bobadile,
eu nu mai stiu cum sa interpretez atitudinea asta a ta sudo-ofuscato-defensiva. dar, inainte de toate am un singur lucru pe care vreau sa ti-l cer. si anume iti cer SA INCETEZI SA MAI MINTI AICI. asta daca nu este prea mult sa cer de la un plagitor recidivist ca tine. banuiesc ca stii la ce gesturi de plagiat ma refer. si te rog sa nu te simti vexat. pentru ca, tot din batrini (daca nu mai de demult) este si recomandarea asta ca inaite sa te apuci sa scoti paiul din ochiul altuia sa binevoiesti sa te ocupi de birna din al tau. si ca sa clarificam de ce te numesc mincinos, asta este pentru ca logarea cu "Enter" dupa introducerea autentificarii FUNCTIONEAZA. asa ca, again, fa bine si inceteaza cu minciunile pentru ca este cel mult ridicol. faptul ca logarea sau dezlogarea te duce in pagina principala este decizia mea. iar daca nu iti place, sorry, tough luck. dar macar din bun simt (daca ai asa ceva) exista adresa de email pentru astfel de observatii sau intrebari. poti sa iei asta si ca avertisment. la urmatorul offtopic pe care il vei face intr-un comentariu va trebui sa iti suspendam contul pe o perioada foarte lunga probabil. este decizia consiliului Hermeneia, decizie pe care eu am taraganat-o suficient de mult cred.
in text am preferat VINE si nu VIN, si nu cred ca este neaparat incorect gramatical de vreme ce nu am pus virgula sau "presupus" virgula ci am scris "si". ca si cum as repeta propozitia LA SINGULAR cu fiecare complement in parte. pricepi sau e nevoie sa explic mai mult? e un mod in care urmaresc sa subliniez ceva. iar daca tie nu-ti place nu e nevoie sa o numesti incorect gramatical. pentru ca nu e. decit poate pentru minti inguste care cauta nod in papura. daca tot cauti o papura din asta amarita iti recomand lithera. cauta acolo noduri.
in ce masura sint sau nu eu deosebit pe bune ca nu te priveste pe tine. iar astfel de sfaturi pastreaza-le mai bine pentru cei din familia ta. nu cred ca sintem atit de familiari noi doi ca sa ajungem sa ne "sfatuim" la modul asta.
Doina şi Paul(dacă m-ai pomenit)
m-am jucat încă de ieri pe această poză încercînd o tentă vintage pentru un plus de mister. pînă la urmă am renunţat găsind originalul echilibrat cromtic şi compoziţional.
cu bine şi din noapte şi înainte de ocheada-n oglingă mi-am zis citeşte mă pe hermeneia întâi şi dup-aia te speli pe dinţi.
mă holbai şi iată cîteva comentarii pe ici pe colo da niciun text. n-ainte să-nchid, thanx şi eşti dator c-o explicaţie la holbează că şi se holbeşte cred că e corect, după googling.
stau și mă întreb cum de nu își dă autorul seama de ridicolul confuziei între jocul de cuvinte și poezie. Pentru că dacă dublul sens al cuvîntului gol/goală poate genera anecdote sau jocuri de cuvinte, cu siguranță însă că e aproape imposibil să asimilezi asta cu poezia. pur și simplu nu merge.
iar finalul „aş fi putut muri
dar tu erai goală
pe piedestalul ochiului meu de sticlă
(şi oricum aş fi murit cu ochii deschişi)”
e de-a dreptul hilar prin „tîlcul adînc din puțul gîndirii” cu care ne „lămurește” despre ce este vorba.
Fragmentul acesta are cursivitate, o doză bine venită de umor, și un firav fir epic. Dar nu-i rău. Mâna care scrie nu-i deloc nesigură, iar asta se dobândește greu și se pierde lesne. Se vede însă c-a fost scris dintr-o suflare și că nu ai revenit asupra lui. Ți-aș recomanda să revezi următoarele construcții: - "nu mai ajung nici să mă iscălesc pe foaia de prezență a seminarului constipat în antipatia profesorului" (n-am înțeles nimic din construcția asta. Ce caută "în anipatia profesorului" acolo? Constipat nu prea văd să ceară determinarea respectivă, vezi ce faci să clarifici ce-ai vrut să spui); - "destinații mamare" - nu știu dacă ai vrut să faci un joc de cuvinte aici, dar mamar nu are legătură cu mama, iar altfel construcția ta nu are sens, căci bănuiesc că te referi la înjurături cu trimitere la origine, nu? - "În raza privirii mele sărace" - o privire nu prea are cum să fie săracă. Poate raza... și-atunci construcția e confuză din start, ar trebui regândită; - "Dacă la ora aia aș fi avut încă vreun strop de civic în mine, l-aș fi numit rom" - ???!!! - "Am coborât aruncând o ultimă privire victimei și, ajuns pe trotuar, am dat drumul rafalei chinuitoare de râs. Pe retină îmi persista incă imaginea bătrânei sustrăgând portofelul tânărului, infofolindu-l în batic și coborând ca o umbră din autobuz." Aici nu se leagă. Bătrâna ori rămâne în autobuz după ce coboară povestitorul, ori a coborât înainte? Sau sunt duă bătrânici?! Sau a coborât și ea la aceeași stație? (neclar). Vezi cum se dă peste cap tot eșafodajul, dacă nu ești atent la detalii?; - "Deci nu-mi făceam prea multe mustrări de conștiință." este inutilă, poți să renunți la ea. Crede-mă, nimeni nu se mai gândește la asta la finalul textului. E ca și cum ai spune la finalul unei glume "acum puteți să râdeți".
Eu îți mulțumesc Marlena pentru ceea ce ai oferit la Cărtărești celor prezenți alături de cartea aceasta împachetată în multe vise. Efortul tău e remarcabil. Și cum spunea Poetul, orice Sfârșit e doar un Început. Regret că nu ai putut sta mai mult în București să te pot invita la atelier... Fotografiile pe care le-am făcut simultan cu celălalt aparat (al lui Tzone) sunt mult mai reușite; sper să ți le transmită cât de curând. Din nefericire, aparatul meu nu a fost inspirat.
Nu sînt convins, Marga, că mă cunoști atît de bine ca să știi de ce „friguri” sînt eu cuprins sau nu. Tot la fel mi se pare deosebit de naivă și pripită, deci probabil eronată, logica ta conform căreia din cauza sfîrșitului unui text tu poți să îmi pui un diagnostic. De fapt, această optimistă convingere conform căreia tu ai putea pune un „diagnostic literar-creativ” (to anybody) îmi pare, la urma urmei, undeva între bombastic și fandosit. Dacă o faci de dragul petardelor sau luminii reflectoaelor te înțeleg. Small minds like small things. Dar dacă tu chiar crezi ceea ce scrii, atunci este mai degrabă tragic decît hilar. Anyway, pe text vorbind, nu sînt convins că părerea ta, conform căreia literatură se poate scrie numai pe baza unui rețetar care, în mintea ta, presupune versuri șlefuite „ce din coadă au să sune”, este ceea ce înseamnă de fapt literatură.
Aranca, Din nefericire, nu. Dupa cate stiu, in afara de versiunea pe CD, nu s-a scos o versiune si pe hartie. Iar cea de pe CD nu am gasit-o in librarii. Nici nu stiu daca Roman Popa mai traieste, sau nu. Cand ma voi intoarce in tara chiar mi-am propus sa ma interesez. Versiunea pe CD fusese realizata in Germania (dar in romana) de catre fiul lui Roman Popa. De asemenea, nu dispun nici de o fotografie a arhitectului. In schimb, in NOEMA, au fost reproduse niste fotografii ale unor "formatiuni" arhitecturale, realizate pe calculator, dupa metoda lui Popa. Nu am putut sa le reproduc deoarece nu mai dispun de textul respectiv in format electronic. Te asigur insa ca ele aveau o frumusete stranie.
mam gandit ca sub forma de proza ar arata mult mai bine. am vazut tipul asta de proza ca se practica din ce in ce mai des. prima oara am vazut in revista Tomis. Exista romane intregi acu astfel de tip de scrieie. cum textul meu abunda de verbe, m-am gandit sa il modific si sa il aduc la forma asta. Voi mai lucra si pe la imagini. sa imi spui ce parere ai.
Foarte interesant articolul, Marina, felicitări pentru că ne readuci în atenție o personalitate artistică atât de fascinantă a avangardismului. E cu atît mai bine că astăzi mulți suntem interesați de lucrările avangardei, de această explozie de fantezie care a schimbat, a generat și regenerat arta secolului XX. Mulțumesc pentru reproducerile reprezentative bine alese, voi urmări linkurile și voi reveni sa discutăm despre acest artist.
Mă așteptam să văd poza, în final, a povestitorului. Așa că am zâmbit și am reluat textul, pentru a desluși conturul figurii. Mi-a părut ca o spirală, cu cât recitesc, cu atât mai mult urc pașii spre un centru necunoscut, încă. Mi-a plăcut: "ceața desenând cu vârful piciorului drumul".
moartea este un dodecaedru perfect ora unu mor ochii pentru că sînt umezi prea umezi pentru lumea noastră anti-acvatică erori în ulciorul unui craniu sigilat păstrarea uscată a sinelui ora două se rup brațele trupurile noastre nepaseriforme crengi pentru rugăciunea cuiburilor trei dispare limba lenevind pe curvatura cuvintelor sfîrșitul un glonte rătăcit o sfîrtecă ora patru cade perechea de îngeri carnali urechi în pulberea porumbeilor unde dorm cîntecele ora cinci se desparte de noi obrazul sărutul un pergament palimpsest despre alt timp șase dispar diferențele noastre devenim nici femeie înger nici bărbat ora șapte se topește inima undeva într-un alambic perpetuu se întoarce în pămînt pămîntul bucuriilor noastre opt mîinile trec ating gibraltarul apoi își iau zborul spre arcadia ora nouă picioarele se prăbușesc devenind prăpastie zece unsprezece doisprezece dodecaedru cerc
Cred că motivul pentru care românii evită (într-un mod puțin straniu) să vorbească despre „13-14 iunie Piața Universității” este pentru că poate acele evenimente au reprezentat prin excelență „arătarea la față a României”; sau, ca sa folosesc o altă imagine, au reprezentat momentul cînd România veche s-a privit în față cu România nouă. Nu că aș face vreo judecată de valoare între cele două aici. Dar așa văd eu lucrurile. Românii nu au avut o prăbușire a „zidului Berlinului” sau o „primăvară de la Praga”. Din păcate revelația (în sens de autodescoperire) României s-a petrecut atunci. Și de fapt acele zile și evenimente poartă amprenta caracterului tragic al societății românești. Dacă vreodată cineva, prin absurd, va încerca sa înțeleagă ce se întîmplă cu România. și dacă va încerca să ajute România să fie altceva, va trebui să înceapă cu acele întîmplări. Restul sînt doar consecințe și manifestări ale „adevărului” care s-a revelat atunci. Dar, ca întotdeauna, adevărul doare. La fel ca apa rece.
ei da, iata o poezie simpla si penetranta, o poezie care nu se mai inchina cuvintelor, ci starii! am totusi niste obiectii - nu foarte importante, dar... -parca diminutivul "cerculet" nu s-ar impune - decat daca nu intentionai o ironie la adresa parafrazei, ceea ce l-ar justifica oarecum; - as fi lasat numai "și o să mai țin minte îndemnul / acesta / paradoxal" - fara adjectiv; - in prima strofa ai un subiect multiplu (prieteni, carti, femei) care, pare-mi-se, nu prea se acorda cu predicatul...mai corect spus, cu pronumele complement. (pe ELE, le), pentru ca prietenii sunt, totusi, de gen masculin. placut. felicitari. si..."paserea"?
Am ascultat sugestia dumneavoastră şi am realizat o nouă versiune. În prima am pornit de la documentul PageMaker trimis la tipografie, însă am avut o problema tehnică (nu ştia să salveze 'ş' şi 'ţ'). În cea de-a doua versiune am pornit de la versiunea Word a documentului si am rezolvat această problemă, însă aspectul grafic nu e fidel ediţiei tipărite.
daca am vreo vina, sa-mi fie iertat. faceti asa cum considerati de cuviinta, dar daca aveti de gind sa ma coboriti la novice, o sa injur toti membrii in stinga si in dreapta pina imi suspendati contul definitiv, fiindca oricum nu o sa mai am dorinta sa activez aici. sunt o persoana educata si, eventual, nu o sa injur pe nimeni, dar o sa va rog politicos sa imi suspendati contul pe termen nedeterminat, lucru pe care il puteti pune in functiune de pe acum, daca hotariti sa ma degradati. si, vedeti, adriana lisandru cu pseudonimul sancho panza, membrul care mi-a acordat penita, este unicul moderator de pe site, si nicidecum nu eu i-am dat aceasta functie destul de importanta. mai amintiti-va ca am avut si texte pe care le-ati apreciat la timpul lor, desi intr-un procent mic, si ca penitele pe care le-am acordat au fost intotdeauna agumentate dupa regulament, si ca nu am jignit pe nimeni. sper ca nu e vorba de faptul cum ca am zis la un text care va apartine ca ar fi prost. nu cred ca e astra, nu va cred in stare. per ansamblu mi/am suportat pedeapsa cu suspendare si nu am incalcat regulamentul pina acum, adica, dupa suspendare, nu am mai primit avertizari. am inceput sa scriu fara abrevieri. pot sa promit sa nu comentez textele care nu/mi plac, sa/mi imbunatatesc calitatea textelor in limita posibilului, si sa renunt la a acorda penite. astea mi le ofera si notiunea de novice, dar nu vreau. dati-mi un termen de incercare, in care eu sa ma straduiesc sa schimb ceva viyibil in activitatea mea literara pe hermneia. ce ziceti? ecaterina
Mie mi se pare poetic stomacul acela de balaur tocmai pentru ca este generos in semnificatii... 1. pentru ca balaurii erau uneori hraniti cu fecioare ceea ce face din balaur un fel de devorator de pudoare, de senzualitate nemanifestata 2. pentru ca stomacul poate fi lesne inteles ca un athantor, varianta barbateasca a pantecului, un loc de transmutatie a elementelor vulgare si de separare a esentei de steril 3. pentru ca balaurul este prin natura sa o fiinta intermediara, impartita... zburator prin aer, sursa a elementului foc, cand este legat acest lucru se intampla in htonian, sub un munte, se hraneste cu fecioare dupa cum am spus, adica si elementul acvatic. Doar cateva chestiuni venite in graba care pot fi valorizate poetic in materia stomacului de balaur. Despre poezie... "aerul putred" este de mare efect si ma face sa ma gandesc la Cioran care scria ca in iubire suntem putrezi de noi insine, metafora fantastica a lipsei de ego... sintagma cu pricina ofera o deschidere buna spre ideea de baza a textului. Daca ar fi poezia mea as rescrie pentru o mai buna cursivitate... te transformi canish cu dinții tociți pe ceafă îți crește blană si simti cum puricii fricii foșnesc ca o armată de bestii Sunt de acord cu haita de lupi ca sugestie primara a sexualitatii si cu mirosul de barbat care pentru o femeie reprezinta o trimitere evidenta spre protectie, spre tata. As termina strofa cu "o întâmplare unde să intri pe brânci", sugestie foarte buna a ingramadirii in sine, a ingustarii orizontului, a lipsei dorintelor. "ori cauti un om o privire de om o tăcere de om"... aici e cam patetic. "cătușe pe glezne într-un ochi prin care te-ai scurs ca o poveste citită în tren râcâi flămând te găsești ești gol și uscat ca o piele de șarpe"... partea aceasta este reusita insa fragmentul care o precede e cam neclar si are mult balast. Cu finalul... hmmm... eu zic sa-l urci pe Dumnezeu in tren :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
bobadile,
pentru textul : despre o femeie goală deeu nu mai stiu cum sa interpretez atitudinea asta a ta sudo-ofuscato-defensiva. dar, inainte de toate am un singur lucru pe care vreau sa ti-l cer. si anume iti cer SA INCETEZI SA MAI MINTI AICI. asta daca nu este prea mult sa cer de la un plagitor recidivist ca tine. banuiesc ca stii la ce gesturi de plagiat ma refer. si te rog sa nu te simti vexat. pentru ca, tot din batrini (daca nu mai de demult) este si recomandarea asta ca inaite sa te apuci sa scoti paiul din ochiul altuia sa binevoiesti sa te ocupi de birna din al tau. si ca sa clarificam de ce te numesc mincinos, asta este pentru ca logarea cu "Enter" dupa introducerea autentificarii FUNCTIONEAZA. asa ca, again, fa bine si inceteaza cu minciunile pentru ca este cel mult ridicol. faptul ca logarea sau dezlogarea te duce in pagina principala este decizia mea. iar daca nu iti place, sorry, tough luck. dar macar din bun simt (daca ai asa ceva) exista adresa de email pentru astfel de observatii sau intrebari. poti sa iei asta si ca avertisment. la urmatorul offtopic pe care il vei face intr-un comentariu va trebui sa iti suspendam contul pe o perioada foarte lunga probabil. este decizia consiliului Hermeneia, decizie pe care eu am taraganat-o suficient de mult cred.
in text am preferat VINE si nu VIN, si nu cred ca este neaparat incorect gramatical de vreme ce nu am pus virgula sau "presupus" virgula ci am scris "si". ca si cum as repeta propozitia LA SINGULAR cu fiecare complement in parte. pricepi sau e nevoie sa explic mai mult? e un mod in care urmaresc sa subliniez ceva. iar daca tie nu-ti place nu e nevoie sa o numesti incorect gramatical. pentru ca nu e. decit poate pentru minti inguste care cauta nod in papura. daca tot cauti o papura din asta amarita iti recomand lithera. cauta acolo noduri.
in ce masura sint sau nu eu deosebit pe bune ca nu te priveste pe tine. iar astfel de sfaturi pastreaza-le mai bine pentru cei din familia ta. nu cred ca sintem atit de familiari noi doi ca sa ajungem sa ne "sfatuim" la modul asta.
Doina şi Paul(dacă m-ai pomenit)
pentru textul : Feminitate sine qua non dem-am jucat încă de ieri pe această poză încercînd o tentă vintage pentru un plus de mister. pînă la urmă am renunţat găsind originalul echilibrat cromtic şi compoziţional.
cu bine şi din noapte şi înainte de ocheada-n oglingă mi-am zis citeşte mă pe hermeneia întâi şi dup-aia te speli pe dinţi.
pentru textul : ieşirea din iarnă demă holbai şi iată cîteva comentarii pe ici pe colo da niciun text. n-ainte să-nchid, thanx şi eşti dator c-o explicaţie la holbează că şi se holbeşte cred că e corect, după googling.
citește HCODE. poti pur si simplu sa copii exemplul de acolo si sa pui adresa unde se afla poza ta
pentru textul : cenusa de fachir de
foto-Robert Desnos
pentru textul : Robert Desnos (1900-1945) de...iar inainte, pune caracterele bold si mai trage putin de ele lateral (arialul, ca si courierul, nu sunt ofertante si trebuie sa le mai "umfli")
pentru textul : roca din care mă nasc deeu as pastra un singur crochiu din tot: "valurile sunt acum mici volume de poezii pe care le-ai scris cândva în nisip " atat...
pentru textul : mic poem deMulțumesc frumos, Luminița. E o simplitate pe care o trăiesc și mă bucur că ți-a plăcut.
pentru textul : autoportret pe o roșcovă destau și mă întreb cum de nu își dă autorul seama de ridicolul confuziei între jocul de cuvinte și poezie. Pentru că dacă dublul sens al cuvîntului gol/goală poate genera anecdote sau jocuri de cuvinte, cu siguranță însă că e aproape imposibil să asimilezi asta cu poezia. pur și simplu nu merge.
iar finalul „aş fi putut muri
dar tu erai goală
pe piedestalul ochiului meu de sticlă
(şi oricum aş fi murit cu ochii deschişi)”
e de-a dreptul hilar prin „tîlcul adînc din puțul gîndirii” cu care ne „lămurește” despre ce este vorba.
dar poate s-a vrut parodie și nu m-am prins eu.
pentru textul : Nud deFragmentul acesta are cursivitate, o doză bine venită de umor, și un firav fir epic. Dar nu-i rău. Mâna care scrie nu-i deloc nesigură, iar asta se dobândește greu și se pierde lesne. Se vede însă c-a fost scris dintr-o suflare și că nu ai revenit asupra lui. Ți-aș recomanda să revezi următoarele construcții: - "nu mai ajung nici să mă iscălesc pe foaia de prezență a seminarului constipat în antipatia profesorului" (n-am înțeles nimic din construcția asta. Ce caută "în anipatia profesorului" acolo? Constipat nu prea văd să ceară determinarea respectivă, vezi ce faci să clarifici ce-ai vrut să spui); - "destinații mamare" - nu știu dacă ai vrut să faci un joc de cuvinte aici, dar mamar nu are legătură cu mama, iar altfel construcția ta nu are sens, căci bănuiesc că te referi la înjurături cu trimitere la origine, nu? - "În raza privirii mele sărace" - o privire nu prea are cum să fie săracă. Poate raza... și-atunci construcția e confuză din start, ar trebui regândită; - "Dacă la ora aia aș fi avut încă vreun strop de civic în mine, l-aș fi numit rom" - ???!!! - "Am coborât aruncând o ultimă privire victimei și, ajuns pe trotuar, am dat drumul rafalei chinuitoare de râs. Pe retină îmi persista incă imaginea bătrânei sustrăgând portofelul tânărului, infofolindu-l în batic și coborând ca o umbră din autobuz." Aici nu se leagă. Bătrâna ori rămâne în autobuz după ce coboară povestitorul, ori a coborât înainte? Sau sunt duă bătrânici?! Sau a coborât și ea la aceeași stație? (neclar). Vezi cum se dă peste cap tot eșafodajul, dacă nu ești atent la detalii?; - "Deci nu-mi făceam prea multe mustrări de conștiință." este inutilă, poți să renunți la ea. Crede-mă, nimeni nu se mai gândește la asta la finalul textului. E ca și cum ai spune la finalul unei glume "acum puteți să râdeți".
pentru textul : Viceversa deS.o.s. cu majuscule - S.O.S.
pentru textul : Şi vasele de croazieră se pot scufunda deEu îți mulțumesc Marlena pentru ceea ce ai oferit la Cărtărești celor prezenți alături de cartea aceasta împachetată în multe vise. Efortul tău e remarcabil. Și cum spunea Poetul, orice Sfârșit e doar un Început. Regret că nu ai putut sta mai mult în București să te pot invita la atelier... Fotografiile pe care le-am făcut simultan cu celălalt aparat (al lui Tzone) sunt mult mai reușite; sper să ți le transmită cât de curând. Din nefericire, aparatul meu nu a fost inspirat.
pentru textul : Lansarea "Oublier en avant/Uitarea dinainte" – Marlena Braester deNu sînt convins, Marga, că mă cunoști atît de bine ca să știi de ce „friguri” sînt eu cuprins sau nu. Tot la fel mi se pare deosebit de naivă și pripită, deci probabil eronată, logica ta conform căreia din cauza sfîrșitului unui text tu poți să îmi pui un diagnostic. De fapt, această optimistă convingere conform căreia tu ai putea pune un „diagnostic literar-creativ” (to anybody) îmi pare, la urma urmei, undeva între bombastic și fandosit. Dacă o faci de dragul petardelor sau luminii reflectoaelor te înțeleg. Small minds like small things. Dar dacă tu chiar crezi ceea ce scrii, atunci este mai degrabă tragic decît hilar. Anyway, pe text vorbind, nu sînt convins că părerea ta, conform căreia literatură se poate scrie numai pe baza unui rețetar care, în mintea ta, presupune versuri șlefuite „ce din coadă au să sune”, este ceea ce înseamnă de fapt literatură.
pentru textul : iarnă și eminescu deTouchée, Ioana. Merçi.
pentru textul : tant qu’il y aura des ailes deAranca, Din nefericire, nu. Dupa cate stiu, in afara de versiunea pe CD, nu s-a scos o versiune si pe hartie. Iar cea de pe CD nu am gasit-o in librarii. Nici nu stiu daca Roman Popa mai traieste, sau nu. Cand ma voi intoarce in tara chiar mi-am propus sa ma interesez. Versiunea pe CD fusese realizata in Germania (dar in romana) de catre fiul lui Roman Popa. De asemenea, nu dispun nici de o fotografie a arhitectului. In schimb, in NOEMA, au fost reproduse niste fotografii ale unor "formatiuni" arhitecturale, realizate pe calculator, dupa metoda lui Popa. Nu am putut sa le reproduc deoarece nu mai dispun de textul respectiv in format electronic. Te asigur insa ca ele aveau o frumusete stranie.
pentru textul : Reoarhitectura - arhitectul Popa Roman deei, va trebui să aștepți cu volumul:) cu musafirii cred că te descurci și fără:) iar richter e... genial! mulțam fain, Mădă!
pentru textul : interior horses demam gandit ca sub forma de proza ar arata mult mai bine. am vazut tipul asta de proza ca se practica din ce in ce mai des. prima oara am vazut in revista Tomis. Exista romane intregi acu astfel de tip de scrieie. cum textul meu abunda de verbe, m-am gandit sa il modific si sa il aduc la forma asta. Voi mai lucra si pe la imagini. sa imi spui ce parere ai.
pentru textul : lasă, lasă deda, se zice ca ar fi fost un "hit" cindva. pe vremea cind ma mai lovea inspiratia. merci de apreciere.
pentru textul : Scrii frumos ▒ deFă abstracţie, rogu-te, de ultima întrebare. Mă gândeam la altceva...
pentru textul : Sonet 205 (CCLXXXI) deFoarte interesant articolul, Marina, felicitări pentru că ne readuci în atenție o personalitate artistică atât de fascinantă a avangardismului. E cu atît mai bine că astăzi mulți suntem interesați de lucrările avangardei, de această explozie de fantezie care a schimbat, a generat și regenerat arta secolului XX. Mulțumesc pentru reproducerile reprezentative bine alese, voi urmări linkurile și voi reveni sa discutăm despre acest artist.
pentru textul : Isidore Isou, pour en finir avec la conspiration du silence/Collection François Poyet deMă așteptam să văd poza, în final, a povestitorului. Așa că am zâmbit și am reluat textul, pentru a desluși conturul figurii. Mi-a părut ca o spirală, cu cât recitesc, cu atât mai mult urc pașii spre un centru necunoscut, încă. Mi-a plăcut: "ceața desenând cu vârful piciorului drumul".
pentru textul : Paspartu din sticlă demultumesc lipsea o dicritica unde ati indicar intr-adevar, multumesc frumos pentru observatii cu respect, adelina
pentru textul : quand les paroles sont inutiles demoartea este un dodecaedru perfect ora unu mor ochii pentru că sînt umezi prea umezi pentru lumea noastră anti-acvatică erori în ulciorul unui craniu sigilat păstrarea uscată a sinelui ora două se rup brațele trupurile noastre nepaseriforme crengi pentru rugăciunea cuiburilor trei dispare limba lenevind pe curvatura cuvintelor sfîrșitul un glonte rătăcit o sfîrtecă ora patru cade perechea de îngeri carnali urechi în pulberea porumbeilor unde dorm cîntecele ora cinci se desparte de noi obrazul sărutul un pergament palimpsest despre alt timp șase dispar diferențele noastre devenim nici femeie înger nici bărbat ora șapte se topește inima undeva într-un alambic perpetuu se întoarce în pămînt pămîntul bucuriilor noastre opt mîinile trec ating gibraltarul apoi își iau zborul spre arcadia ora nouă picioarele se prăbușesc devenind prăpastie zece unsprezece doisprezece dodecaedru cerc
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 13 deCred că motivul pentru care românii evită (într-un mod puțin straniu) să vorbească despre „13-14 iunie Piața Universității” este pentru că poate acele evenimente au reprezentat prin excelență „arătarea la față a României”; sau, ca sa folosesc o altă imagine, au reprezentat momentul cînd România veche s-a privit în față cu România nouă. Nu că aș face vreo judecată de valoare între cele două aici. Dar așa văd eu lucrurile. Românii nu au avut o prăbușire a „zidului Berlinului” sau o „primăvară de la Praga”. Din păcate revelația (în sens de autodescoperire) României s-a petrecut atunci. Și de fapt acele zile și evenimente poartă amprenta caracterului tragic al societății românești. Dacă vreodată cineva, prin absurd, va încerca sa înțeleagă ce se întîmplă cu România. și dacă va încerca să ajute România să fie altceva, va trebui să înceapă cu acele întîmplări. Restul sînt doar consecințe și manifestări ale „adevărului” care s-a revelat atunci. Dar, ca întotdeauna, adevărul doare. La fel ca apa rece.
pentru textul : 13 – 14 iunie: Piaţa Universităţii – Reloaded deei da, iata o poezie simpla si penetranta, o poezie care nu se mai inchina cuvintelor, ci starii! am totusi niste obiectii - nu foarte importante, dar... -parca diminutivul "cerculet" nu s-ar impune - decat daca nu intentionai o ironie la adresa parafrazei, ceea ce l-ar justifica oarecum; - as fi lasat numai "și o să mai țin minte îndemnul / acesta / paradoxal" - fara adjectiv; - in prima strofa ai un subiect multiplu (prieteni, carti, femei) care, pare-mi-se, nu prea se acorda cu predicatul...mai corect spus, cu pronumele complement. (pe ELE, le), pentru ca prietenii sunt, totusi, de gen masculin. placut. felicitari. si..."paserea"?
pentru textul : despre închideri demulțumesc Ioana. opiniile și aprecierile tale sînt importante pentru mine.
pentru textul : fecioare neseduse și neabandonate deAm ascultat sugestia dumneavoastră şi am realizat o nouă versiune. În prima am pornit de la documentul PageMaker trimis la tipografie, însă am avut o problema tehnică (nu ştia să salveze 'ş' şi 'ţ'). În cea de-a doua versiune am pornit de la versiunea Word a documentului si am rezolvat această problemă, însă aspectul grafic nu e fidel ediţiei tipărite.
pentru textul : "Gimnastul fără plămâni" de Andrei P.Velea denu pot decat sa iti multumesc pentru ce esti, cu apreciere.
pentru textul : La prânzul luminii cu iarba: Paul Blaj şi „Memorialul dantelelor galbene” dedaca am vreo vina, sa-mi fie iertat. faceti asa cum considerati de cuviinta, dar daca aveti de gind sa ma coboriti la novice, o sa injur toti membrii in stinga si in dreapta pina imi suspendati contul definitiv, fiindca oricum nu o sa mai am dorinta sa activez aici. sunt o persoana educata si, eventual, nu o sa injur pe nimeni, dar o sa va rog politicos sa imi suspendati contul pe termen nedeterminat, lucru pe care il puteti pune in functiune de pe acum, daca hotariti sa ma degradati. si, vedeti, adriana lisandru cu pseudonimul sancho panza, membrul care mi-a acordat penita, este unicul moderator de pe site, si nicidecum nu eu i-am dat aceasta functie destul de importanta. mai amintiti-va ca am avut si texte pe care le-ati apreciat la timpul lor, desi intr-un procent mic, si ca penitele pe care le-am acordat au fost intotdeauna agumentate dupa regulament, si ca nu am jignit pe nimeni. sper ca nu e vorba de faptul cum ca am zis la un text care va apartine ca ar fi prost. nu cred ca e astra, nu va cred in stare. per ansamblu mi/am suportat pedeapsa cu suspendare si nu am incalcat regulamentul pina acum, adica, dupa suspendare, nu am mai primit avertizari. am inceput sa scriu fara abrevieri. pot sa promit sa nu comentez textele care nu/mi plac, sa/mi imbunatatesc calitatea textelor in limita posibilului, si sa renunt la a acorda penite. astea mi le ofera si notiunea de novice, dar nu vreau. dati-mi un termen de incercare, in care eu sa ma straduiesc sa schimb ceva viyibil in activitatea mea literara pe hermneia. ce ziceti? ecaterina
pentru textul : rem deMie mi se pare poetic stomacul acela de balaur tocmai pentru ca este generos in semnificatii... 1. pentru ca balaurii erau uneori hraniti cu fecioare ceea ce face din balaur un fel de devorator de pudoare, de senzualitate nemanifestata 2. pentru ca stomacul poate fi lesne inteles ca un athantor, varianta barbateasca a pantecului, un loc de transmutatie a elementelor vulgare si de separare a esentei de steril 3. pentru ca balaurul este prin natura sa o fiinta intermediara, impartita... zburator prin aer, sursa a elementului foc, cand este legat acest lucru se intampla in htonian, sub un munte, se hraneste cu fecioare dupa cum am spus, adica si elementul acvatic. Doar cateva chestiuni venite in graba care pot fi valorizate poetic in materia stomacului de balaur. Despre poezie... "aerul putred" este de mare efect si ma face sa ma gandesc la Cioran care scria ca in iubire suntem putrezi de noi insine, metafora fantastica a lipsei de ego... sintagma cu pricina ofera o deschidere buna spre ideea de baza a textului. Daca ar fi poezia mea as rescrie pentru o mai buna cursivitate... te transformi canish cu dinții tociți pe ceafă îți crește blană si simti cum puricii fricii foșnesc ca o armată de bestii Sunt de acord cu haita de lupi ca sugestie primara a sexualitatii si cu mirosul de barbat care pentru o femeie reprezinta o trimitere evidenta spre protectie, spre tata. As termina strofa cu "o întâmplare unde să intri pe brânci", sugestie foarte buna a ingramadirii in sine, a ingustarii orizontului, a lipsei dorintelor. "ori cauti un om o privire de om o tăcere de om"... aici e cam patetic. "cătușe pe glezne într-un ochi prin care te-ai scurs ca o poveste citită în tren râcâi flămând te găsești ești gol și uscat ca o piele de șarpe"... partea aceasta este reusita insa fragmentul care o precede e cam neclar si are mult balast. Cu finalul... hmmm... eu zic sa-l urci pe Dumnezeu in tren :)
pentru textul : Un stomac de balaur dePagini