Ma amuzi AdaBarc. Sau te-au intepat penitele mele undeva. Daca nu intelegi sau nu gusti valoare unui lucru nu inseamna ca e neaparat si prost. Si inca ceva, fa un efort si nu pretinde ca stii ce imi place mie sau nu.
ddm, faptul ca Silvia Bitere a lasat acel comm aici este o greseala. Pentru ca el n-are nici o legatura cu textul lui Virgil. Faptul ca intervii si tu, facandu-i lui Virgil un proces de intentie dar necunoscand toate datele problemei, nu ajuta la nimic. Dimpotriva. Ieri iti mai lasasem un avertisment, iar daca tu ai crezut ca galbenul acelor cartonase a fost ...metafora, te-ai inselat. Azi o sa ma exprim frust, ca sa fiu bine inteleasa: nefiind la prima incalare a regulamentului, voi aduce in atentia consiluilui atitudinea ta.
Multă prospețime în această proză! " lăsând să cadă fuioare de ploaie nevăzută... ne-am așezat toți așteptând să plecăm într-o poveste...", scriere curată în care amintirile sunt pe jumătate fluturi, pe jumătate corăbii! Nu am înțeles de ce ai preferat litera mică la începutul propozițiilor!
mulţumesc Raluca, mă bucur mult că ai rezonat cu aceste versuri. ceea ce ai subliniat tu mai sus, este ceea ce, în mare parte am dorit să trasmit.
mie nu-mi place să-mi comentez textele, pentru că toţi cititorii, sau aproape toţi, mă rog, cred că pot înţelege cu uşurinţă ceea ce se spune.
o poezie care a pornit pur şi simplu de la o poză din hăt, hăt...ce ar mai fi de spus?
seară bună, Raluca !
ar trebui să mint dacă aș spune că acest poem nu este superb. imagini , idee de finețe, final care nu sportă grade de comparație, precum unele adjective. de aici : uneori aș vrea să evadăm să ne ascundem undeva departe la capătul pămîntului într-o vale știută numai de noi doi să spunem aici nu ne vede nimeni decît dumnezeu dar el nu vine decît seara tîrziu dezbracă-te să dezinventăm lumea pînă pleznește în noi arcul încolăcit pe care amînăm moartea dezbracă-te pînă devii oglinda mea vie unde voi adormi dezbracă-te pînă nu vine dumnezeu să mă întrebe ce caut aici în valea lui mirosind așa a oraș ca un mort până aici sunt și eu. iar începutul e de prima pagină a oricărei reviste literare. un poem valoros, care îmi confirmă că oamenii pot fi "înțelepți ca șerpii și blânzi ca porumbeii".și au înțeles dialogul din In3 paul pese. ti-am spus că ești maestrul meu de aikido?:)
iata un text bine realizat, aproape cinematografic, pictural, dar fara a deveni facil. autorul te obliga aproape sa vezi iluzia cu ochii sai remarc ceea ce mie mi se pare a fi esenta textului, "omul in contur de nisip si aer"
revin, scuzele de vigoare daca o parte din observatiile mele au mai fost facute,dar in momentul in care am postat primul comentariu nu citisem decat textul scris fara comentariile celorlalti membri. multumesc pentru intelegere
” Esența e unică! Ordinea e unică! Uimirea este uimită de propriul ei subiect, căci nu-l găsește pe cel ce o uimește! Uimirea, ce crede că este un atribul al lumii, nu e ceea ce crede: în realitate este vorba de uimirea uimirii! Nu există decât El și uimirea! Pe Allah, limbile sunt fără vlagă când trebuie să exprime ceea ce cunosc inimile! Pe Allah, inimile sunt fără vlagă când trebuie să înțeleagă despre ce e vorba cu adevărat! „ Muhhyddin Ibn Arabi “Așa cum o oală se destramă în lut, un val în apă, o brațară în aur, tot așa universul se destramă în Mine! Căci, atunci când lumea se destramă, de la zeul suprem până la ultimul fir de iarbă, aceasta dizolvare nu mă afectează.” Astavakra Samhita „Așa cum flacăra se adaptează în această lume la tot felul de forme, fără a-și schimba natura, tot așa Ấtmâ, Spiritul Universal se adaptează la tot felul de forme.” Katha Upanișad
Virgil, geneza a fost expresia "de parcă ai avea ce-mi trebuiește". Am explicat că este o licență ortografică. Nu sună românește? Nu sună clar? Crede-mă pe cuvânt că percep diferența respectivă și înțeleg logica lui "deși e".E un handicap să fii un student bun la Litere și să stâlcești limba română prin găselnițe. Și e o greșeală să polemizezi cu un discipol ce își exprimă clar și argumentat pe text din prima ce îi place și ce nu! Intervenția ta chiar o așteptam. Atât mi-a trebuit!:)) Sincer, credeam că o să te referi la textul postat și nu la o polemică banală. Dar probabil că ți-a plăcut mai mult comentariul meu decât textul. p.s. ce mai fac Dinu Flămând, Alexandru Lungu, Ilie Constantin? Mi-e dor de ei și se zvonește prin burg că le ești apropiat. Te întreb amical! Te rog nu mă subestima, după cum nici eu nu o fac cu tine! Toți avem de învățat, rămâne să alegem de la cine. Eu am ales site-ul pentru că sunt comentarii pe text. Asta mă ajută pe mine, probabil! Dacă vrei putem deschide un subiect despre gramatica structurală.:)) (trebuia să glumesc la sfârșit)!
Virgile, comm-ul tau mi-a facut ziua, ce am putut sa ma destind :-) "prepelite in piatra" - teribil ! atat de specific unui "poet gratarist" cum ma numea stimabilul domn Paul Bogdan pe Agonia acum ceva ani. Bine ca nu o fi vazut asta cu prepelitele, ca nici dracu' (Doamne iarta-ma) nu ma mai scotea din gura lui. Astept eventual sa-mi spui, daca tot ai lamurit chestiunea cu prepelitele, ceva si despre poem. Recunoscator, Andu
Raspunsul tau seamana a indemn si am sa il urmez pentru ca simt ca porneste din suflet. Dar nu as vrea sa ramai suparat pe mine... pentru ca tu cand esti suparat faci asa un botic dulce... iar eu sunt un mare pacatos.
interesant suprarealismul acestui text si as spune poate onirismul lui.desi se petrece undeva sub un vitraliu. am ramas fixat pe imaginea acelui bol. repugna si totusi fascineaza.
naivitatea este o boală grea dar tratabilă atunci când întâlneşti oameni care te zguduie din temelii.
nu întâmplător sunt pe acest site.
am înţeles comentariul d-voastră şi vă asigur de tot respectul chiar dacă mi-am permis un comentariu mai degajat.numai bine.
multumesc pentru trecerea ta si impresii. tot poemul a pornit de la titlul acesta, dar simt ca poate nu am exprimat in totalitate
ceea ce el mi-a inspirat. am sa ma mai gandesc. ma bucur ca ti-a placut :)
o greseala de exprimare in chiar formularul pentru comentarii asa scrie: "În cazul în care consideri că acest text merită evidențiat poți ca să alături comentariului tău o peniță de aur." in loc de "poti sa sa alaturi" cred ca trebuia spus poti sa alaturi e o greseala cu respect catre editori si scuze emiliei pentru revenire
desi repetitia cu "acestea aceasta acesta" deranjeaza oarecum, (si care s-ar putea prelucra de altfel), admit forma de carusel dintr-o iedera poem/trup/oras si pot spune ca atmosfera creata e aparte...cred ca lirismul e impregnat inca in acest punct salbatic al dorintei... pentru atmosfera speciala à la Madalina, o penita.
Aranca, eu incerc cat pot in comentarii sa nu vin cu "as schimba versul x in y". Vorbesc despre poezie sau despre partile ei la care am vibrat pe aceeasi lungime de unda. Lasand la o parte observatia ca poezia ta este usor incarcata pe la mijloc, remarc ca esti mai atenta in privinta imaginilor fortate. Primele 6 versuri mi-au parut exceptionale si te felicit pentru imaginea ingerilor migdalilor respirand deasupra, imagine ce ma duce cu gandul la miresele migdalilor, din alta poezie, ce paleste acum prin comparatie. Versurile 7 si 8 schimba directia si focusul spre iubit astfel incat adresarea la persoana a doua singular din restul poeziei nu cade ca o surpriza. Dar nu cred ca le sta bine cu semnul intrebarii si nu imi suna bine "fanta" nostalgiei, oricum o fi ea, maligna. Preferam benigna. Am zabovit indelung, ca matematician, asupra afirmatiilor din versurile trei si patru. Nu am gasit nici o hiba, deocamdata. Ma mai gandesc. Sigur, versurile 9 pana la final, sunt croite dupa tiparul Arancai dintotdeauna si ma bucur ca nu ai renuntat la acest stil.
Repet: textul nu a fost șters; este vizibil doar în pagina personală (când ești logat). Se mai poate verifica accesând antepenultimul comentariu al lui Andu de aici http://hermeneia.com/users/bobadil.
Și da, nu voi fi în stare să scriu niciodată un text ca acesta... doar suntem unici, nu? :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Ma amuzi AdaBarc. Sau te-au intepat penitele mele undeva. Daca nu intelegi sau nu gusti valoare unui lucru nu inseamna ca e neaparat si prost. Si inca ceva, fa un efort si nu pretinde ca stii ce imi place mie sau nu.
pentru textul : poetul I deVa rog sa va limitati postarea la un text pe zi!
pentru textul : jurnalul meu deddm, faptul ca Silvia Bitere a lasat acel comm aici este o greseala. Pentru ca el n-are nici o legatura cu textul lui Virgil. Faptul ca intervii si tu, facandu-i lui Virgil un proces de intentie dar necunoscand toate datele problemei, nu ajuta la nimic. Dimpotriva. Ieri iti mai lasasem un avertisment, iar daca tu ai crezut ca galbenul acelor cartonase a fost ...metafora, te-ai inselat. Azi o sa ma exprim frust, ca sa fiu bine inteleasa: nefiind la prima incalare a regulamentului, voi aduce in atentia consiluilui atitudinea ta.
pentru textul : poate deIată poezia! Din care poate, spre binele ei, să dispară ultima strofă.
pentru textul : îngeri sub cărămizi deMultă prospețime în această proză! " lăsând să cadă fuioare de ploaie nevăzută... ne-am așezat toți așteptând să plecăm într-o poveste...", scriere curată în care amintirile sunt pe jumătate fluturi, pe jumătate corăbii! Nu am înțeles de ce ai preferat litera mică la începutul propozițiilor!
pentru textul : vârtelnița de aur deAmen!
pentru textul : Pour Homme deun poem despre trecutele iubirii. de regasire, in fata crucii celuilalt. a secundei. azi, nimicul din nimic creste. pe cealalta față. cealalta...
pentru textul : half/lines deși o revoltă a acestui fel de a scrie poezie.
pentru textul : Spartan despre patria mea demulţumesc Raluca, mă bucur mult că ai rezonat cu aceste versuri. ceea ce ai subliniat tu mai sus, este ceea ce, în mare parte am dorit să trasmit.
pentru textul : după-amiază de sâmbătă demie nu-mi place să-mi comentez textele, pentru că toţi cititorii, sau aproape toţi, mă rog, cred că pot înţelege cu uşurinţă ceea ce se spune.
o poezie care a pornit pur şi simplu de la o poză din hăt, hăt...ce ar mai fi de spus?
seară bună, Raluca !
ar trebui să mint dacă aș spune că acest poem nu este superb. imagini , idee de finețe, final care nu sportă grade de comparație, precum unele adjective. de aici : uneori aș vrea să evadăm să ne ascundem undeva departe la capătul pămîntului într-o vale știută numai de noi doi să spunem aici nu ne vede nimeni decît dumnezeu dar el nu vine decît seara tîrziu dezbracă-te să dezinventăm lumea pînă pleznește în noi arcul încolăcit pe care amînăm moartea dezbracă-te pînă devii oglinda mea vie unde voi adormi dezbracă-te pînă nu vine dumnezeu să mă întrebe ce caut aici în valea lui mirosind așa a oraș ca un mort până aici sunt și eu. iar începutul e de prima pagină a oricărei reviste literare. un poem valoros, care îmi confirmă că oamenii pot fi "înțelepți ca șerpii și blânzi ca porumbeii".și au înțeles dialogul din In3 paul pese. ti-am spus că ești maestrul meu de aikido?:)
pentru textul : zilele acestea de ianuarie deAdriana, nu confunda totuși un loc virtual de relaxare (ce poate purta diverse nume...) cu un ezine de literatură și arte.
pentru textul : Autodafé deiata un text bine realizat, aproape cinematografic, pictural, dar fara a deveni facil. autorul te obliga aproape sa vezi iluzia cu ochii sai remarc ceea ce mie mi se pare a fi esenta textului, "omul in contur de nisip si aer"
pentru textul : Punerea în scenă a uitării derevin, scuzele de vigoare daca o parte din observatiile mele au mai fost facute,dar in momentul in care am postat primul comentariu nu citisem decat textul scris fara comentariile celorlalti membri. multumesc pentru intelegere
pentru textul : Despre suflet descuze pentru numele scris gresit, Emanuel.
pentru textul : scrisoare din colivia de sticlă deups. da. si era atat de evident.
pentru textul : from blade runners II deai dreptate si acolo la versul semnalat, incerc sa remediez. mersi mult.
Aș vrea și eu cartea în format electronic dacă este posibil. Te voi contacta la adresa. Ok?
pentru textul : Paul Blaj și simțul tragicului în poezie de” Esența e unică! Ordinea e unică! Uimirea este uimită de propriul ei subiect, căci nu-l găsește pe cel ce o uimește! Uimirea, ce crede că este un atribul al lumii, nu e ceea ce crede: în realitate este vorba de uimirea uimirii! Nu există decât El și uimirea! Pe Allah, limbile sunt fără vlagă când trebuie să exprime ceea ce cunosc inimile! Pe Allah, inimile sunt fără vlagă când trebuie să înțeleagă despre ce e vorba cu adevărat! „ Muhhyddin Ibn Arabi “Așa cum o oală se destramă în lut, un val în apă, o brațară în aur, tot așa universul se destramă în Mine! Căci, atunci când lumea se destramă, de la zeul suprem până la ultimul fir de iarbă, aceasta dizolvare nu mă afectează.” Astavakra Samhita „Așa cum flacăra se adaptează în această lume la tot felul de forme, fără a-și schimba natura, tot așa Ấtmâ, Spiritul Universal se adaptează la tot felul de forme.” Katha Upanișad
pentru textul : (1) Câte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Azi, Cantor deVirgil, geneza a fost expresia "de parcă ai avea ce-mi trebuiește". Am explicat că este o licență ortografică. Nu sună românește? Nu sună clar? Crede-mă pe cuvânt că percep diferența respectivă și înțeleg logica lui "deși e".E un handicap să fii un student bun la Litere și să stâlcești limba română prin găselnițe. Și e o greșeală să polemizezi cu un discipol ce își exprimă clar și argumentat pe text din prima ce îi place și ce nu! Intervenția ta chiar o așteptam. Atât mi-a trebuit!:)) Sincer, credeam că o să te referi la textul postat și nu la o polemică banală. Dar probabil că ți-a plăcut mai mult comentariul meu decât textul. p.s. ce mai fac Dinu Flămând, Alexandru Lungu, Ilie Constantin? Mi-e dor de ei și se zvonește prin burg că le ești apropiat. Te întreb amical! Te rog nu mă subestima, după cum nici eu nu o fac cu tine! Toți avem de învățat, rămâne să alegem de la cine. Eu am ales site-ul pentru că sunt comentarii pe text. Asta mă ajută pe mine, probabil! Dacă vrei putem deschide un subiect despre gramatica structurală.:)) (trebuia să glumesc la sfârșit)!
pentru textul : Ca sunetul în fluier deVirgile, comm-ul tau mi-a facut ziua, ce am putut sa ma destind :-) "prepelite in piatra" - teribil ! atat de specific unui "poet gratarist" cum ma numea stimabilul domn Paul Bogdan pe Agonia acum ceva ani. Bine ca nu o fi vazut asta cu prepelitele, ca nici dracu' (Doamne iarta-ma) nu ma mai scotea din gura lui. Astept eventual sa-mi spui, daca tot ai lamurit chestiunea cu prepelitele, ceva si despre poem. Recunoscator, Andu
pentru textul : papillon deRaspunsul tau seamana a indemn si am sa il urmez pentru ca simt ca porneste din suflet. Dar nu as vrea sa ramai suparat pe mine... pentru ca tu cand esti suparat faci asa un botic dulce... iar eu sunt un mare pacatos.
pentru textul : nu mai ieșisem din casă de vreo săptămână deinteresant suprarealismul acestui text si as spune poate onirismul lui.desi se petrece undeva sub un vitraliu. am ramas fixat pe imaginea acelui bol. repugna si totusi fascineaza.
pentru textul : praf de vitralii desalutul prietenos şi sfaturile constructive,pe care le-am şi urmat.
pentru textul : aritmie decu grija citita poezia poeziei... Multam de trecere si ramanere
pentru textul : aceste zile denaivitatea este o boală grea dar tratabilă atunci când întâlneşti oameni care te zguduie din temelii.
pentru textul : sunt doar o atârnare denu întâmplător sunt pe acest site.
am înţeles comentariul d-voastră şi vă asigur de tot respectul chiar dacă mi-am permis un comentariu mai degajat.numai bine.
multumesc pentru trecerea ta si impresii. tot poemul a pornit de la titlul acesta, dar simt ca poate nu am exprimat in totalitate
pentru textul : the devil and the angel inside deceea ce el mi-a inspirat. am sa ma mai gandesc. ma bucur ca ti-a placut :)
o greseala de exprimare in chiar formularul pentru comentarii asa scrie: "În cazul în care consideri că acest text merită evidențiat poți ca să alături comentariului tău o peniță de aur." in loc de "poti sa sa alaturi" cred ca trebuia spus poti sa alaturi e o greseala cu respect catre editori si scuze emiliei pentru revenire
pentru textul : smog dedesi repetitia cu "acestea aceasta acesta" deranjeaza oarecum, (si care s-ar putea prelucra de altfel), admit forma de carusel dintr-o iedera poem/trup/oras si pot spune ca atmosfera creata e aparte...cred ca lirismul e impregnat inca in acest punct salbatic al dorintei... pentru atmosfera speciala à la Madalina, o penita.
pentru textul : Punctul sălbatic deAranca, eu incerc cat pot in comentarii sa nu vin cu "as schimba versul x in y". Vorbesc despre poezie sau despre partile ei la care am vibrat pe aceeasi lungime de unda. Lasand la o parte observatia ca poezia ta este usor incarcata pe la mijloc, remarc ca esti mai atenta in privinta imaginilor fortate. Primele 6 versuri mi-au parut exceptionale si te felicit pentru imaginea ingerilor migdalilor respirand deasupra, imagine ce ma duce cu gandul la miresele migdalilor, din alta poezie, ce paleste acum prin comparatie. Versurile 7 si 8 schimba directia si focusul spre iubit astfel incat adresarea la persoana a doua singular din restul poeziei nu cade ca o surpriza. Dar nu cred ca le sta bine cu semnul intrebarii si nu imi suna bine "fanta" nostalgiei, oricum o fi ea, maligna. Preferam benigna. Am zabovit indelung, ca matematician, asupra afirmatiilor din versurile trei si patru. Nu am gasit nici o hiba, deocamdata. Ma mai gandesc. Sigur, versurile 9 pana la final, sunt croite dupa tiparul Arancai dintotdeauna si ma bucur ca nu ai renuntat la acest stil.
pentru textul : nostalgia deAndreea, te rog sa revii asupra textului si sa faci corecturile necesare gramaticale.
pentru textul : Le diable avec l’aile de carton deRepet: textul nu a fost șters; este vizibil doar în pagina personală (când ești logat). Se mai poate verifica accesând antepenultimul comentariu al lui Andu de aici http://hermeneia.com/users/bobadil.
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. deȘi da, nu voi fi în stare să scriu niciodată un text ca acesta... doar suntem unici, nu? :)
Pagini