am inca nostalgia americii, asa cum a fost ea, cu bune si cu rele. mi se face cumplit de dor de oamenii si locurile de acolo. nu am invatat inca sa "ma despart", asa ca imi va fi greu la sfarsit. va multumesc ca ma cititi si imi spuneti cand va place si cand nu va place.
sufletul acelei femei e ca o plajă pustie într-un singur anotimp de îngeri depărtările au plânset de crini șapte trepte diatonice ninge acum prin arhipeleagul inocenței știai și nu ai adus cu tine decât mareele să-ți poarte numele
da, aşa este, singurătatea însăşi e o anomalie. O disonanţă, o voce spartă în corul îngerilor din noi înşine. Voi explica puţin metafora mea cu trandafirul. Aveam în copilărie un trandafir extrem de frumos, căţărător pe stâlpul de la intrarea în casa veche a bunicilor. Mai rupeam câte o floare. Este aici o perpetuitate, o continuare a ninsorilor şi a generaţiilor:
trandafir înalt -
acelaşi şal al bunicii
iarnă de iarnă
Shappire, noi ne citim de ceva vreme și te știu bună în imagistică. prezența ta aici nu face decît să mă bucure. Am căutat, într-adevăr, să provoc acolo o cădere, în versul 2. Pînă unde nu știu, rămîne ca fiecare cititor să-și definească alunecările la scenă deschisă și pe cele din suflet. Cît despre prezența absentă din viață, poate că e puțin exagerată exprimarea, dar e reală. Mulțumesc de pas.
Ideea nu este rea, poate doar peretele e prea mult și el înghețat. Deși câteodată nimic nu e prea mult, dar știi... din afară nu se vede niciodată la fel. Nu-mi dau seama ce este în dreptul ferestrei, dar mie îmi pare un fel de morișcă, la fel ca acelea cu care se joacă prin parcuri copiii. Și dacă nu asta este, eu tot asta vreau să fie. Pentru că am voie, o dată ce te-ai eliberat de creația ta, venim noi, privitorii. Ascuns. Mi-a plăcut.
cristina, măcar dacă ai fi atentă să comentezi acolo unde am scris asta şi nu aiurea. dar da, am scris asta, şi dacă ai avea capacitatea să te prinzi de poantă (ceea ce se pare că îţi lipseşte cu desăvîrşire în această atitudine gomosasă cu care defilezi), deci dacă ai fi mai atentă ai putea observa că este vorba despre o ironie şi citam (în mod sarcastic, ... mai e nevoie să subliniez ca să te prinzi şi tu?!) afirmaţia la fel de gomoasă a Almei. Dar recunosc... poate am pretenţii prea mari de la tine ca să mă aştept să pricepi subtilităţi.
bobadil, am senzaţia că Electra vorbea cu mine. sper că nu te deranjează asta.
în ce priveşte familia mea ţi-aş fi recunoscător dacă ai păstra o distanţă decentă. atîta timp măcar cît eu nu am îndrăznit şi nici nu voi îndrăzni vreodată să îmi exprim opiniile despre a ta. şi te rog nu uita, avertismentul este valabil so, please, don't push your luck cu sudo-comentarii după offtopic. iar dacă ai ceva de spus despre un text vorbeşte despre text şi încetează cu datul ăsta cu părerea despre ce motive am sau nu am eu cînd scriu ceva. ce ai devenit acum? psihoanalist? ghicitor? baba Mărţişoara? mama Omida? baba Bobadila?
am citit. si m-am oprit. am si eu probleme cu imaginatia dar nu chiar asa. sau cine mai stie. e un text ”incomod”. sau poate l-am citit eu la o oră incomodă. foarte multa ispita a dedublarii. si am promis ca de acum nu ma mai gindesc la nimic cind merg cu metroul. sau ma uit la afise.
ma tem ca ultima strofa a fost scrisa putin in graba si nu e tocmai un final reusit. in ciuda faptului ca textul are destule zone "naive" am senzatia ca de fapt nu sint neaparat "slabiciuni" ci poate ca mai degraba asa ti se contureaza tie stilul . insa trebuie sa recunosc ca dincolo de faptul ca mai trebuie sa lucrezi la "tehnica" (dupa parerea mea), totusi in spatele textului se afla poezie
Cât priveşte numele personajelor aş prefer să le las cu majuscule. Eu cred că în felul ăsta e mai uşor de citit piesa, numele personajului diferenţiindu-se de text nu mai trebuie citit, ochiul "percepe" personajul şi trece direct la dialog.
eu as renunta la prima strofa (: pentru ca e prea cerebrala pentru ce urmeaza.
in rest mi-a placut, doar ca , versul
"ochii cu albastru spart şi roşu ud," l-as scoate nu mi se pare poetic/ estetic. si o mica nemultumire la tendinta de a folosi deseori multe adverbe, de a explica cum faci ceva, de
ex. "calcai grabit si subtire". mie mi se pare pretios, acest subtire, plus ca imediat apare si varianta de a calca gros, in mint, care suna oribil. astea sunt
micile mele obiectii.
ultima strofa e plina de emotie, ultimul vers, dramatic, asa cum imi place mie:) ( multi de si , dar e clara abordarea,).
in final, da, o despartire faina, daca exista asa ceva. my pen.
Un poem deosebit de frumos,unde ruperile voite de ritm subliniază o sensibilitate interioară intensă:totuşi,deşi ultimul vers probabil vrea să dea senzaţia că rupe vraja visului în sine,cred că scade din farmecul efectiv al poemului:distonează cumva cu restul. În rest,este excelentă!
Mulțumesc, cu simplitate, Hermeneia, pentru "beția tangoului" de cuvinte-lumină. Din al lor centrum răsărind spiritul și în el întorcându-se, ca o renaștere prin alte cuvinte. E timpul născător de oameni și oamenii creatori de timp.
Vlad, îmi voi permite să îți subliniez câteva aspecte: 1) Hermeneia și consiliul său editorial nu se erijează și nu se vor erija niciodată în nimic asemănător unui organ de împărțire a justiției. Eu zic că am spus aici cât în zeci de pagini, pentru cine are obiectivitate să înțeleagă. 2) Un regulament exhaustiv perfect nu există și nu va exista niciodată. Prin urmare, nici nu ne-am propus așa ceva. Din contră, încercăm să lăsăm cât mai puține reguli. Asta este o mare ispită să crezi că dacă ai să pui tot în regulament ai să poți să îl administrezi mai bine. 3) De aceea există moderatori, și îmi permit să îți atrag atenția că nu facem un regulament la botul calului, ci purtăm un dialog. Pe care Katya îl ignoră cu desăvârșire. Cum a ignorat chiar și propunerile lui Virgil ca ea să aducă, să centralizeze un interes pentru astfel de artă. Ceea ce îmi spune mie că nu îi este nimic neclar cu privire la ce are de postat unde și cum, ci pur și simplu o interesează să procedeze doar cum crede ea de cuviință. Hermeneia nu este prin urmare pentru ea decât un SPV (Special Purpose Vehicle), dar noi ne dorim și respect reciproc în promovarea individuală a fiecăruia. 4) În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, Vlad, nu este prima dată când intervii off topic. Mai mult decât atât, ultima ta frază, deși politicoasă și invitând la dialog, arată o ignorare cu bună știință a rugăminților noastre repetate de a nu se mai transforma spațiul acesta în polemici de principii. Pentru că o excepție, pe care tu o consideri excepție, va atrage după sine nevoia sau justificarea unei alte excepții șamd. Pentru aceasta, deși am răspuns și eu, și Virgil, nevoii tale de clarificare, tocmai pentru că nu ne dorim un regulament la botul calului, tocmai pentru că noi continuăm să credem cu încăpățânare că nu regulamentul ne definește, ci bunul simț, că nu omul e făcut pentru lege, ci legea pentru om, tocmai pentru aceea te voi ruga să fi fost aceasta ultima ta intervenție off topic, pentru a nu fi nevoiți să aplicăm regulamentul, așa șontâc cum îl acuzi tu a fi.
"verde crud verde crud, mugur alb si roz si pur"... Uite ca lui Costel i-a iesit un nou poem cartezian in spiritul a ceea ce a fost candva spiritul lui pitagora si acum, din pacate, nu mai este de gasit. Citesc si ma minunez, este incredibil de interesant cum sistemele de valori pot fi nu doar relative (asa sunt ele de cand lumea) ci si ingrozitor de influentabile. Si spun asta vazand cum se arunca cu aprecieri pe niste texte nu doar mediocre, ci si mai ales stereotipe, previzibile pana la ultimul detaliu. Pe cand acest text, iata, am eu de gand sa nu-l las sa fie trecut usor cu vederea, cel putin nu pana la urmatoarea mea previzibila (de ce nu?) suspendare. Credintele noastre pot fi de multe feluri, insa poezia este credinta noastra aici, pe Hermeneia. Poate oricine sa reproseze scrisului lui Costel poate neindemanarea de a aseza versurile asa, la rand, cu litera mare la cap de rand, cu virgule si semne de punctuatie, ca pe niste soldatei. Dar poezia este aici, spune prezent cand o chemi. "Sper să îți placă vinul roșu, ieftin și trezit Ce-mi tulbură venele, visele-n asfințit. Deschide-te, în pocal umple-te, Astăzi voi bea, în sănătatea ta. Și vălul pictat Doamne de l-ar lua." Lectura aceastui balast (este dincolo de versul sapte) a fost o adevarata placere pentru mine, asa ca imi ingadui sa acord o penita. Eventual, astept o noua suspendare de o saptamana sau cine stie cat Andu
am rezerve in ce priveste o eventuala valoare literara a acestui text. Exista anumite elemente care ar fi putut fi exploatate dar textul se aseaza pina la urma planturos intr-o prozodie.
Urmaresc hermeneia.com si agonia.ro. de mult timp. Bobadil a fost "expulzat" din agonia.ro pentru argumente ad hominem. E timpul sa fie expulzat si din hermeneia.com fiindca a devenit obositor. Consiliul ar trebui sa ia decizia cit de curind.
Sebi, paralela cu "Desculţ" e justificată. Da, există asemănări, dar, aşa cum spuneai, există şi diferenţe decisive. În afară de latura socială de care pomeneai, există şi detaşarea specifică rememorării, ceea ce, în "Desculţ" nu există. Fragmentul de mai sus este o amintire a personajului principal, de când el avea şapte ani, aşadar, aici e un stil (naiv, inocent...) episodic. Acţiunea se petrece însă în prezent, când el are 30 de ani. Stilul general este altul.
Mulţumindu-ţi...
pentru ca din tot textul as scoaTe un singur cuvant (si asta e o chestie:)-si anume "sfidator" din iubirea gandacilor rosii dar mai ales pentru ca sunt aici imagini racoroase ca merele verzi dimineata, pentru frigul frumos al zapezii rostogolite de copii (ce imagine cu adevarat izbutita) si pentru ca in mod real imi pare o scriere buna cred ca pot si stiu ca vreau sa ii dau o penita poeziei asteia.chapeau.
Multumesc de trecere si comentariu. Este adevarat ca sunt foarte mult influentat de simbolisti. Voi incerca sa ma indepartez de la idee. Multumesc ! Ialin
Fie-ti mila de mine si nu ma "termina". Sunt ca magarul lui Buridan. Intre a continua dialogul acesta, care-mi face o imensa placere si ma ajuta sa-mi ordonez si clarific idei si a continua cu seria de texte, lucru care a ajuns sa ma enerveze dar e necesar sa-l sfarsesc. Un argument in plus pentru a continua dialogul este ca, la finele sau (cand va veni) voi fi in masura sa continuu mai "adunat" (dupa drumuri) seria textelor. Un contra-argument este "ingineresc". Din IT&C pe care l-am practicat (si inca il) am invatat ca un produs informatic se realizeaza pe "versiuni". Altfel se ajunge la perfectionism si nu se mai scoate nimic pe piata. Prin urmare, cine ma impiedica ca, dupa ce termin, de bine de rau, seria inceputa, dupa un timp s-o reiau in alta versiune imbunatatita? Lasa-mi un ragaz de cateva zile sa ma hotarasc daca "beau" sau "mananc". Si, pentru ca mai exista si "tertul inclus", sa prefer sa mor si de una si de alta. G.
întrebarea mea este, chiar nu vă deranjează să confundaţi manelele cu poezia? sper să nu supere întrebarea dar am senzaţia (citind textul de mai sus) că nu distingeţi intre cele două.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
îmi cer scuze dar țin să fac o remarcă și cu riscul unui offtopic: eu nu pot fi găsit decât aici.
pentru textul : Timbru deam inca nostalgia americii, asa cum a fost ea, cu bune si cu rele. mi se face cumplit de dor de oamenii si locurile de acolo. nu am invatat inca sa "ma despart", asa ca imi va fi greu la sfarsit. va multumesc ca ma cititi si imi spuneti cand va place si cand nu va place.
pentru textul : repetentă desufletul acelei femei e ca o plajă pustie într-un singur anotimp de îngeri depărtările au plânset de crini șapte trepte diatonice ninge acum prin arhipeleagul inocenței știai și nu ai adus cu tine decât mareele să-ți poarte numele
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 8 demi-ar placea sa ma doara mainile de la copy/paste, sapphire! :) asta ar insemna ca putem functiona impreuna...
pentru textul : ce am scris "atunci" deda, aşa este, singurătatea însăşi e o anomalie. O disonanţă, o voce spartă în corul îngerilor din noi înşine. Voi explica puţin metafora mea cu trandafirul. Aveam în copilărie un trandafir extrem de frumos, căţărător pe stâlpul de la intrarea în casa veche a bunicilor. Mai rupeam câte o floare. Este aici o perpetuitate, o continuare a ninsorilor şi a generaţiilor:
trandafir înalt -
acelaşi şal al bunicii
iarnă de iarnă
Mulţumesc domnule Vladimir!
pentru textul : Prima ninsoare deShappire, noi ne citim de ceva vreme și te știu bună în imagistică. prezența ta aici nu face decît să mă bucure. Am căutat, într-adevăr, să provoc acolo o cădere, în versul 2. Pînă unde nu știu, rămîne ca fiecare cititor să-și definească alunecările la scenă deschisă și pe cele din suflet. Cît despre prezența absentă din viață, poate că e puțin exagerată exprimarea, dar e reală. Mulțumesc de pas.
pentru textul : Copilul din cîrpe de in deIdeea nu este rea, poate doar peretele e prea mult și el înghețat. Deși câteodată nimic nu e prea mult, dar știi... din afară nu se vede niciodată la fel. Nu-mi dau seama ce este în dreptul ferestrei, dar mie îmi pare un fel de morișcă, la fel ca acelea cu care se joacă prin parcuri copiii. Și dacă nu asta este, eu tot asta vreau să fie. Pentru că am voie, o dată ce te-ai eliberat de creația ta, venim noi, privitorii. Ascuns. Mi-a plăcut.
pentru textul : Ger și ulcer în familia din mai decristina, măcar dacă ai fi atentă să comentezi acolo unde am scris asta şi nu aiurea. dar da, am scris asta, şi dacă ai avea capacitatea să te prinzi de poantă (ceea ce se pare că îţi lipseşte cu desăvîrşire în această atitudine gomosasă cu care defilezi), deci dacă ai fi mai atentă ai putea observa că este vorba despre o ironie şi citam (în mod sarcastic, ... mai e nevoie să subliniez ca să te prinzi şi tu?!) afirmaţia la fel de gomoasă a Almei. Dar recunosc... poate am pretenţii prea mari de la tine ca să mă aştept să pricepi subtilităţi.
pentru textul : Rezultatul "Bursei câştigătorilor" debobadil, am senzaţia că Electra vorbea cu mine. sper că nu te deranjează asta.
pentru textul : despre o femeie goală deîn ce priveşte familia mea ţi-aş fi recunoscător dacă ai păstra o distanţă decentă. atîta timp măcar cît eu nu am îndrăznit şi nici nu voi îndrăzni vreodată să îmi exprim opiniile despre a ta. şi te rog nu uita, avertismentul este valabil so, please, don't push your luck cu sudo-comentarii după offtopic. iar dacă ai ceva de spus despre un text vorbeşte despre text şi încetează cu datul ăsta cu părerea despre ce motive am sau nu am eu cînd scriu ceva. ce ai devenit acum? psihoanalist? ghicitor? baba Mărţişoara? mama Omida? baba Bobadila?
Nici vorba de supărare. Este vorba de maniera de a face critică. Când faci o afirmaţie, ea trebuie argumentată.
Apoi felul în care trageţi concluzii citind doar trei poeme, mi se pare neprofesionist.
Vă asigur că nu voi veni niciodată cu resentimente asupra textelor dvs..
Toate cele bune!
pentru textul : placebo deFrancisc, sa inteleg ca te-ai enervat si faci demonstratii de barbatie poetica? Mi-era dor de tine.
pentru textul : Misericordiae deam citit. si m-am oprit. am si eu probleme cu imaginatia dar nu chiar asa. sau cine mai stie. e un text ”incomod”. sau poate l-am citit eu la o oră incomodă. foarte multa ispita a dedublarii. si am promis ca de acum nu ma mai gindesc la nimic cind merg cu metroul. sau ma uit la afise.
pentru textul : Tunel de liniște dema tem ca ultima strofa a fost scrisa putin in graba si nu e tocmai un final reusit. in ciuda faptului ca textul are destule zone "naive" am senzatia ca de fapt nu sint neaparat "slabiciuni" ci poate ca mai degraba asa ti se contureaza tie stilul . insa trebuie sa recunosc ca dincolo de faptul ca mai trebuie sa lucrezi la "tehnica" (dupa parerea mea), totusi in spatele textului se afla poezie
pentru textul : Poemul conceperii deMulţumesc pentru observaţii, am modificat textul.
Cât priveşte numele personajelor aş prefer să le las cu majuscule. Eu cred că în felul ăsta e mai uşor de citit piesa, numele personajului diferenţiindu-se de text nu mai trebuie citit, ochiul "percepe" personajul şi trece direct la dialog.
pentru textul : Oameni moderni deNici eu nustiu de ce apare de 2 ori. Eu l-am introdus o singura data. Cel putin asa imi amintesc. Dar poate gresesc.
pentru textul : Săgeata deAlma - Tibik Indrikova e Andrea Lazar Anamaria . Textele sunt discutii interactive mai vechi, improvizatii on line . Multumim de trecere.
pentru textul : Tibik & Rameau de"si afara ploua ploua/e trecut de ora noua/si in povestea noastra/nu e loc de Dumneavoastra..." imi place, ioana.:)
pentru textul : Fotografii cu oameni mici deeu as renunta la prima strofa (: pentru ca e prea cerebrala pentru ce urmeaza.
in rest mi-a placut, doar ca , versul
"ochii cu albastru spart şi roşu ud," l-as scoate nu mi se pare poetic/ estetic. si o mica nemultumire la tendinta de a folosi deseori multe adverbe, de a explica cum faci ceva, de
pentru textul : Despărţire deex. "calcai grabit si subtire". mie mi se pare pretios, acest subtire, plus ca imediat apare si varianta de a calca gros, in mint, care suna oribil. astea sunt
micile mele obiectii.
ultima strofa e plina de emotie, ultimul vers, dramatic, asa cum imi place mie:) ( multi de si , dar e clara abordarea,).
in final, da, o despartire faina, daca exista asa ceva. my pen.
Un poem deosebit de frumos,unde ruperile voite de ritm subliniază o sensibilitate interioară intensă:totuşi,deşi ultimul vers probabil vrea să dea senzaţia că rupe vraja visului în sine,cred că scade din farmecul efectiv al poemului:distonează cumva cu restul. În rest,este excelentă!
pentru textul : nopţi de aur vechi deMulțumesc, cu simplitate, Hermeneia, pentru "beția tangoului" de cuvinte-lumină. Din al lor centrum răsărind spiritul și în el întorcându-se, ca o renaștere prin alte cuvinte. E timpul născător de oameni și oamenii creatori de timp.
pentru textul : jurnal de nesomn V deVlad, îmi voi permite să îți subliniez câteva aspecte: 1) Hermeneia și consiliul său editorial nu se erijează și nu se vor erija niciodată în nimic asemănător unui organ de împărțire a justiției. Eu zic că am spus aici cât în zeci de pagini, pentru cine are obiectivitate să înțeleagă. 2) Un regulament exhaustiv perfect nu există și nu va exista niciodată. Prin urmare, nici nu ne-am propus așa ceva. Din contră, încercăm să lăsăm cât mai puține reguli. Asta este o mare ispită să crezi că dacă ai să pui tot în regulament ai să poți să îl administrezi mai bine. 3) De aceea există moderatori, și îmi permit să îți atrag atenția că nu facem un regulament la botul calului, ci purtăm un dialog. Pe care Katya îl ignoră cu desăvârșire. Cum a ignorat chiar și propunerile lui Virgil ca ea să aducă, să centralizeze un interes pentru astfel de artă. Ceea ce îmi spune mie că nu îi este nimic neclar cu privire la ce are de postat unde și cum, ci pur și simplu o interesează să procedeze doar cum crede ea de cuviință. Hermeneia nu este prin urmare pentru ea decât un SPV (Special Purpose Vehicle), dar noi ne dorim și respect reciproc în promovarea individuală a fiecăruia. 4) În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, Vlad, nu este prima dată când intervii off topic. Mai mult decât atât, ultima ta frază, deși politicoasă și invitând la dialog, arată o ignorare cu bună știință a rugăminților noastre repetate de a nu se mai transforma spațiul acesta în polemici de principii. Pentru că o excepție, pe care tu o consideri excepție, va atrage după sine nevoia sau justificarea unei alte excepții șamd. Pentru aceasta, deși am răspuns și eu, și Virgil, nevoii tale de clarificare, tocmai pentru că nu ne dorim un regulament la botul calului, tocmai pentru că noi continuăm să credem cu încăpățânare că nu regulamentul ne definește, ci bunul simț, că nu omul e făcut pentru lege, ci legea pentru om, tocmai pentru aceea te voi ruga să fi fost aceasta ultima ta intervenție off topic, pentru a nu fi nevoiți să aplicăm regulamentul, așa șontâc cum îl acuzi tu a fi.
pentru textul : livada de sticlă de"verde crud verde crud, mugur alb si roz si pur"... Uite ca lui Costel i-a iesit un nou poem cartezian in spiritul a ceea ce a fost candva spiritul lui pitagora si acum, din pacate, nu mai este de gasit. Citesc si ma minunez, este incredibil de interesant cum sistemele de valori pot fi nu doar relative (asa sunt ele de cand lumea) ci si ingrozitor de influentabile. Si spun asta vazand cum se arunca cu aprecieri pe niste texte nu doar mediocre, ci si mai ales stereotipe, previzibile pana la ultimul detaliu. Pe cand acest text, iata, am eu de gand sa nu-l las sa fie trecut usor cu vederea, cel putin nu pana la urmatoarea mea previzibila (de ce nu?) suspendare. Credintele noastre pot fi de multe feluri, insa poezia este credinta noastra aici, pe Hermeneia. Poate oricine sa reproseze scrisului lui Costel poate neindemanarea de a aseza versurile asa, la rand, cu litera mare la cap de rand, cu virgule si semne de punctuatie, ca pe niste soldatei. Dar poezia este aici, spune prezent cand o chemi. "Sper să îți placă vinul roșu, ieftin și trezit Ce-mi tulbură venele, visele-n asfințit. Deschide-te, în pocal umple-te, Astăzi voi bea, în sănătatea ta. Și vălul pictat Doamne de l-ar lua." Lectura aceastui balast (este dincolo de versul sapte) a fost o adevarata placere pentru mine, asa ca imi ingadui sa acord o penita. Eventual, astept o noua suspendare de o saptamana sau cine stie cat Andu
pentru textul : ultimul dans deam rezerve in ce priveste o eventuala valoare literara a acestui text. Exista anumite elemente care ar fi putut fi exploatate dar textul se aseaza pina la urma planturos intr-o prozodie.
pentru textul : kore3 deUrmaresc hermeneia.com si agonia.ro. de mult timp. Bobadil a fost "expulzat" din agonia.ro pentru argumente ad hominem. E timpul sa fie expulzat si din hermeneia.com fiindca a devenit obositor. Consiliul ar trebui sa ia decizia cit de curind.
pentru textul : despre o femeie goală de..pardon my French but now it looks much better and more importantly it feels raw.
and for that it deserves a shiner..
so, there
pentru textul : beyond words de:p
Sebi, paralela cu "Desculţ" e justificată. Da, există asemănări, dar, aşa cum spuneai, există şi diferenţe decisive. În afară de latura socială de care pomeneai, există şi detaşarea specifică rememorării, ceea ce, în "Desculţ" nu există. Fragmentul de mai sus este o amintire a personajului principal, de când el avea şapte ani, aşadar, aici e un stil (naiv, inocent...) episodic. Acţiunea se petrece însă în prezent, când el are 30 de ani. Stilul general este altul.
pentru textul : Leagănul roşu (fragment roman - 2 -) deMulţumindu-ţi...
pentru ca din tot textul as scoaTe un singur cuvant (si asta e o chestie:)-si anume "sfidator" din iubirea gandacilor rosii dar mai ales pentru ca sunt aici imagini racoroase ca merele verzi dimineata, pentru frigul frumos al zapezii rostogolite de copii (ce imagine cu adevarat izbutita) si pentru ca in mod real imi pare o scriere buna cred ca pot si stiu ca vreau sa ii dau o penita poeziei asteia.chapeau.
pentru textul : în câteva cuvinte, tu deMultumesc de trecere si comentariu. Este adevarat ca sunt foarte mult influentat de simbolisti. Voi incerca sa ma indepartez de la idee. Multumesc ! Ialin
pentru textul : Mâine-oi schia pe frunze... deFie-ti mila de mine si nu ma "termina". Sunt ca magarul lui Buridan. Intre a continua dialogul acesta, care-mi face o imensa placere si ma ajuta sa-mi ordonez si clarific idei si a continua cu seria de texte, lucru care a ajuns sa ma enerveze dar e necesar sa-l sfarsesc. Un argument in plus pentru a continua dialogul este ca, la finele sau (cand va veni) voi fi in masura sa continuu mai "adunat" (dupa drumuri) seria textelor. Un contra-argument este "ingineresc". Din IT&C pe care l-am practicat (si inca il) am invatat ca un produs informatic se realizeaza pe "versiuni". Altfel se ajunge la perfectionism si nu se mai scoate nimic pe piata. Prin urmare, cine ma impiedica ca, dupa ce termin, de bine de rau, seria inceputa, dupa un timp s-o reiau in alta versiune imbunatatita? Lasa-mi un ragaz de cateva zile sa ma hotarasc daca "beau" sau "mananc". Si, pentru ca mai exista si "tertul inclus", sa prefer sa mor si de una si de alta. G.
pentru textul : (2)Cȃte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Azi, Aristotel (doar ca pre-text) deîntrebarea mea este, chiar nu vă deranjează să confundaţi manelele cu poezia? sper să nu supere întrebarea dar am senzaţia (citind textul de mai sus) că nu distingeţi intre cele două.
pentru textul : Cald dePagini