nu știu cum arată "pinteni gleznoși " , e o licență poetică forțată, "gleznos" nu există în limba română mai degrabă în Țările Baltice...știi, nici medical nu îi văd sensul. un text despre care se poate spune că încearcă să intre într-un sistem necunoscut unde din nefericire se diluează. nu găsesc centrul de interes al compoziției. interesante îmi par totuși versurile de la care cu sinceritate și puțină vigoare s-ar putea porni altceva: "să nu mă întrebi de ce patul meu seamănă cu mine în dimineața asta călâie sau de ce vanilia pentru mine este o țară democrată"
Se întâmplă să ai dreptate, Violeta. Nimeni nu e perfect... Intre timp, recitind textul, am găsit alt typo: "oră-ntregă" ... Am remarcat că a fost adăugat și motto-ul din Esenin, remarcabil prin profunzime.
inca o data te intreci pe sine in acest text. Poezia lui Poe este dementiala si proza lui deasemenea, iubindu-te cu el in aceasta lume fantomatica, ma faci sa mor de necaz dar in acelasi timp sa-i dau cezarului ce este al cezarului. Tablourile tale sunt pline de eros, situate in cadrul delimitat de gheena si dumnezeu. Sa facem dragoste intr-un cimitir, la miezul noptii si sa dansam cu mortii...
Cami, nici o poezie nu o consider (ma refer la ceea ce scriu eu) definitiva. cu atit mai putin rotunda, perfecta. poate ca de aici imi explic aceasta permanenta neliniste in a cauta perfectiunea. stiu doar ca automultumirea duce la mediocritate. si poate ca nu sint singura, citeodata acest lucru, numai acest lucru, imi da puterea sa ma autodepasesc. ceea ce iti recomand, sincer.
Virgile, uite am recitit acum lista de comentarii si imi dau seama ca ar trebui sa imi cer scuze pentru ca am fost atat de laconic in primul meu comm - sound like disrespect, si nu e cazul. Ce vreau sa spun? Primele doua strofe sunt o insiruire de "variante" ale acelorasi doua idei filozofice si care au legatura cu "o tempora, o moris". Acest gen de insiruire este la ora actuala epuizat din punct de vedere al posibilitatilor de exprimare prin ultra-uzitare si nimeni nu cred ca mai are rabdarea necesara de a parcurge cu inima treaza si sufletul deschis o astfel de insiruire care de fapt repeta aceeasi idee. Finalul e ok, desi si acesta este cam pe modelul "si daca toate-acestea fi-vor invatate/ restul o sa vina de la sine-apoi/si-or sa se-mplineasca visurile toate/ ce le-ati pus intr-insii mame scumpe, voi" :-) Cred ca o poezie scurta, in care sa rezumi doar chintesenta poetica a primelor doua strofe urmate de un final mai rafinat, fara acel ton de tatic care explica copiilor cum trebuie sa faca exercitii de respiratie, ar fi o reusita. Parerea mea, Bobadil. P.S. Inca mai astept, sa stii, eu ma straduiesc dar tu... nimic! :-)
desi multe idei cu sens si constructive ai adaugat poemelor mele, acum, citindu-te, constat ca tu nu aplici scrierilor tale ceea ce observi in ale altora. nu cred ca ai fi fost de acord daca eu as fi scris despre apele care se intind printre stanci "mai tare" și nici expunerea mai multor idei, unele peste altele in acelasi "vers", cum faci tu cand spui "mai cad păduri apun drumuri cu luminile stinse prin case oamenii afișează închis primim vieți la schimb". de fapt, ceea ce ai scris aici, îmi pare a fi ca o urma a melcului ce a trecut noaptea prin rondul de flori: ceva lucios dar si neclar in lumina zilei.
nu cred ca este corecta expesia/ se merita sa traiesti/. ci / merita sa traiesti./ nu fac pe profa', dar ma mira sa o gasesc aici, de fapt, stiu ca ma enerveaza cand cineva intreaba" nu-i asa, ca se merita?" :). eu nu prea am inteles poemul tau, as spune doar ca mi-a placut ideea ca viata ar avea un manual de functionare.si ghemul care devine o inima in pieptul fluturelui metalic.
Despre tagurile folosite aici. Aș fi lăsat doar "p16" și "nu" bold, pentru că sublinierile înclinate încetinesc citirea poemului. Per total, poemul este destul de bun, sunt mici amănunte de exprimare poetică, precum "căușul palmelor" care mai trebuie lucrate. Ideea e de actualitate și prinde la public. Probabil că Sorin se referă la feedback din partea anumitor persoane care publică pe Hermeneia, motiv pentru care am intervenit. :) Sper ca părerea mea să îți fie de folos.
Bine, bine.
Ce zici s-o lăsăm baltă. Mie nu-mi plac certurile. Fie cum zici. Chiar mă voi întoarce pe băncile şcolii. Cuvântul "noştri" şi nu numai e o defecţiune de vorbire de fapt. Dacă şti, în Moldova accentul e pe ultima silabă în vorbire şi de aici mi se trage. Graba mă face tot timpul să nu realizez pe moment greşeala.
batranutragator, considera ca ai primit un advertisment pentru interventia ta. am sa verific daca ai mai primit asa ceva. daca nu la prima abatere asemanatoare vei avea contul suspendat temporar. iti recomand sa citesti CU ATENTIE si sa RESPECTI regulamentul care ti se aplica si tie aici.
Fiorolac = fior +olac În dex olac înseamnă ceva, fără legătură cred, însă încercam să sugerez aurolac... Pentru asta versurile finale au fost la început altele chiar și semnele diacritice pot inspira când sunt inspirate în amestecat cu fiorolac poetic însă cineva s-a plîns de repetiția inspirării și iată că am făcut o varză din ideea inițială. Nu aș fi crezut că e text de peniță după socotelile mele de-acasă.
textul mi se pare de data aceasta subtire, aproape epuizat poate n-ar fi rau sa iti lasi ideile, imaginile sa se cristalizeze mai bine dar nu iti fa probleme, daca te consoleaza sa stii ca si eu mai scriu prost
pai vorbeam despre bucuriile simple...crezi ca am vrut ceva mai mult decat atmosfera? oare nu cumva vrei prea mult? oare nu cumva ar trebui sa dau cu cutitu'n piatra? eu zic precum ai spus ,,Daca miza a fost numai atmosfera atunci probabil ca aceasta este o poezie care si-a atins tinta... daca s-a vrut mai mult...'' atunci a nimerit cercul si daca nu l/a nimerit, cu atat mai bine. a pornit/o hai/hui prin padure si s/a oprit intr/un copac din care un om a inaltat o cetatuie... iti multumesc pentru trecere, lectura si com'.
Ai avea dreptate daca varianta propusa de tine ar reflecta ceea ce voiam sa spun. Dar nu e asa...E gandit ,,sablonul" acela. Ca si aliteratiile de la sfarsit. Daca nu sunt perfecte, asta e - nepriceperea mea e de vina. Dar sunetele repetate si/sau alaturate au un sens: imi transmit emotia . Multumesc pentru atentie!
chei de lectură 1. (“mă suport” Cioran) precizări: textul merită atenția predecesorilor mei, comentariile nu. acesta este o critică; o critică moșește textul. comentariu: strofa 1: de la “unu…” până la “...de formă.”: conștientizarea libertății intr-un univers formal, descris sub forma unui nor, cu rădăcinile înfipte în pământ: ești liber/să te simți/să gândești/să fii pentru că, deja, eu sunt liber și sunt pentru că (și) tu ești, deci, împreună ….numai astfel se construiește libertatea și se aplică; conștientizarea limitei, până la urmă, într-un univers în care totul e permis, dacă vrem să vedem. (dar să punem totul în paranteză , ca și cum ar fi, ca și cum jocul e totul: să căutăm lostrița/peștele-cel-mare/sensul/calea dar să fim …serioși (!) toate sunt de plastilină/de mucava/șabloane re-produse și preajucate. Semnul s-a pus de-a curmezișul, ajută, dar și întrerupe codul/mesajul/accesul la ..dincolo. mai mult, să luăm în calcul încă o ipoteză: totul e un décor - vezi “asfaltul închegat al nopții e de formă”- o viziune fenomenologică care caută să sesizeze, dincolo de aparențe, esența, fluxul viu al trăitului ) strofa 2: de la “doi” până la “clipești și câștigi” : recunoscând cele de sus, intri în cele de jos, aplici teoria și vezi: ești în miezul lucrurilor în “buzunarele” ființei/în intimitatea/familiaritatea/singularitatea asemănătorilor. totul e plin/viață aerul e la baza lumii (Anaximene) totul pare să se justifice prin sine mascând aproape total fragilitatea oricărui existent. Dez-văluirea acestui adevăr se face prin “praguri” trecând dincolo de semne, de concepte, de toate “chestiile” care te fac să clipești și să câștigi...iluzia....cine câștigă viața o va pierde, oricum; aici, în românia, cu timbru/cu tot ce trebuie.... strofa 3: si totusi, trebuie să mergi (vezi strofa 1 : “aici doar se merge”) trebuie să prelungești să te întinzi, să lași semn peste, copii, sa (te) lipesti de ceva/cineva/gondolierul care iti va legana desteptarea, inca un timp....; initierea sugerata in strofa 2 e sustinuta aici pentru a face posibila lepadarea pielii/mastilor/iluziilor....iesirea din starea de neascundere inceputa in strofa 1, de fapt, inceputa mai inainte.... rezultă simplu: “nici un mâine”/nici o asteptare/nici o speranta naiva in starea-de-bine-naturala-a-lucrurilor strofa 4: concluzia, in stil eleat: totul este, pentru că ceea ce nu este, dispare. rămâne esența: o posibilă re-facere, re-nastere a universului de toate felurile. e o păstrare, nu revoltă, nu optimism, nu trădare. o recunoastere a ceea ce suntem, adica vii. finalul: totul se face, -ar trebui-, în numele a ceva, care are un nume: viață. Astfel e mecanismul; astfel putem roti cheița ptr a o lua de la capăt. Poemul e un fel de popas, un moment de recunoastere a propriei fiinte ca apartinand sau nu universului care nu stie de tine, iar daca stie, tu nu vei avea niciodata aceasta re-cunoastere – o vei pre-simti doar. stăm prost. si e bine al dvs, francisc, dezlipitorul
poezia de mai sus e profundă, poate că e religioasă, dar nu e creştină. nu se califică. poezia creştină trebuie sa apeleze la inimă, sa aibe mesaj. vezi poeziile lui Traian Dorz, Sergiu Grossu, Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Sanda Moinaru, Costache Ioanid, Ionatan Piroşca, etc., etc. sunt sigur că le ştii. ce cauţi tu să realizezi e doar poezie. nimeni nu va fi mişcat sau predispus să-şi schimbe căile lumeşti în care e pierdut şi să vină la mântuire. totuşi, ca poezie, e super.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
aveți perfectă dreptate. cît despre scenetă, o ador, aproape c-o știu pe de rost, de cîte ori am văzut-o
pentru textul : vintage collection -audio denu știu cum arată "pinteni gleznoși " , e o licență poetică forțată, "gleznos" nu există în limba română mai degrabă în Țările Baltice...știi, nici medical nu îi văd sensul. un text despre care se poate spune că încearcă să intre într-un sistem necunoscut unde din nefericire se diluează. nu găsesc centrul de interes al compoziției. interesante îmi par totuși versurile de la care cu sinceritate și puțină vigoare s-ar putea porni altceva: "să nu mă întrebi de ce patul meu seamănă cu mine în dimineața asta călâie sau de ce vanilia pentru mine este o țară democrată"
pentru textul : știi îmi plac cuvintele care încep cu litere pare și se pronunță în mai puțin de o secundă deSe întâmplă să ai dreptate, Violeta. Nimeni nu e perfect... Intre timp, recitind textul, am găsit alt typo: "oră-ntregă" ... Am remarcat că a fost adăugat și motto-ul din Esenin, remarcabil prin profunzime.
pentru textul : Balada lui Serghei Esenin deinca o data te intreci pe sine in acest text. Poezia lui Poe este dementiala si proza lui deasemenea, iubindu-te cu el in aceasta lume fantomatica, ma faci sa mor de necaz dar in acelasi timp sa-i dau cezarului ce este al cezarului. Tablourile tale sunt pline de eros, situate in cadrul delimitat de gheena si dumnezeu. Sa facem dragoste intr-un cimitir, la miezul noptii si sa dansam cu mortii...
pentru textul : Strigoiul acela bătrân deCami, nici o poezie nu o consider (ma refer la ceea ce scriu eu) definitiva. cu atit mai putin rotunda, perfecta. poate ca de aici imi explic aceasta permanenta neliniste in a cauta perfectiunea. stiu doar ca automultumirea duce la mediocritate. si poate ca nu sint singura, citeodata acest lucru, numai acest lucru, imi da puterea sa ma autodepasesc. ceea ce iti recomand, sincer.
pentru textul : Glasul tăcerilor deAdvil (Ibuprofene) este un medicament contra durerilor, scăderea febrei etc. Puțin mai mult decât aspirina clasică.
pentru textul : ombra mai fu cara ed soave più debombasticism feminin spre sfirsit. desi inceputul promitea altceva. chestia cu "ochiul golit" e suficient de batatorita ca sa nu mai spuna nimic
pentru textul : surâs deVirgile, uite am recitit acum lista de comentarii si imi dau seama ca ar trebui sa imi cer scuze pentru ca am fost atat de laconic in primul meu comm - sound like disrespect, si nu e cazul. Ce vreau sa spun? Primele doua strofe sunt o insiruire de "variante" ale acelorasi doua idei filozofice si care au legatura cu "o tempora, o moris". Acest gen de insiruire este la ora actuala epuizat din punct de vedere al posibilitatilor de exprimare prin ultra-uzitare si nimeni nu cred ca mai are rabdarea necesara de a parcurge cu inima treaza si sufletul deschis o astfel de insiruire care de fapt repeta aceeasi idee. Finalul e ok, desi si acesta este cam pe modelul "si daca toate-acestea fi-vor invatate/ restul o sa vina de la sine-apoi/si-or sa se-mplineasca visurile toate/ ce le-ati pus intr-insii mame scumpe, voi" :-) Cred ca o poezie scurta, in care sa rezumi doar chintesenta poetica a primelor doua strofe urmate de un final mai rafinat, fara acel ton de tatic care explica copiilor cum trebuie sa faca exercitii de respiratie, ar fi o reusita. Parerea mea, Bobadil. P.S. Inca mai astept, sa stii, eu ma straduiesc dar tu... nimic! :-)
pentru textul : fericirea II dedesi multe idei cu sens si constructive ai adaugat poemelor mele, acum, citindu-te, constat ca tu nu aplici scrierilor tale ceea ce observi in ale altora. nu cred ca ai fi fost de acord daca eu as fi scris despre apele care se intind printre stanci "mai tare" și nici expunerea mai multor idei, unele peste altele in acelasi "vers", cum faci tu cand spui "mai cad păduri apun drumuri cu luminile stinse prin case oamenii afișează închis primim vieți la schimb". de fapt, ceea ce ai scris aici, îmi pare a fi ca o urma a melcului ce a trecut noaptea prin rondul de flori: ceva lucios dar si neclar in lumina zilei.
pentru textul : Piața norilor deo schita de portret simpla ,directa si plina de compasiune,un album care merita continuat
pentru textul : pe unde-o mai umbla deSpectacolele se desfăşoară zilnic între orele 18:00 – 23:00, iar intrarea este liberă. Maine, prima zi!
pentru textul : La BUCHAREST MUSIC FILM FESTIVAL 2011 "se dă" artă gratis! de... să ne recitim cu bine, Ioana! seară bună și ție!
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic deo fi/n-o fi-ntr-al nouălea?! revezi versul 4, de fapt mai bine tot textul! poate explici ce și cum relativ la cazanul acela
pentru textul : Înger netrebnic denu cred ca este corecta expesia/ se merita sa traiesti/. ci / merita sa traiesti./ nu fac pe profa', dar ma mira sa o gasesc aici, de fapt, stiu ca ma enerveaza cand cineva intreaba" nu-i asa, ca se merita?" :). eu nu prea am inteles poemul tau, as spune doar ca mi-a placut ideea ca viata ar avea un manual de functionare.si ghemul care devine o inima in pieptul fluturelui metalic.
pentru textul : metalmorphosis deDespre tagurile folosite aici. Aș fi lăsat doar "p16" și "nu" bold, pentru că sublinierile înclinate încetinesc citirea poemului. Per total, poemul este destul de bun, sunt mici amănunte de exprimare poetică, precum "căușul palmelor" care mai trebuie lucrate. Ideea e de actualitate și prinde la public. Probabil că Sorin se referă la feedback din partea anumitor persoane care publică pe Hermeneia, motiv pentru care am intervenit. :) Sper ca părerea mea să îți fie de folos.
pentru textul : poemul cornet de semințe dede ce se afla acest text la rubrica remarcate?
pentru textul : l’absente deBine, bine.
pentru textul : iarna deCe zici s-o lăsăm baltă. Mie nu-mi plac certurile. Fie cum zici. Chiar mă voi întoarce pe băncile şcolii. Cuvântul "noştri" şi nu numai e o defecţiune de vorbire de fapt. Dacă şti, în Moldova accentul e pe ultima silabă în vorbire şi de aici mi se trage. Graba mă face tot timpul să nu realizez pe moment greşeala.
batranutragator, considera ca ai primit un advertisment pentru interventia ta. am sa verific daca ai mai primit asa ceva. daca nu la prima abatere asemanatoare vei avea contul suspendat temporar. iti recomand sa citesti CU ATENTIE si sa RESPECTI regulamentul care ti se aplica si tie aici.
pentru textul : capetown deFiorolac = fior +olac În dex olac înseamnă ceva, fără legătură cred, însă încercam să sugerez aurolac... Pentru asta versurile finale au fost la început altele chiar și semnele diacritice pot inspira când sunt inspirate în amestecat cu fiorolac poetic însă cineva s-a plîns de repetiția inspirării și iată că am făcut o varză din ideea inițială. Nu aș fi crezut că e text de peniță după socotelile mele de-acasă.
pentru textul : Cuvinte inventate. Fiorolac deprima parte mi se pare semnificativă. a doua insipidă printr-o încercare futilă de a poetiza
pentru textul : Drumul tău, mamă defrumos poem, într-adevăr! aș spune că de data asta te-ai cenzurat bine în prima strogă, și ai „răbufnit” spectaculos în cea de a doua.
felicitări!
pentru textul : corespondență de septembrie detextul mi se pare de data aceasta subtire, aproape epuizat poate n-ar fi rau sa iti lasi ideile, imaginile sa se cristalizeze mai bine dar nu iti fa probleme, daca te consoleaza sa stii ca si eu mai scriu prost
pentru textul : patru puncte de vedere deAlma, am mai lucrat putin, e drept l-am postat fara sa-l filtrez. Multumesc de sugestii.
pentru textul : Implozii depai vorbeam despre bucuriile simple...crezi ca am vrut ceva mai mult decat atmosfera? oare nu cumva vrei prea mult? oare nu cumva ar trebui sa dau cu cutitu'n piatra? eu zic precum ai spus ,,Daca miza a fost numai atmosfera atunci probabil ca aceasta este o poezie care si-a atins tinta... daca s-a vrut mai mult...'' atunci a nimerit cercul si daca nu l/a nimerit, cu atat mai bine. a pornit/o hai/hui prin padure si s/a oprit intr/un copac din care un om a inaltat o cetatuie... iti multumesc pentru trecere, lectura si com'.
pentru textul : el sau despre bucuriile simple*** deAi avea dreptate daca varianta propusa de tine ar reflecta ceea ce voiam sa spun. Dar nu e asa...E gandit ,,sablonul" acela. Ca si aliteratiile de la sfarsit. Daca nu sunt perfecte, asta e - nepriceperea mea e de vina. Dar sunetele repetate si/sau alaturate au un sens: imi transmit emotia . Multumesc pentru atentie!
pentru textul : Ecolocație deAdriana, sper ca intr-un alt poem ne vei spune si CUM sa ne ferim de acest cumplit blestem. Deocamdata, am citit si am scuipat in san :-) Bobadil.
pentru textul : ferește-te de blestemul poetului dechei de lectură 1. (“mă suport” Cioran) precizări: textul merită atenția predecesorilor mei, comentariile nu. acesta este o critică; o critică moșește textul. comentariu: strofa 1: de la “unu…” până la “...de formă.”: conștientizarea libertății intr-un univers formal, descris sub forma unui nor, cu rădăcinile înfipte în pământ: ești liber/să te simți/să gândești/să fii pentru că, deja, eu sunt liber și sunt pentru că (și) tu ești, deci, împreună ….numai astfel se construiește libertatea și se aplică; conștientizarea limitei, până la urmă, într-un univers în care totul e permis, dacă vrem să vedem. (dar să punem totul în paranteză , ca și cum ar fi, ca și cum jocul e totul: să căutăm lostrița/peștele-cel-mare/sensul/calea dar să fim …serioși (!) toate sunt de plastilină/de mucava/șabloane re-produse și preajucate. Semnul s-a pus de-a curmezișul, ajută, dar și întrerupe codul/mesajul/accesul la ..dincolo. mai mult, să luăm în calcul încă o ipoteză: totul e un décor - vezi “asfaltul închegat al nopții e de formă”- o viziune fenomenologică care caută să sesizeze, dincolo de aparențe, esența, fluxul viu al trăitului ) strofa 2: de la “doi” până la “clipești și câștigi” : recunoscând cele de sus, intri în cele de jos, aplici teoria și vezi: ești în miezul lucrurilor în “buzunarele” ființei/în intimitatea/familiaritatea/singularitatea asemănătorilor. totul e plin/viață aerul e la baza lumii (Anaximene) totul pare să se justifice prin sine mascând aproape total fragilitatea oricărui existent. Dez-văluirea acestui adevăr se face prin “praguri” trecând dincolo de semne, de concepte, de toate “chestiile” care te fac să clipești și să câștigi...iluzia....cine câștigă viața o va pierde, oricum; aici, în românia, cu timbru/cu tot ce trebuie.... strofa 3: si totusi, trebuie să mergi (vezi strofa 1 : “aici doar se merge”) trebuie să prelungești să te întinzi, să lași semn peste, copii, sa (te) lipesti de ceva/cineva/gondolierul care iti va legana desteptarea, inca un timp....; initierea sugerata in strofa 2 e sustinuta aici pentru a face posibila lepadarea pielii/mastilor/iluziilor....iesirea din starea de neascundere inceputa in strofa 1, de fapt, inceputa mai inainte.... rezultă simplu: “nici un mâine”/nici o asteptare/nici o speranta naiva in starea-de-bine-naturala-a-lucrurilor strofa 4: concluzia, in stil eleat: totul este, pentru că ceea ce nu este, dispare. rămâne esența: o posibilă re-facere, re-nastere a universului de toate felurile. e o păstrare, nu revoltă, nu optimism, nu trădare. o recunoastere a ceea ce suntem, adica vii. finalul: totul se face, -ar trebui-, în numele a ceva, care are un nume: viață. Astfel e mecanismul; astfel putem roti cheița ptr a o lua de la capăt. Poemul e un fel de popas, un moment de recunoastere a propriei fiinte ca apartinand sau nu universului care nu stie de tine, iar daca stie, tu nu vei avea niciodata aceasta re-cunoastere – o vei pre-simti doar. stăm prost. si e bine al dvs, francisc, dezlipitorul
pentru textul : karuna depoezia de mai sus e profundă, poate că e religioasă, dar nu e creştină. nu se califică. poezia creştină trebuie sa apeleze la inimă, sa aibe mesaj. vezi poeziile lui Traian Dorz, Sergiu Grossu, Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Sanda Moinaru, Costache Ioanid, Ionatan Piroşca, etc., etc. sunt sigur că le ştii. ce cauţi tu să realizezi e doar poezie. nimeni nu va fi mişcat sau predispus să-şi schimbe căile lumeşti în care e pierdut şi să vină la mântuire. totuşi, ca poezie, e super.
pentru textul : Ziua tăierii detitlul se-nţelege
pentru textul : șapte cai dee:
sette cavalli
multumesc de citire. si de semn. dupa cum spun si la titlu, poemul acesta nu se pune:D ziua buna
pentru textul : mic poem dePagini