Prima oară când am venit aici, m-am oprit după "pământule întreg". Fiind virgulă, am revenit. Am citit până la italice. A treia oară, am înțeles și rostul. Sunt pasaje la care ai putea renunța. Ce rost are sensul lui "nu l-am avut niciodată"? Fă-l să aibă sens (acolo mai lipsesc vreo 2-3 cuvinte, pentru legătură). La fel, "eu" - o silabă care modifică ritmul interior (citește fără). Nu pentru: "părea că doarme de secole". Da pentru chei.
mulțumesc domnule profesor. îmi face o deosebită cinste și nu mai este cazu să spun de ce.
nu am uitat de promisiune și încerc să fiu ceva mai bun manager al ceea ce cu multă generozitate s-ar numi creația mea literară.
frumos weekend de halloween, s-a lăsat cu o droaie de treat-or-trick, după cum ne povestişi aicea. În urmă, venind repede, e Thanksgiving-ul, cu ale lui îndatoriri şi îndemnuri. Ca o idee, îţi sugerez să vizitezi un orfelinat sau o leprozerie, apoi să ne scrii un jurnal.
Remarc "să-mi lenevească ziua asta verde/intr-o matriță/de turnat culoare." si "am zile numai șapte,/numărătoarea-i frântă". In rest... numeroase clisee, versuri de umplutura si pe alocuri rima, care intr-un astfel de text chiar nu isi are locul. Parerea mea... Ialin
Pentru că povestea a mai avut trei părți în care am prezentat personajele, am introdus indicii mascate sau nu (dezavantajul postării fragmentate fiind ca cititorul nu le mai reține) aici, nu mai avea niciun sens să stărui prea mult, chiar și partea aceasta e fațada, lucrurile lămurindu-se în ultima parte. Am avut ceva probleme cu moldovenizarea, am de gând s-o iau la bani mărunți, după indiciile oferite mai sus. Dar ca și sincopare, sinceră să fiu, dacă e să citești textul cap-coadă știind personajele și cadrul, nu mai e nevoie de altceva decât să le miști. Cam asta am încercat să fac. Îmi pare rău dacă nu ți-a plăcut, mai muncesc, mai învăț. :)
Mulțumesc de observații, I'll keep them in mind.
Un experiment inedit, destul de bizar care aduce insa o oarecare confuzie. Ar putea fi putin "cizelat"...Penultimele doua versuri sunt fortate atat ca tema incadrata in context cat si ca idee in sine, iar la ultimul nici macar nu inteleg ce ati vrut sa spuneti, la modul ca nu "vad" cuvintele imbinate. Poate ar trebui introduse si idei foarte coerente... Este doar o parere... Ialin
o elegie aparte dintr-un alt portativ liric, pesimist, deziluzionant. ultima strofă mi se pare reușită stilistic: "și cu mâinile reci culegem luna dintre crengile stejarilor așteptând în ușa deschisă a iadului ce râvnește răbdător la sângele clocotindu-ne senin printre oasele firave ca un râu ce alunecă blând în amurgul spectral"
Interesantă idee. Construiești bine povestea, dar am câteva critici: sunt multe typo, te rog re-editează textul; sublinierea valorii fiecărui dar (salvat de prețul biletului) este inutilă, cititorul înțelege o simplă sugestie inițială; câteva dintre efectele scontate de limbaj sunt, după părerea mea, ratate: nelipsita lipsă, paltonul... pensionat, "se uită neclipind pănă-n lacrimă". "După perdele date-n părți" - mie îmi sună rău ligamentul acela (dupăpe), și nici nu prea înțeleg cum este înapoia unor perdele care... sunt date în părți.
Batori, pacat ca nu ai reusit sa citesti pana la sfarsit, ca sfarsitul e cel mai reusit. Multumesc pentru opinie! Voi tine cont de ce ai scris tu. Sau poate ca nu :-).
E un text cuminte, așezat. Ca întotdeauna, claritate și concizie. Nu prea am înțeles însă repetiția lui merg de la mijlocul textului, nici finalul - pare cumva o imagine care îmi scapă la citire.
P.S:Paul, idolatrizarea nu face bine la ten, iar instinctul de conservare aparține ălora care conduc din umbră și ucid pe la spate, fără să riște nimic.
faptul ca nu stii ce inseamna Ichi-go ichi-e nu poate fi decit regretabil. mai ales daca esti român și ai vreo tangență cu ceva cunoștințe de cultură. si nu, nu există nimic jucaus sau ludic cu privire la Ichi-go ichi-e. in orice caz, multumesc pentru efortul citirii.
somnul devine citeodata pasajul dintre viata si moarte, o amprenta efemera a sunetelor rarefiate din mediul necunoscut arbitrar. un somn fara vise lipit de buzele livide ale mortii. si mai presus de acesta e insasi trezirea. o trezire fortata la realitate, metaforic vorbind, dintr-un somn al ratiunii ce naste monstri. cine sint acei monstri latenti din noi, din Raul ce ne inconjoara? deosebit poem.
Ideea mi se pare buna ca prolegomene pentru o dezvoltare (poetica sau nu, asta deja ma depaseste) mai larga. Textul de fata este ca un fel de nada, Adriana a sesizat bine, chiar si cu tonul umoristic, faptul ca la sfarsit s-ar cuveni, zic eu, un "va urma". Si ar merita, parerea mea, Andu
Adrian, întâmplător recitesc proza lui Bacovia, și nu găsesc nicio asemănare, kitchoasă au ba, între Moină, Ninsoare, Când cad frunzele, Cubul negru etcaetera... deci îmi permiți să zâmbesc la comparația ta.
Iar dacă etichetezi o scriere teribilistă, eu cred, cu tot bunul simț, că trebuie să o și susții. Dacă vrei să fii credibil autorului și nu numai.
Despre text! Nu m-a mișcat nu știu ce. Dar observ un pic progresul față de anterioarele. Și nu la nivel descriptiv ci sugestiv. Cred că ar trebui să inserezi pasaje de introspecție, ce mi-ar părea utile în proza pe care o încerci. Tatonează, flirtează mai mult cu ce e dincolo de vedere. cam asta e părerea mea. scuze de offtopic, mădă!
Un text excelent, care arată cum se scrie despre rutina de a suferi fără să se cadă în patetic, fără ca cititorul să fie invadat de tot felul de confesiuni mai ermetice decât o clanţă de biserică, un text care ne spune că, pentru a sensibiliza/impresiona pe linie artistică nu e nevoie să ne dezbrăcăm în public, ci este de ajuns să ne aranjam discret papionul sufletului.
De remarcat e tot ce stă scris aici, însă mă voi opri puţin doar asupra tehnicii de a struni (prin alternarea expresiei original-artistice cu expresia aproape comună/prozaică) cantititatea de trăire şi modul ei de transmitere. Contrastul aduce accentul acolo unde autorul are nevoie:
("tanti maria a împlinit o sută de ani primarul a premiat-o cu 500 de lei
o pune să semneze procesul verbal de primire pielea mea e un proces verbal semnat de cei ce-au plecat)
("inima puțin hipertensivă dar e ok"). E vorba aici despre a folosi, intenţionat, prozaismul ca un instrument liric veritabil.
Mai înşir oralitatea, firescul inedit, echilibrul "coloristicii" şi eleganţa subtilă a resemnării, şi avem în faţă faptul că unii se nasc liric (ceea ce, cumva cinic spus, nu oferă niciun merit autorului), alţii deprind poezia empiric (merit mecanic), dar, foarte puţini, se nasc învăţaţi şi transformă experienţa ulterioară intr-un act colectiv prin cea mai naturală cale posibilă.
(o micuţă nemulţumire: verbul din final "fierbe" e unul activ/de mişcare. Eu aş fi văzut un sfârşit static ori retrograd).
Mai sunt, normal, destule de spus despre poezie, dar nu vreau să risc încercarea absurdă de a zice eu mai multe decât a făcut-o ea.
Mă mulţumesc să iau acest text printre preferatele mele şi să felicit, cu tot dragul, autorul.
Poeziile mele sint concepute fie in romana fie in engleza..As fi vrut sa le promovez pe cele in engleza..nu am traduceri decit f putine..Cheers, anyway! ;)
abia acum înțeleg de unde „cutremurarea” ta, numai că eu, adresându-mă Marianie, de fapt (nu? așa-mi amintesc...) nu voiam să te ironizez pe tine.(constat că se întâmplă ceva ciudat, sunt ironică fără să am habar!) pur și simplu, îmi spuneam o părere despre un text. tu ai avut o altă părere, am declarat că n-am nimic împotrivă; dar n-a fost de ajuns, ai continuat. din nefericire, n-am putut să tac, deci tot eu sunt de vină.
ok, fie, cred că pot trăi și cu o vină în plus.
mușchi oricum n-am, nici măcar baloane, să le umflu în loc de, și nici timp pentru așa ceva n-am. sinceră să fiu, nici chef...
așa că îți urez, cordial, o zi bună (uite, e aproape dimineață)!
De mult nu te-am mai vizitat. Ca să dau, acum, de acest text în care ritmul prozodiei serveşte, cum nu se poate mai bine, discursul. Discurs care, într-o logică a visării calme, cu ochii deschişi, conduce la „momentul … magic [al] intersecțiilor”. De remarcat şi «vizualizarea»:
„furou de mătase
noaptea alunecă printre oameni lichidă
și curge pe trupul tinerei superbe
adormită”,
Cu o sugestie, dacă îmi e permis:
În loc de:
„și curge pe trupul tinerei superbe
adormită”
care iese (puţin) din ritm, propun:
„și curge pe trupul tinerei superb
adormită”
Şi atunci ingambamentul îl simt a avea un sunet interior mai profund.
evident, nu am cum sa trec cu vederea acest poem. are toate ingredientele unei autoare profesioniste. tot poemul este remarcabil. redau de m-a impresionat pana la penita:)
ascunde-ți punctul de unde ai plecat
pe harta întocmită în piept
deschide porțile, brațele, pumnul
și strigă
iată-mă alb înalt și crîncen, iată-mă veșnic, din nou
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
"şi vorbeşti cu totul" - "şi vorbeşti cu toate" aş fi spus eu.
pentru textul : ştiinţă pierdută derealmente dezarmant. pentru mine. care incerc. si, citind astfel de texte, realizez. ca nu voi reusi. sa ating.
pentru textul : de iarnă dePrima oară când am venit aici, m-am oprit după "pământule întreg". Fiind virgulă, am revenit. Am citit până la italice. A treia oară, am înțeles și rostul. Sunt pasaje la care ai putea renunța. Ce rost are sensul lui "nu l-am avut niciodată"? Fă-l să aibă sens (acolo mai lipsesc vreo 2-3 cuvinte, pentru legătură). La fel, "eu" - o silabă care modifică ritmul interior (citește fără). Nu pentru: "părea că doarme de secole". Da pentru chei.
pentru textul : cheile demulțumesc domnule profesor. îmi face o deosebită cinste și nu mai este cazu să spun de ce.
pentru textul : french kiss vegetal denu am uitat de promisiune și încerc să fiu ceva mai bun manager al ceea ce cu multă generozitate s-ar numi creația mea literară.
nu am solicitat desene ci corecturi.
pentru textul : uite-l pe unul foarte periculos defrumos weekend de halloween, s-a lăsat cu o droaie de treat-or-trick, după cum ne povestişi aicea. În urmă, venind repede, e Thanksgiving-ul, cu ale lui îndatoriri şi îndemnuri. Ca o idee, îţi sugerez să vizitezi un orfelinat sau o leprozerie, apoi să ne scrii un jurnal.
pentru textul : Weekend literar în Bucureşti deRemarc "să-mi lenevească ziua asta verde/intr-o matriță/de turnat culoare." si "am zile numai șapte,/numărătoarea-i frântă". In rest... numeroase clisee, versuri de umplutura si pe alocuri rima, care intr-un astfel de text chiar nu isi are locul. Parerea mea... Ialin
pentru textul : Green Day deVă rog să vă familiarizaţi cu regulamentul Hermeneia şi să nu publicaţi mai mult de un text pe zi!
pentru textul : Oameni fara nume dePentru că povestea a mai avut trei părți în care am prezentat personajele, am introdus indicii mascate sau nu (dezavantajul postării fragmentate fiind ca cititorul nu le mai reține) aici, nu mai avea niciun sens să stărui prea mult, chiar și partea aceasta e fațada, lucrurile lămurindu-se în ultima parte. Am avut ceva probleme cu moldovenizarea, am de gând s-o iau la bani mărunți, după indiciile oferite mai sus. Dar ca și sincopare, sinceră să fiu, dacă e să citești textul cap-coadă știind personajele și cadrul, nu mai e nevoie de altceva decât să le miști. Cam asta am încercat să fac. Îmi pare rău dacă nu ți-a plăcut, mai muncesc, mai învăț. :)
pentru textul : in the pursuit of happiness (IV) deMulțumesc de observații, I'll keep them in mind.
Textul = ştirile de la ora cinci într-un mod puţin mai liric, cu un final puţin hilar. Sper să nu te supere acest comentariu.
pentru textul : un fel de comunicaţie fără prea mare tehnologie deUn domn cu vocea ruginită mă ucide în gând,
pentru textul : Autumnal debătându-mă pe umăr cu palma părinteşte,
pe la spate-mi persiflează umbra mişelul, rânjind...
Un experiment inedit, destul de bizar care aduce insa o oarecare confuzie. Ar putea fi putin "cizelat"...Penultimele doua versuri sunt fortate atat ca tema incadrata in context cat si ca idee in sine, iar la ultimul nici macar nu inteleg ce ati vrut sa spuneti, la modul ca nu "vad" cuvintele imbinate. Poate ar trebui introduse si idei foarte coerente... Este doar o parere... Ialin
pentru textul : eu zvînc deo elegie aparte dintr-un alt portativ liric, pesimist, deziluzionant. ultima strofă mi se pare reușită stilistic: "și cu mâinile reci culegem luna dintre crengile stejarilor așteptând în ușa deschisă a iadului ce râvnește răbdător la sângele clocotindu-ne senin printre oasele firave ca un râu ce alunecă blând în amurgul spectral"
pentru textul : Elegie deInteresantă idee. Construiești bine povestea, dar am câteva critici: sunt multe typo, te rog re-editează textul; sublinierea valorii fiecărui dar (salvat de prețul biletului) este inutilă, cititorul înțelege o simplă sugestie inițială; câteva dintre efectele scontate de limbaj sunt, după părerea mea, ratate: nelipsita lipsă, paltonul... pensionat, "se uită neclipind pănă-n lacrimă". "După perdele date-n părți" - mie îmi sună rău ligamentul acela (dupăpe), și nici nu prea înțeleg cum este înapoia unor perdele care... sunt date în părți.
pentru textul : Biletul de doi lei deBatori, pacat ca nu ai reusit sa citesti pana la sfarsit, ca sfarsitul e cel mai reusit. Multumesc pentru opinie! Voi tine cont de ce ai scris tu. Sau poate ca nu :-).
pentru textul : pa-ul domnului Pa deE un text cuminte, așezat. Ca întotdeauna, claritate și concizie. Nu prea am înțeles însă repetiția lui merg de la mijlocul textului, nici finalul - pare cumva o imagine care îmi scapă la citire.
P.S:Paul, idolatrizarea nu face bine la ten, iar instinctul de conservare aparține ălora care conduc din umbră și ucid pe la spate, fără să riște nimic.
O seară bună,
pentru textul : nimeni nu pune la îndoială aerul deEugen.
C'est surpris par trop. J'ai copié en hate Extrèmement est plus moderne pour peste poata: Merçi Nicole pour ton amabilité à bientôt!
pentru textul : Aproape de lume/Le monde est proche defain. in general cel mai bun manager al imaginii unui Poet este el insusi. felicitari pentru lansarea de la Cluj!
pentru textul : lansarea "Mirabile dictu" la Polul Cultural Cluj defaptul ca nu stii ce inseamna Ichi-go ichi-e nu poate fi decit regretabil. mai ales daca esti român și ai vreo tangență cu ceva cunoștințe de cultură. si nu, nu există nimic jucaus sau ludic cu privire la Ichi-go ichi-e. in orice caz, multumesc pentru efortul citirii.
pentru textul : Ichi-go ichi-e 2 defrancisc, multumesc de trecere, dar, cred, ești dezolant, lipsit de păreri și neconstructiv. nu pot lua în seamă ironiile tale amuzante.
pentru textul : Tânărul din Nain desomnul devine citeodata pasajul dintre viata si moarte, o amprenta efemera a sunetelor rarefiate din mediul necunoscut arbitrar. un somn fara vise lipit de buzele livide ale mortii. si mai presus de acesta e insasi trezirea. o trezire fortata la realitate, metaforic vorbind, dintr-un somn al ratiunii ce naste monstri. cine sint acei monstri latenti din noi, din Raul ce ne inconjoara? deosebit poem.
pentru textul : când ieși din somn ca din moarte deIdeea mi se pare buna ca prolegomene pentru o dezvoltare (poetica sau nu, asta deja ma depaseste) mai larga. Textul de fata este ca un fel de nada, Adriana a sesizat bine, chiar si cu tonul umoristic, faptul ca la sfarsit s-ar cuveni, zic eu, un "va urma". Si ar merita, parerea mea, Andu
pentru textul : sînt un nesuferit deAdrian, întâmplător recitesc proza lui Bacovia, și nu găsesc nicio asemănare, kitchoasă au ba, între Moină, Ninsoare, Când cad frunzele, Cubul negru etcaetera... deci îmi permiți să zâmbesc la comparația ta.
Iar dacă etichetezi o scriere teribilistă, eu cred, cu tot bunul simț, că trebuie să o și susții. Dacă vrei să fii credibil autorului și nu numai.
Despre text! Nu m-a mișcat nu știu ce. Dar observ un pic progresul față de anterioarele. Și nu la nivel descriptiv ci sugestiv. Cred că ar trebui să inserezi pasaje de introspecție, ce mi-ar părea utile în proza pe care o încerci. Tatonează, flirtează mai mult cu ce e dincolo de vedere. cam asta e părerea mea. scuze de offtopic, mădă!
pentru textul : It is possible to die decred că am înțeles. deși înțelegerea are mai multe sensuri. :) Madim
pentru textul : Jocul unui capriciu deUn text excelent, care arată cum se scrie despre rutina de a suferi fără să se cadă în patetic, fără ca cititorul să fie invadat de tot felul de confesiuni mai ermetice decât o clanţă de biserică, un text care ne spune că, pentru a sensibiliza/impresiona pe linie artistică nu e nevoie să ne dezbrăcăm în public, ci este de ajuns să ne aranjam discret papionul sufletului.
De remarcat e tot ce stă scris aici, însă mă voi opri puţin doar asupra tehnicii de a struni (prin alternarea expresiei original-artistice cu expresia aproape comună/prozaică) cantititatea de trăire şi modul ei de transmitere. Contrastul aduce accentul acolo unde autorul are nevoie:
("tanti maria a împlinit o sută de ani primarul a premiat-o cu 500 de lei
o pune să semneze procesul verbal de primire
pielea mea e un proces verbal semnat de cei ce-au plecat)
("inima puțin hipertensivă dar e ok"). E vorba aici despre a folosi, intenţionat, prozaismul ca un instrument liric veritabil.
Mai înşir oralitatea, firescul inedit, echilibrul "coloristicii" şi eleganţa subtilă a resemnării, şi avem în faţă faptul că unii se nasc liric (ceea ce, cumva cinic spus, nu oferă niciun merit autorului), alţii deprind poezia empiric (merit mecanic), dar, foarte puţini, se nasc învăţaţi şi transformă experienţa ulterioară intr-un act colectiv prin cea mai naturală cale posibilă.
(o micuţă nemulţumire: verbul din final "fierbe" e unul activ/de mişcare. Eu aş fi văzut un sfârşit static ori retrograd).
Mai sunt, normal, destule de spus despre poezie, dar nu vreau să risc încercarea absurdă de a zice eu mai multe decât a făcut-o ea.
Mă mulţumesc să iau acest text printre preferatele mele şi să felicit, cu tot dragul, autorul.
pentru textul : laparovision dePoeziile mele sint concepute fie in romana fie in engleza..As fi vrut sa le promovez pe cele in engleza..nu am traduceri decit f putine..Cheers, anyway! ;)
pentru textul : Se anunţă Virtualia XIV deabia acum înțeleg de unde „cutremurarea” ta, numai că eu, adresându-mă Marianie, de fapt (nu? așa-mi amintesc...) nu voiam să te ironizez pe tine.(constat că se întâmplă ceva ciudat, sunt ironică fără să am habar!) pur și simplu, îmi spuneam o părere despre un text. tu ai avut o altă părere, am declarat că n-am nimic împotrivă; dar n-a fost de ajuns, ai continuat. din nefericire, n-am putut să tac, deci tot eu sunt de vină.
ok, fie, cred că pot trăi și cu o vină în plus.
mușchi oricum n-am, nici măcar baloane, să le umflu în loc de, și nici timp pentru așa ceva n-am. sinceră să fiu, nici chef...
pentru textul : Adoriana minus zece deașa că îți urez, cordial, o zi bună (uite, e aproape dimineață)!
De mult nu te-am mai vizitat. Ca să dau, acum, de acest text în care ritmul prozodiei serveşte, cum nu se poate mai bine, discursul. Discurs care, într-o logică a visării calme, cu ochii deschişi, conduce la „momentul … magic [al] intersecțiilor”. De remarcat şi «vizualizarea»:
„furou de mătase
noaptea alunecă printre oameni lichidă
și curge pe trupul tinerei superbe
adormită”,
Cu o sugestie, dacă îmi e permis:
În loc de:
„și curge pe trupul tinerei superbe
adormită”
care iese (puţin) din ritm, propun:
„și curge pe trupul tinerei superb
adormită”
Şi atunci ingambamentul îl simt a avea un sunet interior mai profund.
Asta este doar o mină cârcoleală.
pentru textul : epistolă pentru iarnă deevident, nu am cum sa trec cu vederea acest poem. are toate ingredientele unei autoare profesioniste. tot poemul este remarcabil. redau de m-a impresionat pana la penita:)
ascunde-ți punctul de unde ai plecat
pe harta întocmită în piept
deschide porțile, brațele, pumnul
și strigă
iată-mă alb înalt și crîncen, iată-mă veșnic, din nou
apoi dă-mi drumul la mînă
pentru textul : Pia fraus deFara sa contest poezia de fata, mi se pare ca aprecierea se face numai pentru a se obtine un raspuns la comentarii..?
pentru textul : cîntec pentru ploaie dePagini