Vad ca Virgil mi-a luat-o inainte... Un text care promite o poveste si se tine de cuvant. "a fost odată o femeie trecători grăbiți și lumini multe lumini pe măsura fricii noastre de întuneric pășeam prin oraș uitându-mă la vitrine și oameni ea se oprise la marginea străzii fragilă" e uimitor ce ai reusit sa faci aici cu un simplu adjectiv...ai spus totul despre personaj, l-ai aruncat, pur si simplu, in fata naasta, dezarmat. apoi: "în ochi i se roteau drumuri" "iubirea coclea în cer la picioarele sfinților" "ceva era în neregulă cu viața toate lucrurile atârnau câinele de lesă brățara de mână luna de cer singurătățile între ele" felicitari! o penita si de la mine.
Am descoperit cu plăcere o altă Bistriţă, diferită de cea căreia îi bat prundurile cu undiţa în mână, un râu mitic şi poetic în care se scaldă îngerii. Felicitări!
mulțumesc anna pentru aprecieri! mă încântă faprul că am scris un poem care ți-a plăcut. sper că și altora. ai dreptate în privința iubirii. Dante spune despre ea că "mișcă sori și stele". te mai aștept cu drag.
Daca n-ai fi scris tu textul asta, probabil l-as fi scris eu sau cineva care simte la fel. M-a cam lasat mut. Dezinvoltura si neconditionarea. Asta cred eu ca e unul din cele mai bune texte pe care le-am citit in ultima perioada. Incerc sa disociez depresia de sarbatori si alte cele umane. Dar nu prea pot. Foarte bun. Fiti-ar universul tau dual.
Eu n-am inteles nimic din acest poem "pe bach aproape orb" - adica cum? "bratele lui din cheratina" - din ce altceva? "putrefacta dar vie" ... pretiozitati de domnisoara de pension, "catedrala unde privighetorile nu pot canta" - hai sa fim seriosi! Ma intreb cum se mai poate scrie astfel in anul de gratie 2008... dar e funny anyway. Mai scrie asa, exista o sansa reala, am trimis deja textul la o firma care se ocupa cu aruncatul de fluturasi pe plaja la Costinesti si la Mamaia. Astia de la Nescafe (am un preieten la marketing acolo) mi-au propus chiar un contract, daca ori unii ori altii imi dau ceva bani pe textul asta jur ca facem juma-juma. Andu
Multumesc pentru popasul pe pagina mea si parerea sincera! Am observat si eu ca nu prea ma inscriu in tendintele sitului dar alt stil nu m-ar exprima mai bine. Sper sa nu risc acea inexistenta despre care vorbiti. Vad ca prima strofa a placut mai mult, fiind considerata o imagine artistica mai reusita. In schimb, ultima, observ ca a parut finalizata fortat. Citind insa mai atent aceste strofe si lasand sa respire strofa a doua care este mai greu de inteles la prima citire, ar trebui sa se observe legatura si asemanarea dintre ele (vers 4 din ambele). Deci, e nevoie sa ne hotaram: ori ambele fortate, ori ambele reusite. Daca ideea poeziei nu a fost bine inteleasa vina e pe undeva a mea:). Friendly...
ce imi pare mie a fi potential euristic, este aceasta decupare a unor spatii noi, care aduc libertate fanteziei in intalnirea cu inefabilul, o singura secunda ajunge sa ne implineasca visul Cami, aceea secunda poate fi chiar “jocul” in care palmele noastre ne tin sufletele la inaltime, jocul acela “fara reguli” a starilor de intalnire cu noi insine... mi-a placut pe ansamblu, tehnic vorbind… poate explici, insisti prea mult pe atmosfera starii pe care vrei sa o transmiti…putin mister ar prinde bine si aici are dreptate francisc
Dorine, Evrika! :) si multumesc! e prima oara cand voi adopta (fara rezerve si intergal) varianta altui autor, asa ca da-mi voie sa te numesc coautor. Nicodim, multumesc pentru apreciere; da, finalul era ok...in prima strofa, insa, ma ratacisem. P.S. Emilian, trebuie sa vezi asta!...tu spuneai ca "nu accept sfaturi", nu-i asa? :)
francisc nici nu se pot da altfel de sentințe decît "filosofice"...trust me... alea "deadly serious" oricum vor fi contrazise mai tîrziu. iar contradicția e tot șpilul. if you know what I mean. de obicei dacă ți se spune să nu gîndești ceva e pentru că vor alții să fi gîndit la fel dar nu sunt în stare decît să te contrazică. argumentele pot fi reduse la invidie. la un nimic fuaarte constructiv. diogene bunăoară se masturba în piața publică. "nu avea pic de rușine domnule..." de ce pentru că, spunea el, ar fi minunat doar să te freci pe burtă și să-ți treacă de foame...:) omul a fost poreclit "cîine celest" de Cioran. ei bine asta am pierdut dealungul secolelor de sfiiciune tembelă : animalitatea noastră zeiască. azi nu mai poți să-ți eliberezi nici măcar aerul în surplus tre' să le lingi frumos decența de doi lei a celorlalți în piața publică. să-ți înghiți lașitatea. să te scuipi pe tine însuți. "luminos"..așa cum sugerezi tu parșiv....:) ei bine nu vreau să luminez pe nimeni. vreau doar să arăt că se poate și altfel. chiar dacă sau mai ales dacă s-a mai arătat și nu s-a văzut...quod erat demonstrandum...:) still amical și copchilăros de jegos, george cel asztalos
Şi totuşi se pare că aveaţi nevoie de unele explicaţii. Scrisul pe fugă scuză multe, dar nu totul.
Am studiat textul, dacă prin două observaţii se poate spune că am studiat. Partea gramaticală, mă credeţi sau nu, intră şi ea în atribuţiile mele. La fel comentariile. Nu o luaţi personal. Nu sunteţi nici ultimul, nici primul user cu care am polemizat pe aceste margini.
Am onoarea de a lansa pe site-ul Hermeneia versiunea online a volumului meu de debut - "Gimnastul fara plamani" (editura Centrului Cultural Dunarea de Jos, Galati, 2010). Lansarea cartii tiparite a avut loc la Galati, joi 28 octombrie 2010, orele 12 si 12 minute, Centrul Cultural Dunarea de Jos. Paul Blaj, membru activ al acestui site, a fost intre primii care au avut placerea de a vorbi despre carte (http://www.hermeneia.com/content/andrei_p_velea_gimnastul_fara_plamani). Datorita lui m-am inscris pe Hermeneia.com; ii multumesc inca o data cu aceasta ocazie! Mai multe referinte critice puteti gasi pe blogul meu personal. Poemele din acest volum sunt scrise intre 2001 si 2006... mi-a trebuit destul de mult timp sa ma decid sa fac pasul publicarii. Ma bucur insa ca am avut curaj si sper sa gasiti, fiecare dintre voi, cititorilor, ceva (macar un vers!) care sa fie pe gustul domniilor voastre! Lectura placuta!
un alt text nelucrat "sunt ca și cum aș fi făcut ocolul pământului într-o mie de gânduri" imi suna mai degraba anecdotic decit liric prima parte e confuza intre ceas si pantofi a doua parte aluneci ca de obicei in expresii religioase (pare un condiment preferat de tine) si dai sfaturi "să nu mă strigi niciodată în visul tău lasă loc liber pentru lumină", un alt "obicei" din lirica ta. incearca sa scrii poezie
Mulțumesc pentru intervenție Adrian, odată cu plăcerea de a afla că a fost un filmuleț savurat. Nu știu ce a fost mai întâi, intenția sau atmosfera.
Ca o precizare, la primele două versuri, din păcate, nu știu de ce, derularea sonorului se face puțin mai rapid și vocea pare ușor gâtuită (poate de aici ”amigdalita” de care spune Nicodem), abia apoi își revine. N-am reluat înregistrarea, căci țin la ineditul acesteia. Cred că o a doua înregistrare va fi artificială.
Dar dacă în general a plăcut, asta mă încurajează să mai fac așa ceva, ceea ce vă invit și pe dumneavoastră.
Alma, daca ai citit tot ce-am postat pe agonia.ro, ai vazut ca pana acum pe Hermeneia doar am repostat. Asta pentru ca sunt de 5 zile pe site, si-am vrut pareri la ceea ce credeam eu ca am scris mai bine. Azi postez un text nou. Te astept sa revii cu o continuare a primului comentariu, dar am simtit nevoia sa clarific situatia. Sappfire, nu stiu daca e vorba de balante. Strategia mea, ca individ pe site, este un echilibru de bun-simt, intre a posta texte vechi si noi si a comenta, pentru ca scopul este calitatea. Personal, nu ma intereseaza nici cat de vechi e un text, de unde e si ce-a facut el inainte, ma intereseaza sa fie bun si ma intereseaza o critica pertimenta: atat sa critic (pe cat ma tin cunostiintele si neuronii), cat si sa fiu criticata. Astfel evoluez si eu si site-ul. Sper ca raspunsul meu te satisface. :-) In text am incercat sa expun problema privind-o din cate unghiuri am fost in stare, pentru ca e o problema care ne priveste pe toti. Si mai sunt unghiuri, dupa cum se vede clar in comentarii.
iata cum ies înaintea ta dragoste
subţire ca strigătul
goală şi vie
ce frumos, mi-am zis, citind aceste versuri! si dupa asa inceput eram curios cum se termina. in ultima vreme, obsedat de sfarsituri.
mă cheamă la masă
în farfurie
inima ticăie
alături
pâinea vinul
cuţitul
hei, n-am vrut să se ajungă aici. ideea era că vlad turburea și alina manole tind să fie nașpa cînd mi se adresează, mai bine să n-o facă, să ne ignorăm reciproc. și fără scuze, nu-mi prezentați că nu cred în așa ceva
apoi, textul refuzat de dinainte de crăciun a fost lăudat de poeți publicați la mari edituri (cartea românească, vinea), chiar a fost ceva abuziv, cenzură inutilă
Anișoara, regulamentul spune: „16.2. să folosească diacriticele limbii române (în cazul excepțional în care acest lucru nu este posibil, nefolosirea diacriticelor să fie consecventă pe parcursul tuturor textelor autorului respectiv)” și „18. Un text care prezintă greșeli gramaticale, de tipărire și asupra căruia s-a atras atenția de către moderatorii sau editorii site-ului trebuie corectat în cel mult douăzeci și patru de ore. Necorectarea la timp duce la anularea vizibilitații textului.” Există vreo anumită nelămurire asupra acestui aspect?
deconstrucția textului confesiv e singura pe care o putem lua în calcul atunci când natura limbajului este simplă. poate există o teamă de perimare și-sau de lipsă de originalitate, poate poetica modernă tinde să-și îndrepte atenția sprea ate zone ale construcției sensibilității. cu siguranță, trebuie să ai curaj să scrii "clasic". tu văd că-l ai. întorcându-mă la deconstrucție (alfel, consider că poemul tău spune singur ce are de spus), văd urma memoriei (hypomnemata), ființa ca un in extenso al acesteia și teama produsă nu de moartea în sine (thanatos), ci de împletirea (symploke) ei cu discursul despre ființă (logoi peri onton)
scrii la fel de bine ca de obicei, dar mai ai inca mici scapari, de pilda ca o niște prune necoapte sau sâ te întorci. per ansamblu insa acelasi suflu, aceeasi respiratie, aceeasi constanta care te caracteriyeaya de cand te citesc. ai si cateva idei faine, mie personal mi+a placut laminorul de oameni, dar eu l+as fi folosit altfel.
Îmi place ideea schimbării titlului și transformarea în ciclul "poetul", poeme distingându-se acum prin subtitlu. Suntem acum la al doilea. Se păstrează tonalitatea gravă, și e bine, manifestă aici de la început. E interesantă și, cred, originală asocierea cu acea pasăre uriașă, cu părți, ce frumos, moarte. A doua strofă imaginativă, coboară registrul tragic al receptării poetului într-un sine universal al cititorului. Strofa a treia, în schimb, prin "abluțiunea" aceea, se prea umple artificial de prețiozitate (poate că o expresie mai așezată va fi mai consonantă), iar la final "oglindă răsturnată" lângă "disprețuită alternativă" ne antrenează într-un iureș de sensuri, prea încărcat de semnificații deja redundante, căci s-a spus (s-a indus, de fapt) deja mult, și acum se risipește frumusețea dintâi. Finalul primelor două strofe e bine temperat, celei de-a treia mi se pare mai greoi (în formă, căci ideea e clară) pănă la imobilitate. E doar o părere subiectivă, poemul mi se pare bun în ansamblu. De remarcat, față de primul poem al ciclului, aici poetul e privit și din perspectiva cititorului, aplecându-și atenția asupra efectelor pe care primul le generează în celălalt. Această schimbare de perspectivă e constructivă pentru un ciclu, nu-l face să treneze. Totuși mi-a plăcut mai mult "Poetul (I)" și-mi dau seama că e dificil să susții mai departe un ciclu, mai ales dacă ai pornit cu dreptul.
Sper ca ultima variantă postată să poată fi vizibilă. Acum la mine se vede bine, ușor în ceață "dăltuit". Mulțumesc pentru înțelegere și ajutor, tuturor.
Ecaterina, eu personal cred ca Bobadil a gresit. Evident ar fi civilizat sa isi ceara scuze. El si-a exprimat o opinie despre tine si noi nu incurajam ca in comentarii sa fie exprimate opinii despre persoane, mai ales in mod gratuit. Nu neaparat pentru ca nu ar fi interesant ci pentru ca multe conflicte nu reusesc sa ramina in zona literara ci incep sa o ia foarte razna. Dar opinia lui totusi a avut o legatura cu "activitatea si credibilitatea ta literara". Stiu ca acum unii ma vor acuza ca "nuantez" oarecum regulamentul, si poate o fac, dar cred ca orice discutie daca are o legatura cu textul si cu activitatea literara poate totusi avea loc. Nu vreau sa folosesc acest spatiu ca sa explic aici si acum aceasta in totalitate dar am observat ca de teama de a nu "calca regulamentul" oamenii nu mai spun nimic. Tac milc. In acelasi timp stiu ca orice discutie "literara" (mai ales la noi romanii) se inflameaza repede si devine un mic razboi balcanic. Deci imi dau seama ca este o fringhie foarte subtire cea pe care incerc sa merg. Acum recunosc pe pentru unii va fi ceva nou dar intotdeauna am considerat Hermeneia un organism care poate evolua. Categoric nu incurajez jignirile dar, asa cum am spus-o si alta data, nu orice conflict este rau per se. In acelasi timp eu nu am incurajat comparatiile cu alte site-uri si cu atit mai putin cu agonia. Dar stiu ca nu pot sa pun neaparat un embargo. Multi va cunoasteti de pe acolo si de bune si de rele. Asa ca daca Bobadil are ceva sa reproseze modului in care tu faci comentarii asta nu mai este vina mea si nici a site-ului Hermeneia. Chiar daca nu cred ca avea vreo legatura cu situatia de fata. Dar lucrurile nu pot fi decupate cu foarfecul. Viata se interpatrunde. Interesant este faptul ca nu ai negat ce a spus el. Poate nu ai facut-o pentru ca e adevarat sau poate pentru ca nu ai vrut sa escaladezi conflictul. Indiferent care este motivul nu imi pretinde mie sa maimutaresc agonia si sa am offtopicuri pentru ca "asa este acolo". Hermeneia, daca inca nu te-ai prins, a fost creata tocmai pentru ca "sa nu fie ca acolo". Te asigur ca o astfel de remarca (cea cu offtopicul), precum si cea legata de "deceptia" ta nu fac decit sa ma dezamageasca pe mine. Pentru ca imi lasa impresia unei persoane destul de egoiste care este gata sa arunce blamul pe un site intreg pentru ca cineva i-a spus ceva ce culmea s-ar putea sa fie adevarat. Deci cu alte cuvinte esti fetita care isi ia papusa si pleaca acasa pentru ca nu stiu ce cavaler ti-a spus ca esti urita. Convinge-ne ca nu esti urita. Convinge-ne ca nu e adevarat, ca nu te "pliezi" pe dupa doamna "agon" (sic!) Ela Luca. Eu habar nu am care este adevarul dar reactia ta ma face sa cred ca nu ar fi exclus ca Andu sa aiba dreptate. Si atunci ce te faci?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
ce-as putea sa va spun?...
am avut o perioada atat de incarcata in ultima vreme, incat ma mir sa-mi mai amintesc ce inseamna "poezie". :)
sincere multumiri.
pentru textul : capcana denuța crăciun, îți mulțumesc de trecere și pt apreciere. mă bucur că ți-a plăcut sărbători fericite
pentru textul : Păstorul de stânci deVad ca Virgil mi-a luat-o inainte... Un text care promite o poveste si se tine de cuvant. "a fost odată o femeie trecători grăbiți și lumini multe lumini pe măsura fricii noastre de întuneric pășeam prin oraș uitându-mă la vitrine și oameni ea se oprise la marginea străzii fragilă" e uimitor ce ai reusit sa faci aici cu un simplu adjectiv...ai spus totul despre personaj, l-ai aruncat, pur si simplu, in fata naasta, dezarmat. apoi: "în ochi i se roteau drumuri" "iubirea coclea în cer la picioarele sfinților" "ceva era în neregulă cu viața toate lucrurile atârnau câinele de lesă brățara de mână luna de cer singurătățile între ele" felicitari! o penita si de la mine.
pentru textul : illusio deAm descoperit cu plăcere o altă Bistriţă, diferită de cea căreia îi bat prundurile cu undiţa în mână, un râu mitic şi poetic în care se scaldă îngerii. Felicitări!
pentru textul : Spații necunoscute demulțumesc anna pentru aprecieri! mă încântă faprul că am scris un poem care ți-a plăcut. sper că și altora. ai dreptate în privința iubirii. Dante spune despre ea că "mișcă sori și stele". te mai aștept cu drag.
pentru textul : Mă duc și mă duc deDaca n-ai fi scris tu textul asta, probabil l-as fi scris eu sau cineva care simte la fel. M-a cam lasat mut. Dezinvoltura si neconditionarea. Asta cred eu ca e unul din cele mai bune texte pe care le-am citit in ultima perioada. Incerc sa disociez depresia de sarbatori si alte cele umane. Dar nu prea pot. Foarte bun. Fiti-ar universul tau dual.
pentru textul : let's get together dete rog editeaza textul si corecteaza greselile de typo
pentru textul : săritura tsukahara deEu n-am inteles nimic din acest poem "pe bach aproape orb" - adica cum? "bratele lui din cheratina" - din ce altceva? "putrefacta dar vie" ... pretiozitati de domnisoara de pension, "catedrala unde privighetorile nu pot canta" - hai sa fim seriosi! Ma intreb cum se mai poate scrie astfel in anul de gratie 2008... dar e funny anyway. Mai scrie asa, exista o sansa reala, am trimis deja textul la o firma care se ocupa cu aruncatul de fluturasi pe plaja la Costinesti si la Mamaia. Astia de la Nescafe (am un preieten la marketing acolo) mi-au propus chiar un contract, daca ori unii ori altii imi dau ceva bani pe textul asta jur ca facem juma-juma. Andu
pentru textul : arabescurile dorului deFelicitari si aici, Laurentiu! Ma bucur tare mult pentru acest debut meritoriu! Succes pe mai departe!
pentru textul : Concursul de Debut Literar UniCredit 2011 deMultumesc pentru popasul pe pagina mea si parerea sincera! Am observat si eu ca nu prea ma inscriu in tendintele sitului dar alt stil nu m-ar exprima mai bine. Sper sa nu risc acea inexistenta despre care vorbiti. Vad ca prima strofa a placut mai mult, fiind considerata o imagine artistica mai reusita. In schimb, ultima, observ ca a parut finalizata fortat. Citind insa mai atent aceste strofe si lasand sa respire strofa a doua care este mai greu de inteles la prima citire, ar trebui sa se observe legatura si asemanarea dintre ele (vers 4 din ambele). Deci, e nevoie sa ne hotaram: ori ambele fortate, ori ambele reusite. Daca ideea poeziei nu a fost bine inteleasa vina e pe undeva a mea:). Friendly...
pentru textul : Un fel de poezie despre un fel de dragoste... dece imi pare mie a fi potential euristic, este aceasta decupare a unor spatii noi, care aduc libertate fanteziei in intalnirea cu inefabilul, o singura secunda ajunge sa ne implineasca visul Cami, aceea secunda poate fi chiar “jocul” in care palmele noastre ne tin sufletele la inaltime, jocul acela “fara reguli” a starilor de intalnire cu noi insine... mi-a placut pe ansamblu, tehnic vorbind… poate explici, insisti prea mult pe atmosfera starii pe care vrei sa o transmiti…putin mister ar prinde bine si aici are dreptate francisc
pentru textul : cascade deDorine, Evrika! :) si multumesc! e prima oara cand voi adopta (fara rezerve si intergal) varianta altui autor, asa ca da-mi voie sa te numesc coautor. Nicodim, multumesc pentru apreciere; da, finalul era ok...in prima strofa, insa, ma ratacisem. P.S. Emilian, trebuie sa vezi asta!...tu spuneai ca "nu accept sfaturi", nu-i asa? :)
pentru textul : închinare de cuarț defrancisc nici nu se pot da altfel de sentințe decît "filosofice"...trust me... alea "deadly serious" oricum vor fi contrazise mai tîrziu. iar contradicția e tot șpilul. if you know what I mean. de obicei dacă ți se spune să nu gîndești ceva e pentru că vor alții să fi gîndit la fel dar nu sunt în stare decît să te contrazică. argumentele pot fi reduse la invidie. la un nimic fuaarte constructiv. diogene bunăoară se masturba în piața publică. "nu avea pic de rușine domnule..." de ce pentru că, spunea el, ar fi minunat doar să te freci pe burtă și să-ți treacă de foame...:) omul a fost poreclit "cîine celest" de Cioran. ei bine asta am pierdut dealungul secolelor de sfiiciune tembelă : animalitatea noastră zeiască. azi nu mai poți să-ți eliberezi nici măcar aerul în surplus tre' să le lingi frumos decența de doi lei a celorlalți în piața publică. să-ți înghiți lașitatea. să te scuipi pe tine însuți. "luminos"..așa cum sugerezi tu parșiv....:) ei bine nu vreau să luminez pe nimeni. vreau doar să arăt că se poate și altfel. chiar dacă sau mai ales dacă s-a mai arătat și nu s-a văzut...quod erat demonstrandum...:) still amical și copchilăros de jegos, george cel asztalos
pentru textul : Jeg deŞi totuşi se pare că aveaţi nevoie de unele explicaţii. Scrisul pe fugă scuză multe, dar nu totul.
Am studiat textul, dacă prin două observaţii se poate spune că am studiat. Partea gramaticală, mă credeţi sau nu, intră şi ea în atribuţiile mele. La fel comentariile. Nu o luaţi personal. Nu sunteţi nici ultimul, nici primul user cu care am polemizat pe aceste margini.
pentru textul : mistică deAm onoarea de a lansa pe site-ul Hermeneia versiunea online a volumului meu de debut - "Gimnastul fara plamani" (editura Centrului Cultural Dunarea de Jos, Galati, 2010). Lansarea cartii tiparite a avut loc la Galati, joi 28 octombrie 2010, orele 12 si 12 minute, Centrul Cultural Dunarea de Jos. Paul Blaj, membru activ al acestui site, a fost intre primii care au avut placerea de a vorbi despre carte (http://www.hermeneia.com/content/andrei_p_velea_gimnastul_fara_plamani). Datorita lui m-am inscris pe Hermeneia.com; ii multumesc inca o data cu aceasta ocazie! Mai multe referinte critice puteti gasi pe blogul meu personal. Poemele din acest volum sunt scrise intre 2001 si 2006... mi-a trebuit destul de mult timp sa ma decid sa fac pasul publicarii. Ma bucur insa ca am avut curaj si sper sa gasiti, fiecare dintre voi, cititorilor, ceva (macar un vers!) care sa fie pe gustul domniilor voastre! Lectura placuta!
pentru textul : "Gimnastul fără plămâni" de Andrei P.Velea deerată la primul comentariu, paragraful doi: în loc de "să pui în Săvârșitor" se va citi "să pui în "Scrâșnitor".
pentru textul : Scrâșnitorul deun alt text nelucrat "sunt ca și cum aș fi făcut ocolul pământului într-o mie de gânduri" imi suna mai degraba anecdotic decit liric prima parte e confuza intre ceas si pantofi a doua parte aluneci ca de obicei in expresii religioase (pare un condiment preferat de tine) si dai sfaturi "să nu mă strigi niciodată în visul tău lasă loc liber pentru lumină", un alt "obicei" din lirica ta. incearca sa scrii poezie
pentru textul : issey miyake deMulțumesc pentru intervenție Adrian, odată cu plăcerea de a afla că a fost un filmuleț savurat. Nu știu ce a fost mai întâi, intenția sau atmosfera.
Ca o precizare, la primele două versuri, din păcate, nu știu de ce, derularea sonorului se face puțin mai rapid și vocea pare ușor gâtuită (poate de aici ”amigdalita” de care spune Nicodem), abia apoi își revine. N-am reluat înregistrarea, căci țin la ineditul acesteia. Cred că o a doua înregistrare va fi artificială.
Dar dacă în general a plăcut, asta mă încurajează să mai fac așa ceva, ceea ce vă invit și pe dumneavoastră.
pentru textul : Bilet să te găsească deExcelenta strofa a doua.
pentru textul : Rara avis in aeris. Iubirectomie deAlma, daca ai citit tot ce-am postat pe agonia.ro, ai vazut ca pana acum pe Hermeneia doar am repostat. Asta pentru ca sunt de 5 zile pe site, si-am vrut pareri la ceea ce credeam eu ca am scris mai bine. Azi postez un text nou. Te astept sa revii cu o continuare a primului comentariu, dar am simtit nevoia sa clarific situatia. Sappfire, nu stiu daca e vorba de balante. Strategia mea, ca individ pe site, este un echilibru de bun-simt, intre a posta texte vechi si noi si a comenta, pentru ca scopul este calitatea. Personal, nu ma intereseaza nici cat de vechi e un text, de unde e si ce-a facut el inainte, ma intereseaza sa fie bun si ma intereseaza o critica pertimenta: atat sa critic (pe cat ma tin cunostiintele si neuronii), cat si sa fiu criticata. Astfel evoluez si eu si site-ul. Sper ca raspunsul meu te satisface. :-) In text am incercat sa expun problema privind-o din cate unghiuri am fost in stare, pentru ca e o problema care ne priveste pe toti. Si mai sunt unghiuri, dupa cum se vede clar in comentarii.
pentru textul : Texte vechi în pagini noi. Problemă? deiata cum ies înaintea ta dragoste
subţire ca strigătul
goală şi vie
ce frumos, mi-am zis, citind aceste versuri! si dupa asa inceput eram curios cum se termina. in ultima vreme, obsedat de sfarsituri.
mă cheamă la masă
în farfurie
inima ticăie
alături
pâinea vinul
cuţitul
aleluia, zic!
pentru textul : cină festivă dehei, n-am vrut să se ajungă aici. ideea era că vlad turburea și alina manole tind să fie nașpa cînd mi se adresează, mai bine să n-o facă, să ne ignorăm reciproc. și fără scuze, nu-mi prezentați că nu cred în așa ceva
apoi, textul refuzat de dinainte de crăciun a fost lăudat de poeți publicați la mari edituri (cartea românească, vinea), chiar a fost ceva abuziv, cenzură inutilă
deci putem încheia, nu?
pentru textul : starea hermeneia deAnișoara, regulamentul spune: „16.2. să folosească diacriticele limbii române (în cazul excepțional în care acest lucru nu este posibil, nefolosirea diacriticelor să fie consecventă pe parcursul tuturor textelor autorului respectiv)” și „18. Un text care prezintă greșeli gramaticale, de tipărire și asupra căruia s-a atras atenția de către moderatorii sau editorii site-ului trebuie corectat în cel mult douăzeci și patru de ore. Necorectarea la timp duce la anularea vizibilitații textului.” Există vreo anumită nelămurire asupra acestui aspect?
pentru textul : Sky Mirror dedeconstrucția textului confesiv e singura pe care o putem lua în calcul atunci când natura limbajului este simplă. poate există o teamă de perimare și-sau de lipsă de originalitate, poate poetica modernă tinde să-și îndrepte atenția sprea ate zone ale construcției sensibilității. cu siguranță, trebuie să ai curaj să scrii "clasic". tu văd că-l ai. întorcându-mă la deconstrucție (alfel, consider că poemul tău spune singur ce are de spus), văd urma memoriei (hypomnemata), ființa ca un in extenso al acesteia și teama produsă nu de moartea în sine (thanatos), ci de împletirea (symploke) ei cu discursul despre ființă (logoi peri onton)
pentru textul : nu mi-e teamă de moarte descrii la fel de bine ca de obicei, dar mai ai inca mici scapari, de pilda ca o niște prune necoapte sau sâ te întorci. per ansamblu insa acelasi suflu, aceeasi respiratie, aceeasi constanta care te caracteriyeaya de cand te citesc. ai si cateva idei faine, mie personal mi+a placut laminorul de oameni, dar eu l+as fi folosit altfel.
pentru textul : not at my desk dede exceptie. Sarbatori cu bine!
pentru textul : Sărbători fericite! deÎmi place ideea schimbării titlului și transformarea în ciclul "poetul", poeme distingându-se acum prin subtitlu. Suntem acum la al doilea. Se păstrează tonalitatea gravă, și e bine, manifestă aici de la început. E interesantă și, cred, originală asocierea cu acea pasăre uriașă, cu părți, ce frumos, moarte. A doua strofă imaginativă, coboară registrul tragic al receptării poetului într-un sine universal al cititorului. Strofa a treia, în schimb, prin "abluțiunea" aceea, se prea umple artificial de prețiozitate (poate că o expresie mai așezată va fi mai consonantă), iar la final "oglindă răsturnată" lângă "disprețuită alternativă" ne antrenează într-un iureș de sensuri, prea încărcat de semnificații deja redundante, căci s-a spus (s-a indus, de fapt) deja mult, și acum se risipește frumusețea dintâi. Finalul primelor două strofe e bine temperat, celei de-a treia mi se pare mai greoi (în formă, căci ideea e clară) pănă la imobilitate. E doar o părere subiectivă, poemul mi se pare bun în ansamblu. De remarcat, față de primul poem al ciclului, aici poetul e privit și din perspectiva cititorului, aplecându-și atenția asupra efectelor pe care primul le generează în celălalt. Această schimbare de perspectivă e constructivă pentru un ciclu, nu-l face să treneze. Totuși mi-a plăcut mai mult "Poetul (I)" și-mi dau seama că e dificil să susții mai departe un ciclu, mai ales dacă ai pornit cu dreptul.
pentru textul : poetul II deSper ca ultima variantă postată să poată fi vizibilă. Acum la mine se vede bine, ușor în ceață "dăltuit". Mulțumesc pentru înțelegere și ajutor, tuturor.
pentru textul : roca din care mă nasc dein sfarsit, un articol despre o lansare care spune multe in putine cuvinte.
pentru textul : Antologia ”Club Astra”, Sibiu deincheierea, mai ales, e de milioane! :))
Ecaterina, eu personal cred ca Bobadil a gresit. Evident ar fi civilizat sa isi ceara scuze. El si-a exprimat o opinie despre tine si noi nu incurajam ca in comentarii sa fie exprimate opinii despre persoane, mai ales in mod gratuit. Nu neaparat pentru ca nu ar fi interesant ci pentru ca multe conflicte nu reusesc sa ramina in zona literara ci incep sa o ia foarte razna. Dar opinia lui totusi a avut o legatura cu "activitatea si credibilitatea ta literara". Stiu ca acum unii ma vor acuza ca "nuantez" oarecum regulamentul, si poate o fac, dar cred ca orice discutie daca are o legatura cu textul si cu activitatea literara poate totusi avea loc. Nu vreau sa folosesc acest spatiu ca sa explic aici si acum aceasta in totalitate dar am observat ca de teama de a nu "calca regulamentul" oamenii nu mai spun nimic. Tac milc. In acelasi timp stiu ca orice discutie "literara" (mai ales la noi romanii) se inflameaza repede si devine un mic razboi balcanic. Deci imi dau seama ca este o fringhie foarte subtire cea pe care incerc sa merg. Acum recunosc pe pentru unii va fi ceva nou dar intotdeauna am considerat Hermeneia un organism care poate evolua. Categoric nu incurajez jignirile dar, asa cum am spus-o si alta data, nu orice conflict este rau per se. In acelasi timp eu nu am incurajat comparatiile cu alte site-uri si cu atit mai putin cu agonia. Dar stiu ca nu pot sa pun neaparat un embargo. Multi va cunoasteti de pe acolo si de bune si de rele. Asa ca daca Bobadil are ceva sa reproseze modului in care tu faci comentarii asta nu mai este vina mea si nici a site-ului Hermeneia. Chiar daca nu cred ca avea vreo legatura cu situatia de fata. Dar lucrurile nu pot fi decupate cu foarfecul. Viata se interpatrunde. Interesant este faptul ca nu ai negat ce a spus el. Poate nu ai facut-o pentru ca e adevarat sau poate pentru ca nu ai vrut sa escaladezi conflictul. Indiferent care este motivul nu imi pretinde mie sa maimutaresc agonia si sa am offtopicuri pentru ca "asa este acolo". Hermeneia, daca inca nu te-ai prins, a fost creata tocmai pentru ca "sa nu fie ca acolo". Te asigur ca o astfel de remarca (cea cu offtopicul), precum si cea legata de "deceptia" ta nu fac decit sa ma dezamageasca pe mine. Pentru ca imi lasa impresia unei persoane destul de egoiste care este gata sa arunce blamul pe un site intreg pentru ca cineva i-a spus ceva ce culmea s-ar putea sa fie adevarat. Deci cu alte cuvinte esti fetita care isi ia papusa si pleaca acasa pentru ca nu stiu ce cavaler ti-a spus ca esti urita. Convinge-ne ca nu esti urita. Convinge-ne ca nu e adevarat, ca nu te "pliezi" pe dupa doamna "agon" (sic!) Ela Luca. Eu habar nu am care este adevarul dar reactia ta ma face sa cred ca nu ar fi exclus ca Andu sa aiba dreptate. Si atunci ce te faci?
pentru textul : poetul I dePagini