunde, chiar si spre interior. Un Paris interior. :) Sau poate altceva. Si daca am reusit sa fac pe fiecare dintre cititorii mei sa isi imagineze Parisul interior, atunci e bine. E bine pentru mine, ca inca mai pot zbura, prin poezie. Multumesc pentru penita, sunt onorata!
pentru textul : și eu te iubesc deeu ma intreb mai intai de ce e experiment? pentru ca e un triptic?
pentru textul : încercări de haiku deinteresant text, aproape un scenariu, plin de imagini frumos conturate
pentru textul : lessons from the book of violin classics del-am citit de mai multe ori și mărturisesc că la fiecare lectură tot descopeream câte altceva interesant
mai citesc dacă mai scrii nu mă plictisești ca alții
A
P.S. Nu mă dau în vânt după ortografie mi se pare forțată
uite ce ma deranjeaza:
pentru textul : pre post și ne viziune deai vreo patru de "vei" , acel mistocar/copilaresc pen ca, planeta inghitind gesturi, diminutivele, "de par din lentila" ai doua explicatii... mai spun?:)
nu vad ce legatura are titlul cu continutul. cam rupte una de alta si ideile din interiorul textului
pentru textul : aici se zbate așteptarea oarbă deVă mulţumesc pentru observaţii şi aprecieri.
Filmul "Edmond" l-am gasit, urmează să-l văd.
Nu am publicat nimic pe hârtie.
pentru textul : Iulian are ochi de melc denu este nici o incalcare de Regulament ma tem ca Marina Nicolaev nu cunoaste Regulamentul
pentru textul : silent night deincepuse bine textul, chiar daca titlul e naspa. prima strofa, cel putin, promitea un discurs frust, o confesiune barbateasca.
pentru textul : una din zilele lui septembrie decand colo...ca-n poezia aia: cin sa fie, cin sa fie?
începînd chiar cu titlul văd poema asta deja obositoare. gerunziu în titlu este atîta de greu că nici nu-ți mai ajunge forță să citești rîndurelele ce urmează după. uha, și încă titlul se reia în poezie. asta-i culmea: "mustrări în inimă trezesc/ dulăii stânii.". exprimă-te măcar coerent: "mustrările din inimă..." nu pot spune nimic mai mult si mai departe de: "nimic nou, numai/ tăcerea bate toaca-/ chemări de departe."
pentru textul : traversând toamne de... să îi lăsăm pe ei cu limba lor:) mulțam de opinie, Vlad! cu gânduri bune, paul
pentru textul : asfaltul cărților cu artere deextrem de expresiv fragmentul despre degete, e o mica bijuterie acolo.
ca si versurile de incheiere:
"mai transparent cumva
mai străin cu o zi."
si am gasit poezia ta dupa ce citisem despre morfodinamica lui D'Arcy Thompson; ultima strofa vine, parca, sa-mi ilustreze poetic teoria lui! :)
pentru textul : Altfel dePagini