ideea e interesanta desi cred ca s-a mai scris despre asta. oricum nu cred ca asta ar fi o problema. bineinteles ca textul ar merita o analiza amanuntita. rezerva mea este fata de anumite portiuni mult prea descriptive, vezi "am sărit de la balcon să impresionez niște prieteni" sau "îmbrăcat frumos merg la biserică mă așez pe rîndul din spate" de asemeni cred ca are prea multe registre, vrea sa faca prea mult in acelasi timp dar majoritatea sint incercari in zona zilelor de marti, miearcuri si joi se creistalizeaza mai multa poezie in opinia mea, dar evident ca unii ma vor numi intimist pentru ca vad asa. as vrea sa accept realismul celorlalte strofe dar inca mi se pare stingaci p.s. limbajuj profanator sau pornografic este neacceptat aici si cind e in alta limba
alma, pentru ca este. iar editorii nu sint obligati sa iti explice. cu atit mai mult cu cit daca ar binevoi sa o faca tu ar trebui mai intii sa ii rogi frumos. ceea ce se pare ca nu ai facut. de ce nu ai facut-o, nu stiu. si nici nu e treaba mea. fiecare se poarta asa cum este. iremediabil. si nu, nu e rost de scandal. ai gresit usa. incearca in alta parte. iar in ce priveste jena, nu, nu noua ar trebui sa ne fie jena, ci tie. iar daca nu iti este, din nou, nu am au ce sa (mai) fac. oricum e prea tirziu acum. si nici nu cred ca este responsabilitatea mea. si oricum, parca am mai spus-o, fiecare se poarta asa cum este. iremediabil. din pacate.
Mie mi-a placut ideea poemului, chiar daca na, ce sa fac, am inceput iar in minte cu "pietre-n cale, mereu pietre, nime-n lume nu ma-ndreapta, pan-la tine nicio piatra, nu mai vrea sa-mi fie treapta" Consider acest text un poem reusit mai ales in aceasta forma minimalista. Accentul e bine pus pe senzatia de gol apoi pe cadere si pe obiectul caderii in conjunctie cu sintagma cadere-disparitie... plus o infatisare cinematografica destul de reusita. Finalul insa mi se pare prea "sec", dar asta e doar gustul meu :-) Felicitari si inspiratie in continuare! Andu
ba este o discuție. hermeneia este menită să conțină un dialog artistic. iar dacă tu intenționezi un monolog atunci te rog să o faci în cu totul altă parte. te avertizez foarte serios că dacă se mai întîmplă încă o dată să abuzezi în felul acesta, sau orice alt fel, de hermeneia, îți voi anula contul definitiv. fiecare avem problemele noastre dar nu ne spălăm rufele aici. eventual putem folosi experiența sau emoțiile noastre în mod creativ pentru a scrie un text. dar sub nicio formă nu se face ceea ce ai făcut tu. asta nu vrea să însemne că nu sînt empatic cu suferința sau problema ta. dar nu voi îngădui ca hermeneia să fie spațiul unde se petrece așa ceva. din foarte multe motive care țin printre altele de decență și de securitatea site-ului. acest comentariu nu este o rugăminte. este un avertisment. te rog să îl recepționezi ca atare. mulțumesc.
îmi place contrastul de idei din strofa a treia între "adâncimea ei dintre umeri" și "înăltimea muntelui care crește în gând" fiind "mormânt al unei lacrimi"... frumos. mă bucur că mai citesc ceva ce seamănă cu mine. și prin gândurile mele e o-ntreagă lume...
mulțumesc pentru profunzimea și răbdarea cu care te-ai aplecat asupra textului.
știi care este ironia?
nu eu m-am plimbat prin cimitir, el a venit la mine...
Am să îți spun clișeele și ce nu sună bine în poem: - de după întâia - tiptil un copil de 10 ani ratează - de trup și de creier - copilul își spune / poezia când - colțul buzelor - vorbesc cu "și tot restul" sună a Claudiu Banu. De altfel, merită să îl lucrezi. E unul din cele mai bune texte ale tale. Are acel "ceva" care va rămâne.
O să sune ciudat, dar eu mă bucur și când nu-mi comentezi un text, în sensul în care mă gândesc "well, dacă n-a spus nimic, it can't be that bad". Știu că ești pretențios și îți multumesc pentru observațiile făcute acum. O să văd de unde elimin o referire la ofițer și medic.
emi, am stat si m-am gandit. inclin sa cred ca acel cliseu face bine textului. oricum, ma gandesc si in noaptea asta. multumesc pt penita, o surpriza placuta
când tu faci pași
toamna mișcă din ponderale
punctul de la A la Fe pare un bombon fără miez
pentru delfinuții
înzăpeziți
ascultam REM noaptea cu tine de la origini
aveam carențe
la socoteli nu ieșea
pe axa frăsuneală harneală sluj nik
totuși te-ai împiedicat
m-a zăpăcit gestul
și pe niște păsări colorate
între noi o funie
ne tulbura
o liniște ca un taximetrist ascultând reggae
înpumnea clipișoarele
pe lângă ulița principală
oreste
se lepăda de sine
apoi vreau sa va anunt ca in sectiunea Cogito exista rubrica "politica". nu stiu daca stiati, asa ca m-am gandit sa va informez.
initial transferasem textul acolo, apoi m-am gandit ca e mai bine sa va intreb in prealabil - poate fi incadrat si la politica, si la eseu.
Nu am nimic împotriva folosirii termenului "aorist" în contextul poemului, doar îți semnalam un ligament la versul: "și era timpul aorist". Recită poezia și vei înțelege. Cred că "și vulpea te fixeaza lent" se poate corecta cu "și vulpea te fixează lent".
din învățăturile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel către animalul spiritual iată mi-am zis oul primordial își țese coaja iată mi-am zis stau ascuns între coperțile istoriei de frica sunetelor galopând prin urechi înaintea lui buonaparte nu mai e loc să te dai la o parte nu mai e loc să o iei înapoi peste oraș, iapa împăratului, cabrată, mușcă din ou secundele țipă iată mi-am zis absolutul călare
da, la poezie face bine cam tot dacă știi cum să faci să fie poezie. Este foarte românește cum am scris "eu ce voi scrie (oare) mâine?", "eu ce voi înțelege (oare)?" - este o formulare a interogației care în retorică se folosește. Am eliminat oare. Și are ceva "vechi" în expersie, de aceea am și dorit să folosesc așa. Mă gândesc dacă e diluat acel "miez" sau e o intrare pe alt registru care ar fi meritat scris mai în forță. reflectez și de consider just, voi modifica; de nu, așa va rămâne o vreme. știu că atunci când voi lua suficientă distanță, voi vedea mai bine. mulțumesc pentru remarci.
lucian, vă mulțumesc pentru faptul că vă opriți și asupra textelor mele. n-am înțeles, totuși, comentariul dumneavoastră. în acest poem nu se vorbește nici despre Iuda, nici despre trădare. am încercat să dezvolt o imagine sui-generis a morții, proiectată pe un fundal citadin. nu mi se pare o blasfemie faptul ca în acest poem moartea este "frumoasă". este dreptul poetului să și-o imagineze cum vrea.
citeodata declansezi nostalgia fara sa te gindesti la consecinte... versurile acestea sint deosebite: "firav, mic și gârbovit, bunicul meu vorbește în fiecare zi, vorbe lungi, cu dumnezeu" de unde ti-a venit titlul? este un citat?
Dragi Hermeneuți,
Există o anumită alchimie până și în aceste atât de controversate concursuri de poezie, care volens-nolens, poartă un pic și amprenta mea din anii tinereții ca să zic așa. Și nu doar aici, ci și pe celălalt site... oricine poate verifica încercările lor actuale. Desigur, rezultatele unor astfel de acțiuni sunt mereu discutabile, dar eu prefer să rămân cu ceea ce am reușit să fac atunci când am făcut ceea ce am făcut, doar cu entuziasmul acela.
Iar azi nicidecum, oricât iubesc Hermeneia (pe care chiar o iubesc) nu mai pot participa la astfel de acțiuni
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
de gustibus non est disputandum andule
pentru textul : defunctis amor demulţumesc pentru opinie domnule Gorun. Nici eu nu cred că e banc, nu îmi "ies" bancuri.
pentru textul : Porţia de filozofie deideea e interesanta desi cred ca s-a mai scris despre asta. oricum nu cred ca asta ar fi o problema. bineinteles ca textul ar merita o analiza amanuntita. rezerva mea este fata de anumite portiuni mult prea descriptive, vezi "am sărit de la balcon să impresionez niște prieteni" sau "îmbrăcat frumos merg la biserică mă așez pe rîndul din spate" de asemeni cred ca are prea multe registre, vrea sa faca prea mult in acelasi timp dar majoritatea sint incercari in zona zilelor de marti, miearcuri si joi se creistalizeaza mai multa poezie in opinia mea, dar evident ca unii ma vor numi intimist pentru ca vad asa. as vrea sa accept realismul celorlalte strofe dar inca mi se pare stingaci p.s. limbajuj profanator sau pornografic este neacceptat aici si cind e in alta limba
pentru textul : Diary of a dream de'atmosfera mai anosta decat intr-un bar de negri nu stiu unde gasesti:)'
' lasa negri la locul lor'
'cica ce-i aici, bar de negri, buna replica, s-ar si potrivi un pic'
...remarcile de mai sus nu sint ok din punctul meu de vedere.
pentru textul : l’absente deerată: noi înșine
pentru textul : spitalul de fluturi dealma, pentru ca este. iar editorii nu sint obligati sa iti explice. cu atit mai mult cu cit daca ar binevoi sa o faca tu ar trebui mai intii sa ii rogi frumos. ceea ce se pare ca nu ai facut. de ce nu ai facut-o, nu stiu. si nici nu e treaba mea. fiecare se poarta asa cum este. iremediabil. si nu, nu e rost de scandal. ai gresit usa. incearca in alta parte. iar in ce priveste jena, nu, nu noua ar trebui sa ne fie jena, ci tie. iar daca nu iti este, din nou, nu am au ce sa (mai) fac. oricum e prea tirziu acum. si nici nu cred ca este responsabilitatea mea. si oricum, parca am mai spus-o, fiecare se poarta asa cum este. iremediabil. din pacate.
pentru textul : Viraj mult prea strâns deMulţumesc. O să mă strădui să-ţi urmez sfatul. Dar nu promit că n-o să fur meserie de pe ici de pe colea. :-)
pentru textul : Cavalerul Trac deMie mi-a placut ideea poemului, chiar daca na, ce sa fac, am inceput iar in minte cu "pietre-n cale, mereu pietre, nime-n lume nu ma-ndreapta, pan-la tine nicio piatra, nu mai vrea sa-mi fie treapta" Consider acest text un poem reusit mai ales in aceasta forma minimalista. Accentul e bine pus pe senzatia de gol apoi pe cadere si pe obiectul caderii in conjunctie cu sintagma cadere-disparitie... plus o infatisare cinematografica destul de reusita. Finalul insa mi se pare prea "sec", dar asta e doar gustul meu :-) Felicitari si inspiratie in continuare! Andu
pentru textul : oameni și pietre deba este o discuție. hermeneia este menită să conțină un dialog artistic. iar dacă tu intenționezi un monolog atunci te rog să o faci în cu totul altă parte. te avertizez foarte serios că dacă se mai întîmplă încă o dată să abuzezi în felul acesta, sau orice alt fel, de hermeneia, îți voi anula contul definitiv. fiecare avem problemele noastre dar nu ne spălăm rufele aici. eventual putem folosi experiența sau emoțiile noastre în mod creativ pentru a scrie un text. dar sub nicio formă nu se face ceea ce ai făcut tu. asta nu vrea să însemne că nu sînt empatic cu suferința sau problema ta. dar nu voi îngădui ca hermeneia să fie spațiul unde se petrece așa ceva. din foarte multe motive care țin printre altele de decență și de securitatea site-ului. acest comentariu nu este o rugăminte. este un avertisment. te rog să îl recepționezi ca atare. mulțumesc.
pentru textul : Rămas bun dethat's your choice Bobadil. Ti-am mai spus ca nu cred ca esti alergator de cursa lunga. iti pierzi suflul repede.
pentru textul : mirabela nu există deAu! Vai!!
pentru textul : În mână cu un felinar de vânt deEra vorba de situaţia actuală din ţară? Era o parabolă, iar eu n-am înţeles?! Să-mi fac, prin urmare, mea culpa?!
Zău dacă-mi vine...
îmi place contrastul de idei din strofa a treia între "adâncimea ei dintre umeri" și "înăltimea muntelui care crește în gând" fiind "mormânt al unei lacrimi"... frumos. mă bucur că mai citesc ceva ce seamănă cu mine. și prin gândurile mele e o-ntreagă lume...
pentru textul : oceanul mai adânc decât oceanul demulțumesc pentru profunzimea și răbdarea cu care te-ai aplecat asupra textului.
pentru textul : cu o bucată de cer înaintea mea deștii care este ironia?
nu eu m-am plimbat prin cimitir, el a venit la mine...
Am să îți spun clișeele și ce nu sună bine în poem: - de după întâia - tiptil un copil de 10 ani ratează - de trup și de creier - copilul își spune / poezia când - colțul buzelor - vorbesc cu "și tot restul" sună a Claudiu Banu. De altfel, merită să îl lucrezi. E unul din cele mai bune texte ale tale. Are acel "ceva" care va rămâne.
pentru textul : somn deO să sune ciudat, dar eu mă bucur și când nu-mi comentezi un text, în sensul în care mă gândesc "well, dacă n-a spus nimic, it can't be that bad". Știu că ești pretențios și îți multumesc pentru observațiile făcute acum. O să văd de unde elimin o referire la ofițer și medic.
pentru textul : un vag miros de pâine deAșa da ”urzici”. La mai multe (și la figurat... și la propriu).
pentru textul : Carnivoră deExtrem de sugestivă.
emi, am stat si m-am gandit. inclin sa cred ca acel cliseu face bine textului. oricum, ma gandesc si in noaptea asta. multumesc pt penita, o surpriza placuta
pentru textul : livadă de piersici, cu botoșei albi decând tu faci pași
toamna mișcă din ponderale
punctul de la A la Fe pare un bombon fără miez
pentru delfinuții
înzăpeziți
ascultam REM noaptea cu tine de la origini
aveam carențe
la socoteli nu ieșea
pe axa frăsuneală harneală sluj nik
totuși te-ai împiedicat
m-a zăpăcit gestul
și pe niște păsări colorate
între noi o funie
ne tulbura
o liniște ca un taximetrist ascultând reggae
înpumnea clipișoarele
pe lângă ulița principală
oreste
se lepăda de sine
mă aburc pe picioare
risc
dar vremea e bună
toarnă cu love habibi
pentru textul : plouă cu dragoste depeste
dacia mea 1300
Sa speram ca Romania va intra intr-adevar pe usa din fata a Europei, intr-un sfarsit ...
pentru textul : scrisoarea a doua către români de......................si care i faza?
pentru textul : Îngroparea îmi pare a fi un act sexual deinainte de toate, bine ati venit pe Hermeneia.
apoi vreau sa va anunt ca in sectiunea Cogito exista rubrica "politica". nu stiu daca stiati, asa ca m-am gandit sa va informez.
pentru textul : Iadul cel de toate zilele deinitial transferasem textul acolo, apoi m-am gandit ca e mai bine sa va intreb in prealabil - poate fi incadrat si la politica, si la eseu.
Nu am nimic împotriva folosirii termenului "aorist" în contextul poemului, doar îți semnalam un ligament la versul: "și era timpul aorist". Recită poezia și vei înțelege. Cred că "și vulpea te fixeaza lent" se poate corecta cu "și vulpea te fixează lent".
pentru textul : am privit în ochii cobrei dedin învățăturile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel către animalul spiritual iată mi-am zis oul primordial își țese coaja iată mi-am zis stau ascuns între coperțile istoriei de frica sunetelor galopând prin urechi înaintea lui buonaparte nu mai e loc să te dai la o parte nu mai e loc să o iei înapoi peste oraș, iapa împăratului, cabrată, mușcă din ou secundele țipă iată mi-am zis absolutul călare
pentru textul : tăceri deîmi cer scuze. nu am fost atent cînd am citit
pentru textul : boierismul sau nazismul literar deda, la poezie face bine cam tot dacă știi cum să faci să fie poezie. Este foarte românește cum am scris "eu ce voi scrie (oare) mâine?", "eu ce voi înțelege (oare)?" - este o formulare a interogației care în retorică se folosește. Am eliminat oare. Și are ceva "vechi" în expersie, de aceea am și dorit să folosesc așa. Mă gândesc dacă e diluat acel "miez" sau e o intrare pe alt registru care ar fi meritat scris mai în forță. reflectez și de consider just, voi modifica; de nu, așa va rămâne o vreme. știu că atunci când voi lua suficientă distanță, voi vedea mai bine. mulțumesc pentru remarci.
pentru textul : recviem pentru niciodată desubscriu. in plus, incearca sa schimbi, macar putin, "viziunea" textului, si anume, pe ici pe colo, in punctele esentiale.
pentru textul : Kore demulțumesc
pentru textul : dromomanie delucian, vă mulțumesc pentru faptul că vă opriți și asupra textelor mele. n-am înțeles, totuși, comentariul dumneavoastră. în acest poem nu se vorbește nici despre Iuda, nici despre trădare. am încercat să dezvolt o imagine sui-generis a morții, proiectată pe un fundal citadin. nu mi se pare o blasfemie faptul ca în acest poem moartea este "frumoasă". este dreptul poetului să și-o imagineze cum vrea.
pentru textul : moartea înmiresmată deciteodata declansezi nostalgia fara sa te gindesti la consecinte... versurile acestea sint deosebite: "firav, mic și gârbovit, bunicul meu vorbește în fiecare zi, vorbe lungi, cu dumnezeu" de unde ti-a venit titlul? este un citat?
pentru textul : "Dacă Noi este un Eu al unui altui Eu" deDragi Hermeneuți,
pentru textul : despre Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deExistă o anumită alchimie până și în aceste atât de controversate concursuri de poezie, care volens-nolens, poartă un pic și amprenta mea din anii tinereții ca să zic așa. Și nu doar aici, ci și pe celălalt site... oricine poate verifica încercările lor actuale. Desigur, rezultatele unor astfel de acțiuni sunt mereu discutabile, dar eu prefer să rămân cu ceea ce am reușit să fac atunci când am făcut ceea ce am făcut, doar cu entuziasmul acela.
Iar azi nicidecum, oricât iubesc Hermeneia (pe care chiar o iubesc) nu mai pot participa la astfel de acțiuni
Pagini