Marga, eu nu am făcut niciun fel de remarcă la adresa fizicului tău, şi chiar dacă aş fi făcut, la doamna care te dai, ar fi trebuit să-ţi păstrezi saliva în gură, nu s-o ventilezi pe aici. La acuza ta de misoginism, dă-mi voie să zâmbesc. Pe baza logicii tale, despre care ştim că este puţin mai sus decât casa nevăstuicilor, toţi oamenii care constată câte un agramat sunt misogini. Faptul că sunt editor era un argument vizavi de morala pe care trebuie sau nu trebuie să ne-o facem. Ştiu că, de fapt, ai înţeles aproximativ totul, însă acţionezi precum orice om care a rămas în raţionamentul gol, asta în măsura în care ai avut unul. Reacţionezi perfect juvenil: cea mai înaltă contră a ta este celebra "ba pe-a mă-ţii", şi nici pe asta nu o poţi argumenta. Invoci misoginismul, ai grijă să-ţi pui în spatele toate femeile, dar tu însăţi te comporţi ca o victimă, cerând tratametn rpeferenţial ("dacă tot vi s-a ivit ocazia mai ales în fața unei femei?"). Este bine c-ai învăţat mai mult ca mine, este rău că ai învăţat prost. Mult şi prost.
Am dărâmat, ceva mai sus, fiecare afirmaţie a ta. Am făcut-o perfect logic. Tu nu ai făcut nimic. Ai lovit din tastatură fără niciun dumnezeu. N-ai avut niciodată nimic de spus, în afară de-a-ţi răcori frustrarea.
Cu aceeaşi milă pentru copiii bătrâni,
propun să ne oprim aici.
incerci sa/ti nuantezi pozitiile si sa deviezi directia insa e clar ceea ce ai vrut sa insinuezi. te intreb, emil pal, cu ce instrumente literare judeci tu ceea ce scriu? esti critic profesionist? sau, cu ce, in afara dispozitiei de moment si a antipatiei sau simpatiei pe care mi/o porti imi judeci textele? sub obiective luarile tale de pozitie? mai mult, eu admit ca textul meu e slab nu pentru ca acesta e punctul tau de vedere ci pentru ca nu ma multumeste pe mine ca autor. simt ca nu am gasit forma aceea de exprimare care sa surprinda exact ceea ce am vrut sa spun. poate nu stii insa in genere nu sunt multumita de ceea ce scriu si caut. ma deranjeaza brutalitatea cu care vii si mai ales revii in comentarii . e prea multa liniste pe hermeneia? sincer, parerea mea e urmatoarea: vi se imputineaza scriitorii, fenomenul de postare si mai ales de comentariu e lent si mai mult o polemica ce are in spate polite mai noi sau mai vechi de platit. e urat. uitati/va la ceea ce se petrece efectiv pe site. ar trebui sa primeze calitatea. scopul unui atelier literar nu e acela de a/l murdari pe celalalt sa se vada cat de buni suntem noi ci descoperirea si de ce nu, promovarea unor talente. stilul acesta mistocar cu care intampinati de multe ori autorii descurajeaza. ma doare ce se intampla. sunt nu dezamagita de atitudinea tipic romaneasca de a da in cap celuilalt, ci revoltata. eu am venit aici sa scriu, sa invat sa scriu si sa cunosc oameni care scriu. tu, emil pal , pentru ce ai venit aici?
buuuun. nu ma mai retrag. imi pare rau, amigo, dar de pe hermeneia nu ma retrag, ca nu vor oamenii de aici. dar, daca tot suntem aici, hai sa vedem cum stam cu celelate probleme si mofturi. ce aveti sa-mi reprosati? a venit momentul adevarului pentru mine. la rand? ce ati mai auzit? cum o mai duc cu listele de ym? hai sa vedem ce mi se mai intampla... ca de la voi aflu ce mai fac si cum o duc. deci?
Am găsit în acest text o metaforă deosebită: "nici nu se gândesc că bruma îmi va acoperi tâmplele ; că voi fi din ce în ce mai mică odata cu zilele strâmte de iarnă." din nefericire, repetiția conjuncției taie din valoare și nu o susține. Există și câteva clișee... Și nu în ultimul rând, atenție mare la diacritice!
bobadil, obserb faptul ca atunci cand bine borba sa comentezi textul tu faci altceva. faci gat, asa, ca un melcushor sub florile marului. si te miri. si ce gura mare aiiii! si ce ochii! te-as inchide intr-un scrin dantelat, numa pt mine. imagine!
Alma, daca ar fi sa compari poezia pe care o scrii cu filele de jurnal, cred ca ai face o mare greseala. Nu cred ca poti spune ca astfel de texte sunt "slabute"; ca fila de jurnal este bine scrisa. Si cred ca scrisul si pe linia aceasta nu poate decat sa iti foloseasca... Cel putin mie mi-a facut placere sa te citesc si astfel. Cat despre descoperirea de suflet, stiu cat te costa, dar ia-o astfel: rezultatul merita :-)
ultima strofa este tulburatoare si plina de profunzime. o concluzie a unei vieti pe care autorul o marturiseste aici ca la spovedanie, dar una care se potriveste tuturora si fiecaruia dintre noi.
Si mai e ceva, o atentionare pe care am primit-o de la un cititor al site-ului. Cam aiurea sa apara avertizari de genul asta pe articole de pe prima pagina. Mai tii minte faza cu "trasul de urechi in public", cum imi ziceai acu' vreo doi ani, ca fac sub un text al lui Madim? Si eu doar comentasem textul. Insa tu chiar "tragi de urechi" un editor al site-ului tau. Cam aiurea, sincer. Aiurea pentru site, distractie gratis pentru ceilalti.
"Just to be careful because the monsters I will meet are pretty and friendly
They will drag me after them as much as I wanted to keep her alive all my life
She always said look up little child tonight stars will fall
But don’t you fall apart even if the one you love most goes to Sarajevo
And never comes back just listen to the radio"
e un pic aglomerat textul. eu as schimba modul de adresare astfel:
Just to be careful because the monsters you'll meet are pretty and friendly
They'll drag you after them to some killing fields
She always said look up little child tonight stars will fall
But don’t you fall apart even if the one you love most goes to Sarajevo
And never comes back just listen to the radio
astfel ai face o legatura intre Sarajevo si ce s-a intamplat pe acolo...
Ups,nu știam că fără aprobare de la stăpînire nu se pot face aprecieri.
Opiniile mele sunt sincere, cu sau fără aprobare.
De curaj au nevoie toți acei ce pornesc la drum, mai ales un drum atît de anevoios cum este de cele mai multe ori scriitura.
chill out, Corina! uite cu citatele acestea: caut bărbat cu intenții serioase de a schimba lumea(Blind date) femeia mea de fapt cauta un 'one night stand' eu ca bărbat cu intenții serioase, mă declar onorat să schimb lumea într-o noapte:) bună definiția asta a ta sui generis a bărbatului...:) again, chill out!:)
Întotdeauna după citirea unui text pe site-uri, încep cu gândul de-a nu scrie vreun comentariu și sfârșesc acționând împotriva gândului meu. Ori cel puțin în ultima vreme.Și asta pentru că inima îmi spune că nu întotdeaua trebuie să-mi ascult gândul. Astfel... aș scoate paranteza (viața se estompează fără structura Tradiției, evacuate odată cu Dumnezeu) pentru că e de ajuns afirmația de dinainte, iar cu ideea aceasta aș creea o altă frază introducând-o în arhitectura întregului. Apoi aș mai curăți, ordona, final ultima frază, în întregimea ei, dar fără a schimba cu nimic din adevărul și sensul ei. Dar dincolo de toate acestea, textul are coloanele, capitelurile și bolțile sale suficiente pentru a iesi din anonimat.. peniță. FELICITĂRI
Sincer Dana, sunt de acord cu o parte din ce a zis Cristina. Mă refer la "exacerbat de inextricabil" și la chestia aia "ubicuă". Nu mă îndoiec că știi ce înseamnă, doar te cunosc, nici că poezia ar fi contrafăcută (care după mine înseamnă artificială, scrisă doar de dragul de a scrie ceva). De fapt, știu că tu scrii pe bune și scrii bine. Dar cuvintele astea strică ritmul poeziei tale. Aș mai avea o sugestie: să inversezi topica versurilor 10 și 11, adică să iasă ceva de genul "de când degetele mele au rămas prinse sub ea". Sună mai firesc. Pe de altă parte, mi-au plăcut ideea cu crepusculul, după mine e foarte bun așa cum este, și versurile în engleză. Mai ales prima strofă, fără ultimul vers, și ultima strofă, mi se par frumoase de tot. Cam atât. Sper că nu te-a supărat comentariul meu. Nu am vrut asta, știi :)
Cred că acest poem ar fi putut fi numit, mai corect, AUTOPORTRET. Asa ca, poate fi studiat din toate unghiurile la orice ora dinyi, in orice anotimp si cred ca impresia privitorului -cititor va fi schimbatoare ca vremea. Scuze, ca am lipsit o vreme, voi incerca sa ma revansez! Multumesc tuturor celor care si-au spus parerea despre versurile mele. Cu drag, Marinela
lungita pentru un final remarcabil: "și pretindem că data viitoare vom avea curajul să nu închidem sicriul pe dinăuntru" Ma repet. Prea multa "demonstratie". Pacat.
am senzaţia că ceva nu-ţi prieşte...trec peste mostra de infatuare ce merită, cu siguranţă, o cauză mai bună," de ce foloseste aici autorul cuvintul „hagiografi” cind probabil ca nici nu stie ce inseamna", ca să-ţi spun că n-ai făcut nimic argumentat, da fapt. simpla chestiune de a trânti în dreptul unor versuri câte o înţepătură nu te face mai credibil, nici mai bun.
încearcă să pătrunzi: poezia este scrisă în cheia vieţilor Sfinţilor, gen "Sfântul Ioan, nebun după Hristos" , etc...
nu ştiu cum s-a întâmplat
fugeam în zig-zag-ul sentimentului de aripi
neştiutor ca un păstrăv izbit de lună
atenţionez că habar nu am cum am devenit nebun după , nu importă care sentiment, afect: religie, poezie...
în zig-zagul sentimentului de aripi
bâjbâind după amintirea, senzaţia unor aripi
neştiutor ca un păstrăv izbit de lună
aici se poate să ai dreptate. păstrăvul, după cum se ştie sare înspre amonte. întruna.
un păstrăv, noaptea, pare că se izbeşte, astfel, de lună. dar, repet, este posibil să fi forţat.
nu schimbă însă cu nimic „fondul” poeziei.
.
am visat că am un ochi verde şi unul tărcat
poate din visul acesta să iasă ceva memorabil”
ironizez, vădit, pentru oricine, semnul visului premonitoriu care, alături de răni, ( genunchii răniţi ai copilăriei) face parte din cazuistica „sfinţeniei”.
„nu le-a spus nimeni că sunt discipoli
toate vocalele păreau identice”
mai cităm şi în context. mai sus fac referire la un pod, cu lanţuri, unde fără să ştie că vor fi „discipoli” tovarăşii de joacă asistau la primele rostiri poetice. vocalele păreau identice pentru că nu era nimeni să le spună că ceea ce fac ei este poezie. asta au aflat-o mai târziu .
ucenicii, dicipolii sunt pomeniţi pentru că „ cele mai mari minuni rămân să fie povestite de cei cărora poezia le-a salvat viaţa...”ei au fost doar martorii începutului.
„despre primele minuni
s-a scris în gazete
care au ars mai târziu în holocaustul maculaturii
deceniului când levitau sub blitzuri
poeţii cei cu optzeci de limbi.
este aici o referire la perioada optzecistă pe care alţi cititori au identificat-o fără prea mari dureri de gât. aşa că nici nu mai insist.
mai jos voi cita întreg paragraful, aşa cum l-ai scris. poate, recitindu-l să ţi se facă puţin jenă de cât de sus te-ai plasat, aşa ab initio...
„hagiografii baladei au tot dreptul să afle
cât de mult se înşeală scepticii”.... pe bune! de ce foloseste aici autorul cuvintul „hagiografi” cind probabil ca nici nu stie ce inseamna. ca rost cu siguranta nu are. am ajuns oare sa folosim cuvinte numai pentru ca au... vocale sunătoare?!!
Sper că nu mai are sens să insist, că, în context, hagiografii, cei care scriu despre vieţile sfinţilor, au legătură cu tot ceea ce am scris mai sus... hagiografii baladei sunt alţii, dar atât de simplu de intuit încât să mai spun că pot fi criticii literari este superfluu.
În concluzie, dragă Virgil, ştii şi tu cum este... de gustibus...mă rog, dacă oi şti ce înseamnă şi asta...
apreciez ineditul împletirii candorii cu maturitatea de după trăire, claritatea cu care se imprimă ambele, acceptarea și echilibrul exprimării lor, forța sugestivă a ,,îngerului de vată de zahăr" și mai ales acel ,,nu mai încap prin urechi de ac", care m-a oprit câteva clipe bune. cred că ar fi fost de evitat repetitia adjectivului - ,,degete albe", ,,cerul alb", eliminat ,,ale umbrei", reformulate versurile 6-7 prin evitarea patetismului parcă prea explicit, dar, în ansamblu, un fragment reușit . La mulți ani, Ioana!
sint de acord cu Ioana. unii dintre noi avem o boala. ne suna melodicitatea in urechi, ne cinta cuvintele, ne ies rimele, trebuie sa ne straduim sa scriem alb, in mod normal nu ne iese. ne-am nascut intr-un veac aiurea
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Marga, eu nu am făcut niciun fel de remarcă la adresa fizicului tău, şi chiar dacă aş fi făcut, la doamna care te dai, ar fi trebuit să-ţi păstrezi saliva în gură, nu s-o ventilezi pe aici. La acuza ta de misoginism, dă-mi voie să zâmbesc. Pe baza logicii tale, despre care ştim că este puţin mai sus decât casa nevăstuicilor, toţi oamenii care constată câte un agramat sunt misogini. Faptul că sunt editor era un argument vizavi de morala pe care trebuie sau nu trebuie să ne-o facem. Ştiu că, de fapt, ai înţeles aproximativ totul, însă acţionezi precum orice om care a rămas în raţionamentul gol, asta în măsura în care ai avut unul. Reacţionezi perfect juvenil: cea mai înaltă contră a ta este celebra "ba pe-a mă-ţii", şi nici pe asta nu o poţi argumenta. Invoci misoginismul, ai grijă să-ţi pui în spatele toate femeile, dar tu însăţi te comporţi ca o victimă, cerând tratametn rpeferenţial ("dacă tot vi s-a ivit ocazia mai ales în fața unei femei?"). Este bine c-ai învăţat mai mult ca mine, este rău că ai învăţat prost. Mult şi prost.
Am dărâmat, ceva mai sus, fiecare afirmaţie a ta. Am făcut-o perfect logic. Tu nu ai făcut nimic. Ai lovit din tastatură fără niciun dumnezeu. N-ai avut niciodată nimic de spus, în afară de-a-ţi răcori frustrarea.
Cu aceeaşi milă pentru copiii bătrâni,
pentru textul : in the sunshine of your love depropun să ne oprim aici.
mersi frumos pentru semn. în cap l-am văzut mai lung, dar atât am fost stare să scriu. mă bucur totuși că l-ai citit
pentru textul : soulmates decu plăcere.
am rezolvat.
pentru textul : Uneori sufletul meu deincerci sa/ti nuantezi pozitiile si sa deviezi directia insa e clar ceea ce ai vrut sa insinuezi. te intreb, emil pal, cu ce instrumente literare judeci tu ceea ce scriu? esti critic profesionist? sau, cu ce, in afara dispozitiei de moment si a antipatiei sau simpatiei pe care mi/o porti imi judeci textele? sub obiective luarile tale de pozitie? mai mult, eu admit ca textul meu e slab nu pentru ca acesta e punctul tau de vedere ci pentru ca nu ma multumeste pe mine ca autor. simt ca nu am gasit forma aceea de exprimare care sa surprinda exact ceea ce am vrut sa spun. poate nu stii insa in genere nu sunt multumita de ceea ce scriu si caut. ma deranjeaza brutalitatea cu care vii si mai ales revii in comentarii . e prea multa liniste pe hermeneia? sincer, parerea mea e urmatoarea: vi se imputineaza scriitorii, fenomenul de postare si mai ales de comentariu e lent si mai mult o polemica ce are in spate polite mai noi sau mai vechi de platit. e urat. uitati/va la ceea ce se petrece efectiv pe site. ar trebui sa primeze calitatea. scopul unui atelier literar nu e acela de a/l murdari pe celalalt sa se vada cat de buni suntem noi ci descoperirea si de ce nu, promovarea unor talente. stilul acesta mistocar cu care intampinati de multe ori autorii descurajeaza. ma doare ce se intampla. sunt nu dezamagita de atitudinea tipic romaneasca de a da in cap celuilalt, ci revoltata. eu am venit aici sa scriu, sa invat sa scriu si sa cunosc oameni care scriu. tu, emil pal , pentru ce ai venit aici?
pentru textul : hurricane plane debuuuun. nu ma mai retrag. imi pare rau, amigo, dar de pe hermeneia nu ma retrag, ca nu vor oamenii de aici. dar, daca tot suntem aici, hai sa vedem cum stam cu celelate probleme si mofturi. ce aveti sa-mi reprosati? a venit momentul adevarului pentru mine. la rand? ce ati mai auzit? cum o mai duc cu listele de ym? hai sa vedem ce mi se mai intampla... ca de la voi aflu ce mai fac si cum o duc. deci?
pentru textul : rugaminte importanta deNu ştiu Alex ce este cu tine! Dar mă bucur să mă întâlnesc cu poezia ta în acest loc.
pentru textul : oriental red deun text în care amănuntul face și dă esența poemului.
pentru textul : până la marginea lumii e doar o grădină deiata un text care doare fără să pretindă mai mult
pentru textul : moartea nu are deAm găsit în acest text o metaforă deosebită: "nici nu se gândesc că bruma îmi va acoperi tâmplele ; că voi fi din ce în ce mai mică odata cu zilele strâmte de iarnă." din nefericire, repetiția conjuncției taie din valoare și nu o susține. Există și câteva clișee... Și nu în ultimul rând, atenție mare la diacritice!
pentru textul : Nu le pasă… deCred că ai mai scris ceva despre autor/din autor. Memoria mea nu mă vinde încă.
pentru textul : Spălare de melodii - Dinu Virgil debobadil, obserb faptul ca atunci cand bine borba sa comentezi textul tu faci altceva. faci gat, asa, ca un melcushor sub florile marului. si te miri. si ce gura mare aiiii! si ce ochii! te-as inchide intr-un scrin dantelat, numa pt mine. imagine!
pentru textul : keep my secret well deAlma, daca ar fi sa compari poezia pe care o scrii cu filele de jurnal, cred ca ai face o mare greseala. Nu cred ca poti spune ca astfel de texte sunt "slabute"; ca fila de jurnal este bine scrisa. Si cred ca scrisul si pe linia aceasta nu poate decat sa iti foloseasca... Cel putin mie mi-a facut placere sa te citesc si astfel. Cat despre descoperirea de suflet, stiu cat te costa, dar ia-o astfel: rezultatul merita :-)
pentru textul : blog de iarnă deultima strofa este tulburatoare si plina de profunzime. o concluzie a unei vieti pe care autorul o marturiseste aici ca la spovedanie, dar una care se potriveste tuturora si fiecaruia dintre noi.
pentru textul : Scrum (VIII) deSi mai e ceva, o atentionare pe care am primit-o de la un cititor al site-ului. Cam aiurea sa apara avertizari de genul asta pe articole de pe prima pagina. Mai tii minte faza cu "trasul de urechi in public", cum imi ziceai acu' vreo doi ani, ca fac sub un text al lui Madim? Si eu doar comentasem textul. Insa tu chiar "tragi de urechi" un editor al site-ului tau. Cam aiurea, sincer. Aiurea pentru site, distractie gratis pentru ceilalti.
pentru textul : Apariție editorială 2007: „NOUS” – Daniella Mutiu de"Just to be careful because the monsters I will meet are pretty and friendly
They will drag me after them as much as I wanted to keep her alive all my life
She always said look up little child tonight stars will fall
But don’t you fall apart even if the one you love most goes to Sarajevo
And never comes back just listen to the radio"
e un pic aglomerat textul. eu as schimba modul de adresare astfel:
Just to be careful because the monsters you'll meet are pretty and friendly
They'll drag you after them to some killing fields
She always said look up little child tonight stars will fall
But don’t you fall apart even if the one you love most goes to Sarajevo
And never comes back just listen to the radio
astfel ai face o legatura intre Sarajevo si ce s-a intamplat pe acolo...
mai gandeste-te.
pentru textul : Look up devremea de luptă
pentru textul : Haiku decucuvea nesătulă
de ochii de maci
erată * a se citi - "măcar o sugestie" Madim
pentru textul : issey miyake deUps,nu știam că fără aprobare de la stăpînire nu se pot face aprecieri.
pentru textul : death by numbers deOpiniile mele sunt sincere, cu sau fără aprobare.
De curaj au nevoie toți acei ce pornesc la drum, mai ales un drum atît de anevoios cum este de cele mai multe ori scriitura.
chill out, Corina! uite cu citatele acestea: caut bărbat cu intenții serioase de a schimba lumea(Blind date) femeia mea de fapt cauta un 'one night stand' eu ca bărbat cu intenții serioase, mă declar onorat să schimb lumea într-o noapte:) bună definiția asta a ta sui generis a bărbatului...:) again, chill out!:)
pentru textul : caut femeie deÎntotdeauna după citirea unui text pe site-uri, încep cu gândul de-a nu scrie vreun comentariu și sfârșesc acționând împotriva gândului meu. Ori cel puțin în ultima vreme.Și asta pentru că inima îmi spune că nu întotdeaua trebuie să-mi ascult gândul. Astfel... aș scoate paranteza (viața se estompează fără structura Tradiției, evacuate odată cu Dumnezeu) pentru că e de ajuns afirmația de dinainte, iar cu ideea aceasta aș creea o altă frază introducând-o în arhitectura întregului. Apoi aș mai curăți, ordona, final ultima frază, în întregimea ei, dar fără a schimba cu nimic din adevărul și sensul ei. Dar dincolo de toate acestea, textul are coloanele, capitelurile și bolțile sale suficiente pentru a iesi din anonimat.. peniță. FELICITĂRI
pentru textul : PoMo lifestyle deBanc, ne-banc, dar e buna! Daca se "construieste" mai mult, se strica.
pentru textul : Porţia de filozofie deMulțumesc pentru semnul tău generos! Chiar aveam ceva dubii în privința textului, dubii pe care le-ai alungat!
pentru textul : trăiesc cu 5 minute în urmă degând bun! om bun!
Sincer Dana, sunt de acord cu o parte din ce a zis Cristina. Mă refer la "exacerbat de inextricabil" și la chestia aia "ubicuă". Nu mă îndoiec că știi ce înseamnă, doar te cunosc, nici că poezia ar fi contrafăcută (care după mine înseamnă artificială, scrisă doar de dragul de a scrie ceva). De fapt, știu că tu scrii pe bune și scrii bine. Dar cuvintele astea strică ritmul poeziei tale. Aș mai avea o sugestie: să inversezi topica versurilor 10 și 11, adică să iasă ceva de genul "de când degetele mele au rămas prinse sub ea". Sună mai firesc. Pe de altă parte, mi-au plăcut ideea cu crepusculul, după mine e foarte bun așa cum este, și versurile în engleză. Mai ales prima strofă, fără ultimul vers, și ultima strofă, mi se par frumoase de tot. Cam atât. Sper că nu te-a supărat comentariul meu. Nu am vrut asta, știi :)
pentru textul : Crepuscul deCred că acest poem ar fi putut fi numit, mai corect, AUTOPORTRET. Asa ca, poate fi studiat din toate unghiurile la orice ora dinyi, in orice anotimp si cred ca impresia privitorului -cititor va fi schimbatoare ca vremea. Scuze, ca am lipsit o vreme, voi incerca sa ma revansez! Multumesc tuturor celor care si-au spus parerea despre versurile mele. Cu drag, Marinela
pentru textul : Agora delungita pentru un final remarcabil: "și pretindem că data viitoare vom avea curajul să nu închidem sicriul pe dinăuntru" Ma repet. Prea multa "demonstratie". Pacat.
pentru textul : egoisme I - trecutul fără mîner deCostele, asta e un poem tare usurel, nu inteleg de ce l-ai incadrat la poezie... vrei sa ma dezamgesti? Spune drept. Andu
pentru textul : Piedestal pentru vise deVirgil,
am senzaţia că ceva nu-ţi prieşte...trec peste mostra de infatuare ce merită, cu siguranţă, o cauză mai bună," de ce foloseste aici autorul cuvintul „hagiografi” cind probabil ca nici nu stie ce inseamna", ca să-ţi spun că n-ai făcut nimic argumentat, da fapt. simpla chestiune de a trânti în dreptul unor versuri câte o înţepătură nu te face mai credibil, nici mai bun.
încearcă să pătrunzi: poezia este scrisă în cheia vieţilor Sfinţilor, gen "Sfântul Ioan, nebun după Hristos" , etc...
nu ştiu cum s-a întâmplat
fugeam în zig-zag-ul sentimentului de aripi
neştiutor ca un păstrăv izbit de lună
atenţionez că habar nu am cum am devenit nebun după , nu importă care sentiment, afect: religie, poezie...
în zig-zagul sentimentului de aripi
bâjbâind după amintirea, senzaţia unor aripi
neştiutor ca un păstrăv izbit de lună
aici se poate să ai dreptate. păstrăvul, după cum se ştie sare înspre amonte. întruna.
un păstrăv, noaptea, pare că se izbeşte, astfel, de lună. dar, repet, este posibil să fi forţat.
nu schimbă însă cu nimic „fondul” poeziei.
.
am visat că am un ochi verde şi unul tărcat
poate din visul acesta să iasă ceva memorabil”
ironizez, vădit, pentru oricine, semnul visului premonitoriu care, alături de răni, ( genunchii răniţi ai copilăriei) face parte din cazuistica „sfinţeniei”.
„nu le-a spus nimeni că sunt discipoli
toate vocalele păreau identice”
mai cităm şi în context. mai sus fac referire la un pod, cu lanţuri, unde fără să ştie că vor fi „discipoli” tovarăşii de joacă asistau la primele rostiri poetice. vocalele păreau identice pentru că nu era nimeni să le spună că ceea ce fac ei este poezie. asta au aflat-o mai târziu .
ucenicii, dicipolii sunt pomeniţi pentru că „ cele mai mari minuni rămân să fie povestite de cei cărora poezia le-a salvat viaţa...”ei au fost doar martorii începutului.
„despre primele minuni
s-a scris în gazete
care au ars mai târziu în holocaustul maculaturii
deceniului când levitau sub blitzuri
poeţii cei cu optzeci de limbi.
este aici o referire la perioada optzecistă pe care alţi cititori au identificat-o fără prea mari dureri de gât. aşa că nici nu mai insist.
mai jos voi cita întreg paragraful, aşa cum l-ai scris. poate, recitindu-l să ţi se facă puţin jenă de cât de sus te-ai plasat, aşa ab initio...
„hagiografii baladei au tot dreptul să afle
cât de mult se înşeală scepticii”.... pe bune! de ce foloseste aici autorul cuvintul „hagiografi” cind probabil ca nici nu stie ce inseamna. ca rost cu siguranta nu are. am ajuns oare sa folosim cuvinte numai pentru ca au... vocale sunătoare?!!
Sper că nu mai are sens să insist, că, în context, hagiografii, cei care scriu despre vieţile sfinţilor, au legătură cu tot ceea ce am scris mai sus... hagiografii baladei sunt alţii, dar atât de simplu de intuit încât să mai spun că pot fi criticii literari este superfluu.
În concluzie, dragă Virgil, ştii şi tu cum este... de gustibus...mă rog, dacă oi şti ce înseamnă şi asta...
Dacă ai zis, ai zis...
pentru textul : sebi cel nebun după poezie deCu sinceritate,
apreciez ineditul împletirii candorii cu maturitatea de după trăire, claritatea cu care se imprimă ambele, acceptarea și echilibrul exprimării lor, forța sugestivă a ,,îngerului de vată de zahăr" și mai ales acel ,,nu mai încap prin urechi de ac", care m-a oprit câteva clipe bune. cred că ar fi fost de evitat repetitia adjectivului - ,,degete albe", ,,cerul alb", eliminat ,,ale umbrei", reformulate versurile 6-7 prin evitarea patetismului parcă prea explicit, dar, în ansamblu, un fragment reușit . La mulți ani, Ioana!
pentru textul : Îngerul din vată de zahăr desint de acord cu Ioana. unii dintre noi avem o boala. ne suna melodicitatea in urechi, ne cinta cuvintele, ne ies rimele, trebuie sa ne straduim sa scriem alb, in mod normal nu ne iese. ne-am nascut intr-un veac aiurea
pentru textul : V deAlma, m-ai prins :"> dar nu mi-ai spus nimic de noile modificari sa inteleg ca nu-ti suna bine poezia?
pentru textul : Soare comun dePagini