dezinvoltura are avantajele şi dezavantajele ai.
îmi place "dezbumbată", o armură ar fi fost mai potrivită, poate.
meritul este şi al lirei care m-a susţinut şi încurajat.
mulţumesc.
Lucian, să știi că nu începe rău. Numai că pe parcurs, cam de pe la "Părea un fel de sfârșit de lume", poezia se pierde, devine alambicată. Mai mult, nu înțeleg deloc versul acesta: "Erau ;I cei care aruncau vreascuri în focul ce fața lui Iisus lumina"?!! (ca idee, în versul alb se folosește mai puțin inversiunea ca procedeu stilistic, sună cam artificial; prima parte tocmai de aceea e mai reușită). "Patru sau Pavel, sau Paul a fugit" e inutil și greoi spus. "Părea un fel de sfârșit de lume" nu merge. Și părea, și "un fel de" în același vers... Cred că ar merge ceva mai hătărât aici, mai simplu, dar puternic spus. "s-au spart rănile care în dimineață I s-au făcut Lui până la sânge de fiecare soldat pe față" - din nou, exprimare încărcată, inversiune care dă un efect nedorit, de artificial. Aș rescrie poezia aceasta, Lucian. Dă-i o șansă mai bună, are potențial, iar în ultimul timp am observat că ai început să te debarasezi și să ai o altă apropiere de poezie. Iar asta mă bucură, pentru că am urmărit evoluția ta aici de ceva vreme.
Textul are carente in prima strofa ce reprezinta o stereotipie atat prin constructie(as fi vrut/dar + repetitie agasanta), cat si la nivelul ideilor("le crescusera aripi", "le crescusera coltii de leu" etc). Remarc in mode special: "ci doar un împrumut mereu neînapoiat al lui dumnezeu către mine" si finalul incepand cu "atîrn în gol uneori odihnindu-mă"... Ialin
formatul tehno în care ai compus versurile. o îmbinare de poe şi prozo - ca şi aşezare în pagină. iar contextul mi se pare filmic. scene - scene care se derulează programat. prima parte, cea a enumerărilor, este chiar o frescă a spaţiului în care creierul este inundat de amintiri. este un poem lung, cum bine spune titlul. dar nu e rău :)...
o imagine a sterilitatii, chiar ma gindeam la ea in aceasta dimineata cind cineva ridica din nou zidurile cazute cindva peste noapte, pastrind inca tencuiala gindurilor mincate de carii metafore deosebit de reusite, de forta: "si mîinile mele nu mai au arbori în care să doarmă" "sterile, mîinile mele nu pot să mai creasca" "împăcarea trupului cu absența mă face să tremur: îngerii cu nume de păsări și-au luat zborul din cuiburi..." emiemi, acest text pare, de la distanta, unul din cele mai bune citite in ultima vreme.
da mai, prefer cam totul natur, neadulterat (daca imi e permis englezismul deși cred ca exista verbul a adultera și în românește, am rezerve cu privire la adjectivul asta provenit din participiu). Anyway, prefer natur
...te citesc de ceva timp, știu că ai potențial, de aceea îmi permit o sugestie.
am să explic și de ce, ca să poți face diferența.
poemul e bun, dar începe cu banalul plâns al frunzelor despre care s-a mai scris.dacă ai scoate primul vers și ai modifica un cuvânt, s-ar schimba sensul...
aș începe așa
„
mușcată de toamnă
sărăcia umblaților decojește...”.e poemul tău și respect decizia ta:)
mi-a plăcut mult finalul...
„nicăieri un obraz mai puternic
să-și întoarcă și cealaltă parte.„
mi-a placut textul, chiar daca eu as mai face niste taieturi, ma refer la prezenta hiroshimei si nagasaki, a vesuviului si a sfinxului uitat pe noptiera.. plus amprente de cenusa de asemenea, doar incarca ( eu as lasa doar vesuviul, cumva)nu stiu de ce, cu toate ca incearca sa completeze, imi dau senzatia de aglomerare. in mod deosebit mi-a placut ultima strofa.
putin fortata, in opinia mea, strofa aceea cu anaconda.
iar in cea anterioara, nu prea vad de ce ar fi compasul...rece. si-apoi, rima de acolo, "pasul/compasul"...
da, cailean are dreptate cu privire la dinții de fierăstrău dar nu cu privire la avalanșa de imagini (zic eu). în ce privește pisica probabil că acolo adevărul e la mijloc undeva între eliptic și estetic dahaar are însă o perspectivă mult mai senzorială și mă face și pe mine să îmi privesc textul cu alți ochi, și asta nu e puțin lucru
ddm, evident ca nu „te” mai citește nimeni de vreme ce nici tu se pare că nu mai citești pe nimeni. Dar nu cred că a-ți face singur comentarii este metoda de a stimula interesul pentru ceea ce scrii tu. Manifestă-ți interesul și față de ce scriu alții iar ei vor descoperi eventual că și tu scrii ceva. Părerea mea.
Foarte frumos text. Surprinzator prin trecerea in registrul popular mioritic. Elementele populare aduc intotdeauna o prospetime aparte.
Am retinut :
"iar tu tăceai
şi nu te lăsai coborât printre noi"
"plânsu-te-ai plâns îndeajuns
pân-am tras noaptea pe fus"
"la nourii fauri cu guri de balauri"
Folosesti aici acea particularitate ardeleneasca a pronuntarii trecutului
s-o prăvălit, te-o smucit, i-o ridicat...
Este o scapare ? Daca este intentie, citeste inca o data textul si corecteaza : te-a îmbrăcat.
"şi-o ieşit alergându-te prin toată curtea până hăt" - cred ca ar trebui renuntat la pronumele personal -te. Eu am inteles din text ca batranul il alearga pe bebelus :)
Infinge-o dom’le (lopata, ca să nu se înieleagă altceva) din versul acela al lui Boba (de care eu nu am habar) decȃte ori și cȃt mai adȃnc sau superficial vrei. Si nici măcar nu mă întreb: ce vină avem noi?
cînd am citit această poezie nu era niciun com. aveam două observații, exact ce a semnalat și Adrian. și totuși revin la primele trei versuri -anna stă în gară/cu gluga de blană/în fața trenului- cred că este o exprimare confuză (cel puțin). cum stă cu gluga în fața trenului? și asta nu e tot, urmează - cu luminile galbene(cu gluga/cu luminile). de văzut!
Cristina, poți face un fel cronică sau jurnal de eveniment iar pozele le poți insera acolo cu html. in mod normal le poți depozita pe un site ca photobucket sau tinypic dar daca ai probleme mi le poți trimite pe adresa site-ului si dupa ce le depozitez iti trimit link-urile dar mi se pare mai incomod.
cred că au ceva magic misterios călătoriile în care (ne) deprimă aproape o nouă arhitectură - "arhitectura așteptării" (în cadrul tipic californian) - din care desprindem trist umbrele îndepărtării. note furișate pe o nouă partitură lirică.
Francisc, uite cum vii tu, dupa un veac de tarece, sa-mi confirmi ca se termina prost. acum ramane sa ma gandesc daca e vorba de text ori asa...in genere. :)
Virgil, ce sa fac? pana si moartea e previzibila. la partea de mijloc o sa ma mai gandesc.
Virgil, nu te mai indragosti de scrisul meu, ca nu ma mai comenteaza nimeni. nu eram in multime, eram in spatele camerei.
Paul, este hilar gandul ca jandarmii ar putea scanda lozica ta, undeva, canva...
Va multumesc mult.
Dorin, daca ne jucam cu simbolistica cifrelor, as zice ca tripla repetitie din cupola vizualei tale si- a atins scopul; insa as vedea bastonul acela alcatuit din imagini "in oglinda", pentru a evidentia mai bine valentele de antagonism si rasfrangere ale doiului. "am citit" experimentul de jos in sus, vazandu-l cam asa : dualitatea antagonica de la baza creatiei (doi), sprijinind desavarsirea creatiei (trei), linia fiind intrepatrunerea dintre cauza si efect. ( privind intr-un mod mai simplist, ne putem gandi si la feminin (doi) sprijinind masculinitatea (trei). ) insa cel mai mult m-a incantat "firul de diamant" de sub cupola rasaritului! foarte inspirat impletite notiunile fir-diamant-soare, prin simbolurile lor! penita. P.S.sunt de acord cu interpretarea pe care o dai tu jazz-caffe-ului, dar nu prea ii vad locul in context. poate doar ca "pauza de respiratie".
mulțumim consiliului pentru urări. deopotrivă lui și utilizatorilor/vizitatorilor acestui site un Crăciun cu bucurie și îngăduință. zile bune cu sănătate și inspirație. La Mulți Ani!
Parere sincera: daca Profetul a trecut prin scoala rimei si ritmului se poate legitima ca poet. Cei care nu au facut asta si scriu doar in vers alb, au sarit o etapa (ori au ramas repetenti, totuna). PS: bobadil nu exista pe lista autorilor hermeneia. Sunt curios cum scrie acesta. Sa aveti pace, Dancus
Este o antologie editata in limba franceza ce ofera cititorului francofon un parcurs unic prin literatura avantgardistilor romani in contextul european. Multumesc.
ALMA, nu mi-as permite o asemenea atitudine nici in fata unui copil, cum desigur nu e cazul aici. singurul lucru pe care l-am facut e sa cer argumentarea: de ce este acest text "porcarie". ma gandesc eu si rau fac, ca in urma lecturii de 25 de ani se poate face asta fara greutate. banuiesc de asemenea si aici s-ar putea sa gresesc, ca s-a citit si critica literara. sunt multe scrieri care trateaza chiar subiectul"este sau nu poezie". recunosc, nu sunteti primul caz, din pacate am siguranta ca nu veti si singurul(caz -evident) seara buna
Lelia draga, întâi bine ai venit pe Hermeneia. Eu aș vrea să-ți fac, deocamdată, doar două observații, subtitlul "versuri" mi se pare în plus dacă textul este încadrat la "poezie" și apoi dacă tot e să facem pe Dumnezeu ar trebui să vedem ce facem cu "pămaîntul". Plus combinațiile aleatoare de â și î... Lipsa ta de atenție poate avea justificări, însă nu și explicații. Te mai citesc, Andu
Gebeleizis, Nu stiu cine esti, nici nu ti-am citit textele. O voi face, fireste, cel putin din pura datorie morala: si tu ai citit ce am scris eu (ca-mi vine sa parafrazez pe altcineva care spunea ca nu mai exista scriitori de "massa", ci scriitorii se citesc intre ei: asta insemnand ca eu ar trebui sa-mi caut alta ocupatie, ha, ha, ha!!!). Cand vei putea macar visa la un tiraj de 10.000 de exemplare dintr-o carte a ta, mai vorbim. Comparatia cu Ceausescu te descalifica, puteai da si tu un exemplu mai tare, un Mao Tse Dong ori, de ce sa nu zic si asta?, un Adrian Nastase. Vei avea o surpriza cand ne vom vedea, pentru ca nu irosesc banii "poporului muncitor" pentru cele 10.0000 de exemplare, ci pe ai mei. Referitor la opinia ta despre text: eu nu sunt un Ianus oarecare. Uita-te cu atentie la ce am scris, nu fugitiv. In sinea ta, si tu ai reactii identice, dar ti-e frica sa le comunici altora. Faptul ca am indraznit sa dau forma spaimei voastre v-a facut pudici si executorii. Cu ce am gresit, de fapt? Dancus
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
dezinvoltura are avantajele şi dezavantajele ai.
pentru textul : Impresii de lectură: "Gîndul meu. Cum am devenit poet." - Ionuţ Caragea deîmi place "dezbumbată", o armură ar fi fost mai potrivită, poate.
meritul este şi al lirei care m-a susţinut şi încurajat.
mulţumesc.
Lucian, să știi că nu începe rău. Numai că pe parcurs, cam de pe la "Părea un fel de sfârșit de lume", poezia se pierde, devine alambicată. Mai mult, nu înțeleg deloc versul acesta: "Erau ;I cei care aruncau vreascuri în focul ce fața lui Iisus lumina"?!! (ca idee, în versul alb se folosește mai puțin inversiunea ca procedeu stilistic, sună cam artificial; prima parte tocmai de aceea e mai reușită). "Patru sau Pavel, sau Paul a fugit" e inutil și greoi spus. "Părea un fel de sfârșit de lume" nu merge. Și părea, și "un fel de" în același vers... Cred că ar merge ceva mai hătărât aici, mai simplu, dar puternic spus. "s-au spart rănile care în dimineață I s-au făcut Lui până la sânge de fiecare soldat pe față" - din nou, exprimare încărcată, inversiune care dă un efect nedorit, de artificial. Aș rescrie poezia aceasta, Lucian. Dă-i o șansă mai bună, are potențial, iar în ultimul timp am observat că ai început să te debarasezi și să ai o altă apropiere de poezie. Iar asta mă bucură, pentru că am urmărit evoluția ta aici de ceva vreme.
pentru textul : Cafea divină deTextul are carente in prima strofa ce reprezinta o stereotipie atat prin constructie(as fi vrut/dar + repetitie agasanta), cat si la nivelul ideilor("le crescusera aripi", "le crescusera coltii de leu" etc). Remarc in mode special: "ci doar un împrumut mereu neînapoiat al lui dumnezeu către mine" si finalul incepand cu "atîrn în gol uneori odihnindu-mă"... Ialin
pentru textul : futility I deformatul tehno în care ai compus versurile. o îmbinare de poe şi prozo - ca şi aşezare în pagină. iar contextul mi se pare filmic. scene - scene care se derulează programat. prima parte, cea a enumerărilor, este chiar o frescă a spaţiului în care creierul este inundat de amintiri. este un poem lung, cum bine spune titlul. dar nu e rău :)...
pentru textul : poem lung in care plouă deo imagine a sterilitatii, chiar ma gindeam la ea in aceasta dimineata cind cineva ridica din nou zidurile cazute cindva peste noapte, pastrind inca tencuiala gindurilor mincate de carii metafore deosebit de reusite, de forta: "si mîinile mele nu mai au arbori în care să doarmă" "sterile, mîinile mele nu pot să mai creasca" "împăcarea trupului cu absența mă face să tremur: îngerii cu nume de păsări și-au luat zborul din cuiburi..." emiemi, acest text pare, de la distanta, unul din cele mai bune citite in ultima vreme.
pentru textul : sterile mâinile mele deda mai, prefer cam totul natur, neadulterat (daca imi e permis englezismul deși cred ca exista verbul a adultera și în românește, am rezerve cu privire la adjectivul asta provenit din participiu). Anyway, prefer natur
pentru textul : femeia poet de...te citesc de ceva timp, știu că ai potențial, de aceea îmi permit o sugestie.
pentru textul : Nimic nou pe frontul toamnei deam să explic și de ce, ca să poți face diferența.
poemul e bun, dar începe cu banalul plâns al frunzelor despre care s-a mai scris.dacă ai scoate primul vers și ai modifica un cuvânt, s-ar schimba sensul...
aș începe așa
„
mușcată de toamnă
sărăcia umblaților decojește...”.e poemul tău și respect decizia ta:)
mi-a plăcut mult finalul...
„nicăieri un obraz mai puternic
să-și întoarcă și cealaltă parte.„
mi-a placut textul, chiar daca eu as mai face niste taieturi, ma refer la prezenta hiroshimei si nagasaki, a vesuviului si a sfinxului uitat pe noptiera.. plus amprente de cenusa de asemenea, doar incarca ( eu as lasa doar vesuviul, cumva)nu stiu de ce, cu toate ca incearca sa completeze, imi dau senzatia de aglomerare. in mod deosebit mi-a placut ultima strofa.
pentru textul : scrisori imaginare deputin fortata, in opinia mea, strofa aceea cu anaconda.
iar in cea anterioara, nu prea vad de ce ar fi compasul...rece. si-apoi, rima de acolo, "pasul/compasul"...
mi-a placut, in schimb, imaginea de inceput.
pentru textul : temeri grizate deda, cailean are dreptate cu privire la dinții de fierăstrău dar nu cu privire la avalanșa de imagini (zic eu). în ce privește pisica probabil că acolo adevărul e la mijloc undeva între eliptic și estetic dahaar are însă o perspectivă mult mai senzorială și mă face și pe mine să îmi privesc textul cu alți ochi, și asta nu e puțin lucru
pentru textul : gust de timp deddm, evident ca nu „te” mai citește nimeni de vreme ce nici tu se pare că nu mai citești pe nimeni. Dar nu cred că a-ți face singur comentarii este metoda de a stimula interesul pentru ceea ce scrii tu. Manifestă-ți interesul și față de ce scriu alții iar ei vor descoperi eventual că și tu scrii ceva. Părerea mea.
pentru textul : pe străzi pe ziduri deFoarte frumos text. Surprinzator prin trecerea in registrul popular mioritic. Elementele populare aduc intotdeauna o prospetime aparte.
Am retinut :
"iar tu tăceai
şi nu te lăsai coborât printre noi"
"plânsu-te-ai plâns îndeajuns
pân-am tras noaptea pe fus"
"la nourii fauri cu guri de balauri"
Folosesti aici acea particularitate ardeleneasca a pronuntarii trecutului
s-o prăvălit, te-o smucit, i-o ridicat...
Este o scapare ? Daca este intentie, citeste inca o data textul si corecteaza : te-a îmbrăcat.
"şi-o ieşit alergându-te prin toată curtea până hăt" - cred ca ar trebui renuntat la pronumele personal -te. Eu am inteles din text ca batranul il alearga pe bebelus :)
pentru textul : Din casa bunicilor deam vazut si eu asta nu stiu ce sa fac sa se vada poate ma ajuta si pe mine cineva
pentru textul : Destrămare deMarina, multumesc de trecere. Paul si Tincuta, voua va multumesc si mai mult pentru ca m-ati "salvat". Cu aceeasi imbratisare calda, Vio
pentru textul : tablou cu două siluete deInfinge-o dom’le (lopata, ca să nu se înieleagă altceva) din versul acela al lui Boba (de care eu nu am habar) decȃte ori și cȃt mai adȃnc sau superficial vrei. Si nici măcar nu mă întreb: ce vină avem noi?
pentru textul : Stare de extaz decînd am citit această poezie nu era niciun com. aveam două observații, exact ce a semnalat și Adrian. și totuși revin la primele trei versuri -anna stă în gară/cu gluga de blană/în fața trenului- cred că este o exprimare confuză (cel puțin). cum stă cu gluga în fața trenului? și asta nu e tot, urmează - cu luminile galbene(cu gluga/cu luminile). de văzut!
pentru textul : anna deCristina, poți face un fel cronică sau jurnal de eveniment iar pozele le poți insera acolo cu html. in mod normal le poți depozita pe un site ca photobucket sau tinypic dar daca ai probleme mi le poți trimite pe adresa site-ului si dupa ce le depozitez iti trimit link-urile dar mi se pare mai incomod.
pentru textul : Virtualia XII - Cenaclu Live pe Hermeneia.com decred că au ceva magic misterios călătoriile în care (ne) deprimă aproape o nouă arhitectură - "arhitectura așteptării" (în cadrul tipic californian) - din care desprindem trist umbrele îndepărtării. note furișate pe o nouă partitură lirică.
pentru textul : catalina island deerata: texte excelente
pentru textul : don petrică deraspunsuri.
Francisc, uite cum vii tu, dupa un veac de tarece, sa-mi confirmi ca se termina prost. acum ramane sa ma gandesc daca e vorba de text ori asa...in genere. :)
Virgil, ce sa fac? pana si moartea e previzibila. la partea de mijloc o sa ma mai gandesc.
va multumesc.
pentru textul : cină festivă deOk, mi-a amintit de Eminem și un film al lui. Îmi plac și lucrurile simple. O seară buna, n-ai grijă, mai vb!
pentru textul : trăiesc periculos deVirgil, nu te mai indragosti de scrisul meu, ca nu ma mai comenteaza nimeni. nu eram in multime, eram in spatele camerei.
pentru textul : ieși afară javră ordinară dePaul, este hilar gandul ca jandarmii ar putea scanda lozica ta, undeva, canva...
Va multumesc mult.
Dorin, daca ne jucam cu simbolistica cifrelor, as zice ca tripla repetitie din cupola vizualei tale si- a atins scopul; insa as vedea bastonul acela alcatuit din imagini "in oglinda", pentru a evidentia mai bine valentele de antagonism si rasfrangere ale doiului. "am citit" experimentul de jos in sus, vazandu-l cam asa : dualitatea antagonica de la baza creatiei (doi), sprijinind desavarsirea creatiei (trei), linia fiind intrepatrunerea dintre cauza si efect. ( privind intr-un mod mai simplist, ne putem gandi si la feminin (doi) sprijinind masculinitatea (trei). ) insa cel mai mult m-a incantat "firul de diamant" de sub cupola rasaritului! foarte inspirat impletite notiunile fir-diamant-soare, prin simbolurile lor! penita. P.S.sunt de acord cu interpretarea pe care o dai tu jazz-caffe-ului, dar nu prea ii vad locul in context. poate doar ca "pauza de respiratie".
pentru textul : linia demulțumim consiliului pentru urări. deopotrivă lui și utilizatorilor/vizitatorilor acestui site un Crăciun cu bucurie și îngăduință. zile bune cu sănătate și inspirație. La Mulți Ani!
pentru textul : Sărbători bune - 2008 deParere sincera: daca Profetul a trecut prin scoala rimei si ritmului se poate legitima ca poet. Cei care nu au facut asta si scriu doar in vers alb, au sarit o etapa (ori au ramas repetenti, totuna). PS: bobadil nu exista pe lista autorilor hermeneia. Sunt curios cum scrie acesta. Sa aveti pace, Dancus
pentru textul : Biruința Învierii ▒ deEste o antologie editata in limba franceza ce ofera cititorului francofon un parcurs unic prin literatura avantgardistilor romani in contextul european. Multumesc.
pentru textul : « Réhabilitation du rêve. Une anthologie de l’Avant-garde roumaine » - Ion Pop de* intrigant
pentru textul : Mulţimi deALMA, nu mi-as permite o asemenea atitudine nici in fata unui copil, cum desigur nu e cazul aici. singurul lucru pe care l-am facut e sa cer argumentarea: de ce este acest text "porcarie". ma gandesc eu si rau fac, ca in urma lecturii de 25 de ani se poate face asta fara greutate. banuiesc de asemenea si aici s-ar putea sa gresesc, ca s-a citit si critica literara. sunt multe scrieri care trateaza chiar subiectul"este sau nu poezie". recunosc, nu sunteti primul caz, din pacate am siguranta ca nu veti si singurul(caz -evident) seara buna
pentru textul : să nu declari iubire înghițitorului de suflete deLelia draga, întâi bine ai venit pe Hermeneia. Eu aș vrea să-ți fac, deocamdată, doar două observații, subtitlul "versuri" mi se pare în plus dacă textul este încadrat la "poezie" și apoi dacă tot e să facem pe Dumnezeu ar trebui să vedem ce facem cu "pămaîntul". Plus combinațiile aleatoare de â și î... Lipsa ta de atenție poate avea justificări, însă nu și explicații. Te mai citesc, Andu
pentru textul : De-a Dumnezeu… deGebeleizis, Nu stiu cine esti, nici nu ti-am citit textele. O voi face, fireste, cel putin din pura datorie morala: si tu ai citit ce am scris eu (ca-mi vine sa parafrazez pe altcineva care spunea ca nu mai exista scriitori de "massa", ci scriitorii se citesc intre ei: asta insemnand ca eu ar trebui sa-mi caut alta ocupatie, ha, ha, ha!!!). Cand vei putea macar visa la un tiraj de 10.000 de exemplare dintr-o carte a ta, mai vorbim. Comparatia cu Ceausescu te descalifica, puteai da si tu un exemplu mai tare, un Mao Tse Dong ori, de ce sa nu zic si asta?, un Adrian Nastase. Vei avea o surpriza cand ne vom vedea, pentru ca nu irosesc banii "poporului muncitor" pentru cele 10.0000 de exemplare, ci pe ai mei. Referitor la opinia ta despre text: eu nu sunt un Ianus oarecare. Uita-te cu atentie la ce am scris, nu fugitiv. In sinea ta, si tu ai reactii identice, dar ti-e frica sa le comunici altora. Faptul ca am indraznit sa dau forma spaimei voastre v-a facut pudici si executorii. Cu ce am gresit, de fapt? Dancus
pentru textul : Apocalipsa după Dăncuș dePagini