pentru spontanietatea imaginilor, libertatea confesiv asumată, punctele culminante de relaxare suprapuse realului. pentru autenticitatea ideilor, lejeritatea exprimării și nervul verbului. pentru că oprești întreg scenariu de culori în acea "respirație adagio". pentru că te prinde bine sinceritatea asta și te simți în albia ta scriind cu atîta dezinvoltură. pentru simplul răsfăț pe care l-am avut citind/recitind aici, meriți o peniță de aur și cititorul din mine. p.s. nu știu dacă ai scris voit "desculță-te" sau e typo.
Emil, părerea ta e binevenită oricând. eu am decis să las textul așa! Te mai aștept! Alma, mulțumesc pentru cuvinte. De plecat nu plec și nu e ultima mea zi în ale scrisului, iar provocările îmi plac. Mulțumesc!
Nu cred că ai dreptate. Nu putem scrie fără să citim. Aici nu avem o problemă care pentru mine poate fi importantă, iar pentru tine - nu. E ca și cum cineva ar vrea să joace fotbal de performanță, fără să știe ce e fotbalul de performanță. Confundându-l cu cel din curtea școlii. Nu. Nu 50 de poezii ai nevoie să citești, ci măcar 50 de poeți. Evident, nu știi, dar despre un autor român (relativ important) circulă anecdota că ar fi scris mai multe cărți decât a citit. Evident că nu e așa. Dar la butada asta trebuie să luăm aminte.
Eu as fi inceput poemul de la strofa a doua. Prima e prea explicativa. Apoi finalul mi se pare putin ratat, desi ar fi avut posibilitati. Mi se pare ratat din cauza acelui "proaspat spalata" care da un efect de mediocru, nu stiu, poate mi se pare mie.
Virgil, incerc (subliniez, incerc) sa ma apropii de cuvintele demonetizate, poate de aceea ti se pare melodramatic. eu nu cred ca-i asa, ar insemna ca toata existenta noastra risca sa fie. cred doar ca am inceput sa ne speriem de cele mai normale cuvinte.
Andu, nu am vrut sa scriu o ghicitoare, am avut un vedere, ca prim nivel, o redare grafica: semnul de intrebare, cu acel punct de sub el, asemenator unei picaturi in cadere (asupra semnificatiilor caderii cred ca nu e cazul sa mai insist).
dincolo de asta, imaginea se sprijina pe cosmogonia islamica, foarte frumoasa si vizuala, anume pe acel punct diacritic de sub litera bā, prima picatura de Cerneala care, din Calam, (corespondentul Sfantului Spirit) curge in lume, “scriind” creatia.
recunosc ca am avut incredere in primul nivel de receptare, constienta fiind ca cel de al doilea ramane multora ascuns;.e posibil sa fi dar gres, bizuindu-ma prea mult pe rabdarea cititorului de a se opri si de a isi reprezenta, la randul sau, semnul, si de a-si pune intrebari...despre intrebare. dar noi suntem grabiti si eu mereu uit asta...:)
Viorel, nu era vorba de niciun cerc select, nu am cinstea de a frecventa asemenea cercuri. da, am spus asta, si chiar o cred, si mai cred ca e normal sa lasam in urma niste trepte. Daca-i pacat, al meu sa fie… dar nu e vorba de asta, probabil ca e doar o alta treapta, pe care o voi lasa, la un moment dat, in urma.
ma incurca putin localizarea auctoriala din strofa 2 (visul?) dar imi place poemul, per total, experienta oniricului constientizat si dedublarea. ti-a iesit (as renunta la "noaptea o leg de piciorul patului să nu fugă" care e inutil si devine naiv, in context). congrat.
Un text ce pleacă de la moderniști la "tengo" prin singurătatea mess-ului spre neliniștea "the day after" și a "Do Androids Dream of Electric Sheep ?"... "o poetă interbelică frumoasă cu ochii pulsând maree obosite" o metaforă-final specială. o androidă...Do Androids Dream of Man?
Emile, imi place ritmul poemului, ma duce intr-un fel cu gandul la my all time favourite van morrison... all that blues! O singura observatie: cred ca gerunziul se scrie cu î nu cu â, dacă tot scrii după normele noi, nu ca alti editoril de aici de pe Hermeneia :-) Si un gand care-mi vine ca o amintire de la un Bobadil Siegfried uitat prin sertare: Am sa ma-nchid in umbra mea prelunga Ca intr-un sarcofag fara comori Si-am sa te-astept vaduva mea niebelunga Sa ma trezesti cu razbunarea ta in zori Andu
Sînt delicate precum clinchetul clopoțeilor versurile tale pentru copii. Au o gingășie aparte și cred că ai putea edita mici poeme ilustrate. Mai e nevoie și de puritate, gingășie, nu numai de monștri și alte produse ale unui subconștient colectiv care tinde să renege cea mai frumoasă etapă din existența omului. Cu drag, pentru o eternă primăvară Naan Lea
Fie că țipi, fie că taci, oricum pierzi. Mai bine taci, până devii un cais. Atunci poți spune că iubești. Și tot atunci poți rămâne în urmă. Apoi scrii.
Dupa ce am citit comul lui Adrian, am avut curiozitatea sa citesc si textul. si-mi place. la ultima strofa as scoate pronumele explicativ si fânul tacerii ...
Observ un progres real ... Hermeneia isi face efectul! felicit si insistenta autorului
Virgil , Alma .. Subiectul literaturii electronice e vast si merita o cercetare amanuntita. Din pacate o lucrare serioasa are nevoie de un studiu preliminar, de colectare de date si analize statistice care nu se pot face de unul singur. E o munca migaloasa, de echipa si asta nu imi sta la dispozitie. Dar, voi mai reveni asupra subiectului cand voi gasi ceva interesant de semnalat. Arank sa ai placere de Roma , cetatea eterna..Astept impresii la intoarcere.
un mesaj intr-o sticla dincolo de mii de km spre amintirile zidite in "ultima cetate locuita"...un text placut, desi poate prea personal: "Și-mi spui pleacă nu te uita înapoi. Atunci mă cațăr pe scara de lemn, și nu-ți spun mi-e dor de ziua în care nu mă voi mai gândi că nu pot să-ți spun mi-e dor simplu de mâna ta pe ceafa mea, de mâna ta pe ceafa mea fruntea mea bagă-ți mințile în cap mi-e dor de piatra cubică sărită spartă pierdută mi-e dor de clipa în care nu-mi va mai fi dor." ...clipele acelea vor ramine acolo intotdeauna imbracate in crenelurile vechi ale nostalgiei.
Am uitat sa adaug ca de fapt, imi place sa tin cont de sfaturile cititorilor, si incerc pe cat cu putinta sa- mi largesc viziunea, dar sa nu se indeparteze prea mult de a mea. De aceea, iti multumesc sincer pentru parere si voi mai medita.
bob, e un poem a la nicodem, cu tenta cuminte si dibla pe umeri. n-am stiut ca esti carturar cu multe diplome - vom deschide un chat pe teme observatorice, undeva pe la coada diverselor noastre postari...
Foarte multe simboluri modeleaza trupul usor contorsionat, dar totusi viu al poeziei. Tiganca-simbolul prevestirii mortii iminente, moarte simbolizata la randul ei prin spargerea canii, este tamponata si efectul anulat de zbor, adica de desprindere. Interesant mi s-a parut si simbolul miezului sufletesc-"Pumnul meu în pumnul mamei ". In momentul acesta asa am perceput eu poemul. numai bine!
Nu cred ca am citit o mai frumoasa caracterizare a mainilor unui batran sau a mainilor in general:"orice sîn ar fi secat/ la atingerea lor/ orice buză ar fi crăpat/ s-ar fi pietrificat filele cărților/ între ele". Ma bucur ca am nimerit pe acest site, gasesc multa poezie de calitate."printre cutele / adînci/ ale îmbrăcăminții/ îi atîrnau rămășiță de viață". O viata de om traita demn este descrisa amanuntit in doar cateva strofe. Imi place ca gasesc metafore originale, nemaintalnite si nemaibatatorite."Ramasitele vietii" alaturi de "filele cartilor pietrificate" alaturi de Dumnezeul batranilor alaturi de realizarea perfecta a portretului batranului. Eu il am in fata in toata splendoarea sa si a poeziei tale.
sunt onorat de semnul auriu lăsat de tine. Această subiectivitate de care pomeneai nu este absolută, ea are în spate educație, cultură și sensibilitate... Îți mulțumesc
bucuros că ți-am răpit din timp și nu intenționez să-mi cer iertare pentru asta. pot să fluier eu doamnă? mie îmi reușește pînă și în biserică. doamnă, chiar mă admir (nu pentru fluierat). Adriana Lisandru, stimă!
un text ca o pictură. culori puţin înfiebîntate şi tragice. de fapt autorul, cel puţin pe mine, m-a obişnuit cu calitatea şi arta culorii romantice. am ceva rezerve faţă de facilul din "vînătoarea de păcate" şi "felinare cu miros de miez de noapte".
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
pentru spontanietatea imaginilor, libertatea confesiv asumată, punctele culminante de relaxare suprapuse realului. pentru autenticitatea ideilor, lejeritatea exprimării și nervul verbului. pentru că oprești întreg scenariu de culori în acea "respirație adagio". pentru că te prinde bine sinceritatea asta și te simți în albia ta scriind cu atîta dezinvoltură. pentru simplul răsfăț pe care l-am avut citind/recitind aici, meriți o peniță de aur și cititorul din mine. p.s. nu știu dacă ai scris voit "desculță-te" sau e typo.
pentru textul : tablou din cartierul de nord deEmil, părerea ta e binevenită oricând. eu am decis să las textul așa! Te mai aștept! Alma, mulțumesc pentru cuvinte. De plecat nu plec și nu e ultima mea zi în ale scrisului, iar provocările îmi plac. Mulțumesc!
pentru textul : Ultima zi aici deNu cred că ai dreptate. Nu putem scrie fără să citim. Aici nu avem o problemă care pentru mine poate fi importantă, iar pentru tine - nu. E ca și cum cineva ar vrea să joace fotbal de performanță, fără să știe ce e fotbalul de performanță. Confundându-l cu cel din curtea școlii. Nu. Nu 50 de poezii ai nevoie să citești, ci măcar 50 de poeți. Evident, nu știi, dar despre un autor român (relativ important) circulă anecdota că ar fi scris mai multe cărți decât a citit. Evident că nu e așa. Dar la butada asta trebuie să luăm aminte.
pentru textul : quand les paroles sont inutiles deA fii cu adevarat simplu e o sarcina insurmontabila. Nu te lasa sistemul. Si modestia e o alta virtute imposibila.
pentru textul : crabii deEu as fi inceput poemul de la strofa a doua. Prima e prea explicativa. Apoi finalul mi se pare putin ratat, desi ar fi avut posibilitati. Mi se pare ratat din cauza acelui "proaspat spalata" care da un efect de mediocru, nu stiu, poate mi se pare mie.
pentru textul : Pretext de Crăciun deraspunsuri.
Virgil, incerc (subliniez, incerc) sa ma apropii de cuvintele demonetizate, poate de aceea ti se pare melodramatic. eu nu cred ca-i asa, ar insemna ca toata existenta noastra risca sa fie. cred doar ca am inceput sa ne speriem de cele mai normale cuvinte.
Andu, nu am vrut sa scriu o ghicitoare, am avut un vedere, ca prim nivel, o redare grafica: semnul de intrebare, cu acel punct de sub el, asemenator unei picaturi in cadere (asupra semnificatiilor caderii cred ca nu e cazul sa mai insist).
dincolo de asta, imaginea se sprijina pe cosmogonia islamica, foarte frumoasa si vizuala, anume pe acel punct diacritic de sub litera bā, prima picatura de Cerneala care, din Calam, (corespondentul Sfantului Spirit) curge in lume, “scriind” creatia.
recunosc ca am avut incredere in primul nivel de receptare, constienta fiind ca cel de al doilea ramane multora ascuns;.e posibil sa fi dar gres, bizuindu-ma prea mult pe rabdarea cititorului de a se opri si de a isi reprezenta, la randul sau, semnul, si de a-si pune intrebari...despre intrebare. dar noi suntem grabiti si eu mereu uit asta...:)
Viorel, nu era vorba de niciun cerc select, nu am cinstea de a frecventa asemenea cercuri. da, am spus asta, si chiar o cred, si mai cred ca e normal sa lasam in urma niste trepte. Daca-i pacat, al meu sa fie… dar nu e vorba de asta, probabil ca e doar o alta treapta, pe care o voi lasa, la un moment dat, in urma.
va multumesc pentru franchetea opiniilor.
pentru textul : picătură dema incurca putin localizarea auctoriala din strofa 2 (visul?) dar imi place poemul, per total, experienta oniricului constientizat si dedublarea. ti-a iesit (as renunta la "noaptea o leg de piciorul patului să nu fugă" care e inutil si devine naiv, in context). congrat.
pentru textul : unde nimeni nu mă cunoaşte deUn text ce pleacă de la moderniști la "tengo" prin singurătatea mess-ului spre neliniștea "the day after" și a "Do Androids Dream of Electric Sheep ?"... "o poetă interbelică frumoasă cu ochii pulsând maree obosite" o metaforă-final specială. o androidă...Do Androids Dream of Man?
pentru textul : mess deerata: iertare ptr. greselile de redactare
pentru textul : askalon deEmile, imi place ritmul poemului, ma duce intr-un fel cu gandul la my all time favourite van morrison... all that blues! O singura observatie: cred ca gerunziul se scrie cu î nu cu â, dacă tot scrii după normele noi, nu ca alti editoril de aici de pe Hermeneia :-) Si un gand care-mi vine ca o amintire de la un Bobadil Siegfried uitat prin sertare: Am sa ma-nchid in umbra mea prelunga Ca intr-un sarcofag fara comori Si-am sa te-astept vaduva mea niebelunga Sa ma trezesti cu razbunarea ta in zori Andu
pentru textul : Contuzii deîntradevăr. dar oricum, binevenit, e altceva, e altfel față de
pentru textul : Arta Brută deSînt delicate precum clinchetul clopoțeilor versurile tale pentru copii. Au o gingășie aparte și cred că ai putea edita mici poeme ilustrate. Mai e nevoie și de puritate, gingășie, nu numai de monștri și alte produse ale unui subconștient colectiv care tinde să renege cea mai frumoasă etapă din existența omului. Cu drag, pentru o eternă primăvară Naan Lea
pentru textul : Primăvara deFie că țipi, fie că taci, oricum pierzi. Mai bine taci, până devii un cais. Atunci poți spune că iubești. Și tot atunci poți rămâne în urmă. Apoi scrii.
pentru textul : și se scuturau caiși în urma lui detonică trecerea ta, ca mai toate de altfel... cu umorul de calitate și ironia subțire subțire :)
pentru textul : din ce în ce mai galben demulțumesc, Corina! și pentru oftat...
Dupa ce am citit comul lui Adrian, am avut curiozitatea sa citesc si textul. si-mi place. la ultima strofa as scoate pronumele explicativ si fânul tacerii ...
pentru textul : pe o altă patină deObserv un progres real ... Hermeneia isi face efectul! felicit si insistenta autorului
Virgil , Alma .. Subiectul literaturii electronice e vast si merita o cercetare amanuntita. Din pacate o lucrare serioasa are nevoie de un studiu preliminar, de colectare de date si analize statistice care nu se pot face de unul singur. E o munca migaloasa, de echipa si asta nu imi sta la dispozitie. Dar, voi mai reveni asupra subiectului cand voi gasi ceva interesant de semnalat. Arank sa ai placere de Roma , cetatea eterna..Astept impresii la intoarcere.
pentru textul : Caravaggio - ultimii 4 ani deFelicitari Virgil! Site-ul tau e ca o rochie noua: ma tot uit din fata din spate? Does my poetry look big in this???:)
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 deca să ai o reuşită
pentru textul : unui director deeu îţi dau un sfat discret
mai încearcă şi andu
similar ctrl zed
un mesaj intr-o sticla dincolo de mii de km spre amintirile zidite in "ultima cetate locuita"...un text placut, desi poate prea personal: "Și-mi spui pleacă nu te uita înapoi. Atunci mă cațăr pe scara de lemn, și nu-ți spun mi-e dor de ziua în care nu mă voi mai gândi că nu pot să-ți spun mi-e dor simplu de mâna ta pe ceafa mea, de mâna ta pe ceafa mea fruntea mea bagă-ți mințile în cap mi-e dor de piatra cubică sărită spartă pierdută mi-e dor de clipa în care nu-mi va mai fi dor." ...clipele acelea vor ramine acolo intotdeauna imbracate in crenelurile vechi ale nostalgiei.
pentru textul : we will always have sighisoara... deAm uitat sa adaug ca de fapt, imi place sa tin cont de sfaturile cititorilor, si incerc pe cat cu putinta sa- mi largesc viziunea, dar sa nu se indeparteze prea mult de a mea. De aceea, iti multumesc sincer pentru parere si voi mai medita.
pentru textul : long et douloureux debob, e un poem a la nicodem, cu tenta cuminte si dibla pe umeri. n-am stiut ca esti carturar cu multe diplome - vom deschide un chat pe teme observatorice, undeva pe la coada diverselor noastre postari...
pentru textul : Când mi-au crescut aripi deFoarte multe simboluri modeleaza trupul usor contorsionat, dar totusi viu al poeziei. Tiganca-simbolul prevestirii mortii iminente, moarte simbolizata la randul ei prin spargerea canii, este tamponata si efectul anulat de zbor, adica de desprindere. Interesant mi s-a parut si simbolul miezului sufletesc-"Pumnul meu în pumnul mamei ". In momentul acesta asa am perceput eu poemul. numai bine!
pentru textul : peronul nr. 2 dedorin, noroc
pentru textul : Sâmburi demulțumesc, Vlad. La fel ca și tine cred în emancipare:). cu gânduri bune, paul
pentru textul : absențele sunt o tristețe depînă ne mai gîndim ce facem cu textul ăsta un scurt com
să faci rahatul praf nu-i greu
pentru textul : Unui mare poetastru dedar dacă ești cam constipat
ce rețetar e bun maestre
din praf să-nalți un munte de rahat?
Nu cred ca am citit o mai frumoasa caracterizare a mainilor unui batran sau a mainilor in general:"orice sîn ar fi secat/ la atingerea lor/ orice buză ar fi crăpat/ s-ar fi pietrificat filele cărților/ între ele". Ma bucur ca am nimerit pe acest site, gasesc multa poezie de calitate."printre cutele / adînci/ ale îmbrăcăminții/ îi atîrnau rămășiță de viață". O viata de om traita demn este descrisa amanuntit in doar cateva strofe. Imi place ca gasesc metafore originale, nemaintalnite si nemaibatatorite."Ramasitele vietii" alaturi de "filele cartilor pietrificate" alaturi de Dumnezeul batranilor alaturi de realizarea perfecta a portretului batranului. Eu il am in fata in toata splendoarea sa si a poeziei tale.
pentru textul : palmele bătrînului desunt onorat de semnul auriu lăsat de tine. Această subiectivitate de care pomeneai nu este absolută, ea are în spate educație, cultură și sensibilitate... Îți mulțumesc
pentru textul : între noi golul ca o măduvă a unei coloane fără sfârșit debucuros că ți-am răpit din timp și nu intenționez să-mi cer iertare pentru asta. pot să fluier eu doamnă? mie îmi reușește pînă și în biserică. doamnă, chiar mă admir (nu pentru fluierat). Adriana Lisandru, stimă!
pentru textul : film grain desilvia că nu-s blajin
pentru textul : am avut un vis deștie cred că lumea toată
sunt un criminal pornit
pe mândria nefondată
un text ca o pictură. culori puţin înfiebîntate şi tragice. de fapt autorul, cel puţin pe mine, m-a obişnuit cu calitatea şi arta culorii romantice. am ceva rezerve faţă de facilul din "vînătoarea de păcate" şi "felinare cu miros de miez de noapte".
pentru textul : Poezia in timp de pace dePagini