n-am reusit sa scap de privirea perspicace a lui Adrian. da, ai dreptate. si eu mi-am reprosat ca n-am avut suficienta rabdare si l-am postat cu aceasta parte a doua care nici pe mine nu m-a satisfacut. exista insa posibilitatea sa revin asupra lui. dar, multumesc.
Domnul Virgil, am o nedumerire: am postat un comentariu sub textul ''Să fii luat la Başcă'' de Crin şi mi s-a şters. Nu înţeleg pentru ce? sau cine? să-l fi şters Roxana? Aici nu poţi scrie ceea ce gândeşti?
Şi apoi şi textul pe care l-am scris ieri, sub titlul ''Rutină fatală'' o primă parte dintr-un textuleţ pe care am considerat să-l împart în două, urmându-vă sfatul de a nu fi prea lung, pe care azi nu l-am mai găsit. Să înţeleg că fost aşa se slab? Dar era începutul, doream să adaug azi urmarea.
Aş dori răspuns la nedumeririle mele. Mulţumesc.
un poem de-al meu, de-al casei cum s-ar zice.pentru că îmbinarea ciocolată cu roşie poate revoluţiona stomacul şi pentru că, iată, de această dată, cad şi eu de-acord cu autorul acestui text, destul de tacit, dar pe faţă, că doar vorbim de "ciocolată cu roşii". mergea şi un adj. la ciocolată dar nu mă deranjează prea mult. cred că aici stă din tinereţea autorului. doar cred, să nu aruncaţi cu roşii, cu ciocolată amară puteţi.
"mănînc ciocolată cu roşii
fereastra plezneşte cerul peste obraz
teiul cu ramura lui groasă
îi opreşte avîntul"
am recitit si, treptat, a inceput sa-mi placa. de la inghitirea vederii si acoperirea cu iluzii, trecand prin singuratatea mergerii pe ape (trecerii in alt univers), pana la neimpartirea in bine si rau a raului-moarte, intru adunarea/redescoperire pentru trimiterea mai departe. o moarte nu vine niciodata singura. poate as revedea in privinta ritmului "de tot" si "decat si".
superba asocierea intre cerc și calul pur-sânge arab, ideea de miscare, de viteză, galopul ... mai mult decât atât, om si cal sunt una, devin o sferă, imbătisând plăcerea zborului. tabloul e deosebit. tehnica poetică ireprosabilă, am emotii e prima penita daruita pentru că ma regăsesc in omul-cerc incălecând timpul-cal pentru a tinde spre perfectiune. bravo, domnule djamal mahmoud. narile cititorului vibrează simtind bucuria animalului eliberat in noapte ...deci, penita si succes mai departe
Dragă Adrian,las un semn că te citesc, că trăiesc și că îmi place ce am sub ochi acum. Mă duc să "despletesc o floare":)! Deloc veros,Paul! ... reușești să mă surprinzi de fiecare dată.(Bunăoară: îți alegi mai bine neologismele decât unii de prin țară, nu dăm nume)
Emil, este, fără îndoială, un text bun...dar n-ai putea schimba ultimul vers? fără a mai vorbi de rima știrbă, pe cuvânt că, din pricinaa lui, mi-am amintit de "Iarna pe uliță"! :) Bine ai revenit.
pentru mine, poezia este aici: liniștea deschide o umbrelă în mijlocul camerei în papuci de casă se așează pe scaun cuminte, apoi se întinde pe pat așteaptă să plouă un strop pe mijlocul unei flori uscate iar titlul-primul vers
Alexis, te rog sa citesti a treia fraza asa: "nu e numai un experiment ci putin mai mult, "pietas erga parentes" reprezinta ca si pietas erga patriam" ceva cu totul special si au o conotatie religioasa in Roma antica." multumesc.
Dinamic text si foarte bine scris, caci vad scena luptei. Remarc: "atârni de mine/ de parcă te-ai da/ în caruselul minunilor/ sus jos/ avion cu motor/ propulsat în pat dintre brațele mele/ ce viteză/ ce zâmbet alungit/ se lipește-n perete/ ca un abțipild", "munte prăbușit în groapa înaltă", "niciodată nu m-am ridicat mai istovit de pe tine" si faptul ca ai scris din punctul de vedere al unui observator, pe un ton neutru sau chiar empatic ("zvâc de viață împăturit în capotul oranj", "atarni de mine") desi ai rolul tau in text. Sentimentul pe care l-am simtit a fost unul de tristete, parere de rau. Multe semnificatii... intr-un cuvant, imi place! Subtitlul imi pare usor redundant. Cu prietenie, LM
Alma draga, imi pare ca utilizarea licentei lui Mircea Badea "sunt în românia și asta deja mi-a ocupat tot timpul." scade din intensitatea jurnalului si chiar din atmosfera pe care o creeaza Balada lui Ciprian Porumbescu. Fotografia este absolut deosebita. Cine este Alina Sonea?
din nou trebuie sa dam cezarului ce este al cezarului (iar de data asta cezarul se numeste alma) si lui dumnezeu ce este al lui dumnezeu. adica sa fim drepti. adica dumnezeu a facut-o pe alma si alma a facut poezia. deci penita o dam lui alma. un text din noul stil "aerisit" al almei. cel cu unele repetari cintate "lumea scade, lumea creste", "cum stai cu dragostea" dar si cu vesnicile pisici si catei mai mult sau mai putin vagabonzi, mai mult sau mai putin impuscati. iar in final cu aces jesus care incepe sa para un fel de axis mundi in cautarile almei da, cautarile almei
Cred că este una dintre cele mai "genuine" poezii pe care le-am citit pe pagina ta. Cu precădere prima și ultima strofă, combinând un ritm și un son ca de poveste cu gustul amărui al maturității. Un fel de privire pe geam: de partea aceasta copilul, de partea cealaltă maturitatea, văzută ca o lume rămasă străină sufletului, cu luminile, promisiunile și iluziile ei. (Cred că mă deranjează puțin modul în care s-a reflectat lumina becului sau blitzului în geam.) Mă vor urmări "tes chevaux de sable"... de peste dune. M-au dus cu gândul la aceștia aceștia.
"împăiate/noapte" este o rimă fonetică. Dacă mai punem şi faptul că ultimele 2 versuri sunt într-un perfect ritm amfibrahic, dpvd formal, avem o incheiere clasică. Personal, nu mă deranjează. O spun în caz că deranjează autorul ori că n-a observat.
Pentru că începe să mă irite scuza asta cu simbolul: oameni buni, în lumea asta mare, aşa cum o ştim, totul e semn. Orice semn, ori sistem de semne, este ori poate deveni simbol. Faptul că-mi repeţi, repetaţi, că aia/ăla/aialaltă e un simbol, mai ales în cadru liric, e o tautologie cât simbolul de mare. De aia, pretenţia frustă că o sintagmă e valoroasă, ori lirică, ori posibil respirabilă doar pentru că e simbol e ghici ciupercă ce-i, adică gaura în covrig. Aaaa, forţa de a crea simboluri intertextuale proprii autorului, forţa de a le face perceptibile, intact perceptibile şi inteligibile cititorului, asta e altceva! A lua pasărea phoenix, ori ochiul lăuntric, ori pomponul lu' moş crăciun şi a-l trânti liric în indispoziţia de luni dimineaţa nu înseamnă că lucrăm cu simboluri. Înseamnă, cel mult, reproducere brută în spaţiu personal. Fie că nenea simbol are zece ani, fie că-i de pe vremea când sf. Petre îsi rupea sandalele pe pământ. Iar a avea aşteptări ca cititorii să plece în genunchi, profund "revelaţi" şi pocăiţi, asta e utopie infanţilă. În poezie poate interesa ce spui, dar, categoric, e vital cum spui.
Deci iertaţi-mă că nu tremur ca varga la orice poetizare îndulcită cu simboluri!
când ţi-am zis de lecturi, mă refeream nu numai la cele de pe net, ci şi la cărţi din bib. mea personală. Dezamăgit mă lasă uneori doar ceea ce văd postat pe site-uri. Citesc foarte mult în timpul liber. Am postat şi în bib. siteului agonia texte din autori pe care îi citesc de ceva vreme.
Apoi nu cred că e ceva rău în faptul de a utiliza în text cuvinte care nu mai sunt uzitate. Uite, cuvintele pe care le numeşti tu arhaisme mie îmi sunt foarte dragi şi le-am folosit în acest text cu bună-ştiinţă.
da Paul, ai intuit corect. si, asa cum intuiesti, daca reusesc e ceva interesant, iar daca nu, cum zice baiatul care scrie pe sub tine, e extraordinar de prost.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
In toate cazurile in care apare "restul", metafora este la ea acasa aratand prin sugestia termenului lipsa
pentru textul : Nihilismul şi Cotitura lingvistică den-am reusit sa scap de privirea perspicace a lui Adrian. da, ai dreptate. si eu mi-am reprosat ca n-am avut suficienta rabdare si l-am postat cu aceasta parte a doua care nici pe mine nu m-a satisfacut. exista insa posibilitatea sa revin asupra lui. dar, multumesc.
pentru textul : în rîpa aceea unde mor cîinii și oamenii fără acte deDomnul Virgil, am o nedumerire: am postat un comentariu sub textul ''Să fii luat la Başcă'' de Crin şi mi s-a şters. Nu înţeleg pentru ce? sau cine? să-l fi şters Roxana? Aici nu poţi scrie ceea ce gândeşti?
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 deŞi apoi şi textul pe care l-am scris ieri, sub titlul ''Rutină fatală'' o primă parte dintr-un textuleţ pe care am considerat să-l împart în două, urmându-vă sfatul de a nu fi prea lung, pe care azi nu l-am mai găsit. Să înţeleg că fost aşa se slab? Dar era începutul, doream să adaug azi urmarea.
Aş dori răspuns la nedumeririle mele. Mulţumesc.
Pretuiesc fiecare intalnire cu poezia ta. Asta voiam sa-ti spun. Dancus
pentru textul : the last song of Shéhérazade deun poem de-al meu, de-al casei cum s-ar zice.pentru că îmbinarea ciocolată cu roşie poate revoluţiona stomacul şi pentru că, iată, de această dată, cad şi eu de-acord cu autorul acestui text, destul de tacit, dar pe faţă, că doar vorbim de "ciocolată cu roşii". mergea şi un adj. la ciocolată dar nu mă deranjează prea mult. cred că aici stă din tinereţea autorului. doar cred, să nu aruncaţi cu roşii, cu ciocolată amară puteţi.
"mănînc ciocolată cu roşii
pentru textul : ciocolată cu roşii defereastra plezneşte cerul peste obraz
teiul cu ramura lui groasă
îi opreşte avîntul"
Sunt de acord că poemul este cu mult mai jos decât titlul. Cred că merită să dezvolt. Mulţumesc pentru semn.
pentru textul : inhalaţii cu kerosen deNu înțeleg de ce textul e postat la info administrativ. Dincolo de limbajul vulgar există vreun mesaj?
pentru textul : OT & FI deam recitit si, treptat, a inceput sa-mi placa. de la inghitirea vederii si acoperirea cu iluzii, trecand prin singuratatea mergerii pe ape (trecerii in alt univers), pana la neimpartirea in bine si rau a raului-moarte, intru adunarea/redescoperire pentru trimiterea mai departe. o moarte nu vine niciodata singura. poate as revedea in privinta ritmului "de tot" si "decat si".
pentru textul : Cioburi de alb desuperba asocierea intre cerc și calul pur-sânge arab, ideea de miscare, de viteză, galopul ... mai mult decât atât, om si cal sunt una, devin o sferă, imbătisând plăcerea zborului. tabloul e deosebit. tehnica poetică ireprosabilă, am emotii e prima penita daruita pentru că ma regăsesc in omul-cerc incălecând timpul-cal pentru a tinde spre perfectiune. bravo, domnule djamal mahmoud. narile cititorului vibrează simtind bucuria animalului eliberat in noapte ...deci, penita si succes mai departe
pentru textul : Pe muchiile cercului deDragă Adrian,las un semn că te citesc, că trăiesc și că îmi place ce am sub ochi acum. Mă duc să "despletesc o floare":)! Deloc veros,Paul! ... reușești să mă surprinzi de fiecare dată.(Bunăoară: îți alegi mai bine neologismele decât unii de prin țară, nu dăm nume)
pentru textul : Peștele cu Periscop deEmil, este, fără îndoială, un text bun...dar n-ai putea schimba ultimul vers? fără a mai vorbi de rima știrbă, pe cuvânt că, din pricinaa lui, mi-am amintit de "Iarna pe uliță"! :) Bine ai revenit.
pentru textul : Recycle bin dedacă nu deranjez peste măsură aş vrea să ştiu motivul pentru care textul de faţă a fost trimis în şantier.
pentru textul : cine eşti tu Marga depentru mine, poezia este aici: liniștea deschide o umbrelă în mijlocul camerei în papuci de casă se așează pe scaun cuminte, apoi se întinde pe pat așteaptă să plouă un strop pe mijlocul unei flori uscate iar titlul-primul vers
pentru textul : femei deAlexis, te rog sa citesti a treia fraza asa: "nu e numai un experiment ci putin mai mult, "pietas erga parentes" reprezinta ca si pietas erga patriam" ceva cu totul special si au o conotatie religioasa in Roma antica." multumesc.
pentru textul : și zeii plîng deeste "confluenta". am vrut eu sa vad tot tot, dar uite ca nu mi-a reusit. :)
pentru textul : fugara dema duc sa corectez.
multumesc pentru lectura si atentionare, Virgil.
...ai gânduri bune... și cred că aș fi menționat dacă ar fi făcut așa ceva...în plus, de ce să luăm toată plăcerea google-iștilor...?
pentru textul : "motorul oprit într-un fluture" - Florentina Florin deEmanuelle Kant, Critica sexualitatii pure
pentru textul : Din iubire deDinamic text si foarte bine scris, caci vad scena luptei. Remarc: "atârni de mine/ de parcă te-ai da/ în caruselul minunilor/ sus jos/ avion cu motor/ propulsat în pat dintre brațele mele/ ce viteză/ ce zâmbet alungit/ se lipește-n perete/ ca un abțipild", "munte prăbușit în groapa înaltă", "niciodată nu m-am ridicat mai istovit de pe tine" si faptul ca ai scris din punctul de vedere al unui observator, pe un ton neutru sau chiar empatic ("zvâc de viață împăturit în capotul oranj", "atarni de mine") desi ai rolul tau in text. Sentimentul pe care l-am simtit a fost unul de tristete, parere de rau. Multe semnificatii... intr-un cuvant, imi place! Subtitlul imi pare usor redundant. Cu prietenie, LM
pentru textul : ultimul zvâc deemil, înțeleg despre ce vorbiti insa nu fiți așa categoric în aprecieri. mulțumesc de părere.
pentru textul : departe deAlma draga, imi pare ca utilizarea licentei lui Mircea Badea "sunt în românia și asta deja mi-a ocupat tot timpul." scade din intensitatea jurnalului si chiar din atmosfera pe care o creeaza Balada lui Ciprian Porumbescu. Fotografia este absolut deosebita. Cine este Alina Sonea?
pentru textul : all the way home dedouă margele mici din ...nas. text slab.
pentru textul : memento dedin nou trebuie sa dam cezarului ce este al cezarului (iar de data asta cezarul se numeste alma) si lui dumnezeu ce este al lui dumnezeu. adica sa fim drepti. adica dumnezeu a facut-o pe alma si alma a facut poezia. deci penita o dam lui alma. un text din noul stil "aerisit" al almei. cel cu unele repetari cintate "lumea scade, lumea creste", "cum stai cu dragostea" dar si cu vesnicile pisici si catei mai mult sau mai putin vagabonzi, mai mult sau mai putin impuscati. iar in final cu aces jesus care incepe sa para un fel de axis mundi in cautarile almei da, cautarile almei
pentru textul : poveste simplă destiu, dar a fost intentionat
pentru textul : interior de ceață 2 deOK. Să punem cititorul la treabă, să lăsăm subînţelesul să lucreze. Am să modific cu sugestia voastră. Mulţam, lume!
pentru textul : Ambidextru deCred că este una dintre cele mai "genuine" poezii pe care le-am citit pe pagina ta. Cu precădere prima și ultima strofă, combinând un ritm și un son ca de poveste cu gustul amărui al maturității. Un fel de privire pe geam: de partea aceasta copilul, de partea cealaltă maturitatea, văzută ca o lume rămasă străină sufletului, cu luminile, promisiunile și iluziile ei. (Cred că mă deranjează puțin modul în care s-a reflectat lumina becului sau blitzului în geam.) Mă vor urmări "tes chevaux de sable"... de peste dune. M-au dus cu gândul la aceștia aceștia.
pentru textul : mes chevaux de sable se sont perdus deAsa-i, si cred ca aceasta este o adevarata inclinatie poetica... si un har, deopotriva Bobadil
pentru textul : vorbesc o latină ciudată IV deÎncă un lucru: iubiri împăiate/
trofee de noapte
"împăiate/noapte" este o rimă fonetică. Dacă mai punem şi faptul că ultimele 2 versuri sunt într-un perfect ritm amfibrahic, dpvd formal, avem o incheiere clasică. Personal, nu mă deranjează. O spun în caz că deranjează autorul ori că n-a observat.
pentru textul : vinovați dePentru că începe să mă irite scuza asta cu simbolul: oameni buni, în lumea asta mare, aşa cum o ştim, totul e semn. Orice semn, ori sistem de semne, este ori poate deveni simbol. Faptul că-mi repeţi, repetaţi, că aia/ăla/aialaltă e un simbol, mai ales în cadru liric, e o tautologie cât simbolul de mare. De aia, pretenţia frustă că o sintagmă e valoroasă, ori lirică, ori posibil respirabilă doar pentru că e simbol e ghici ciupercă ce-i, adică gaura în covrig. Aaaa, forţa de a crea simboluri intertextuale proprii autorului, forţa de a le face perceptibile, intact perceptibile şi inteligibile cititorului, asta e altceva! A lua pasărea phoenix, ori ochiul lăuntric, ori pomponul lu' moş crăciun şi a-l trânti liric în indispoziţia de luni dimineaţa nu înseamnă că lucrăm cu simboluri. Înseamnă, cel mult, reproducere brută în spaţiu personal. Fie că nenea simbol are zece ani, fie că-i de pe vremea când sf. Petre îsi rupea sandalele pe pământ. Iar a avea aşteptări ca cititorii să plece în genunchi, profund "revelaţi" şi pocăiţi, asta e utopie infanţilă. În poezie poate interesa ce spui, dar, categoric, e vital cum spui.
Deci iertaţi-mă că nu tremur ca varga la orice poetizare îndulcită cu simboluri!
pentru textul : Adoriana minus zece decând ţi-am zis de lecturi, mă refeream nu numai la cele de pe net, ci şi la cărţi din bib. mea personală. Dezamăgit mă lasă uneori doar ceea ce văd postat pe site-uri. Citesc foarte mult în timpul liber. Am postat şi în bib. siteului agonia texte din autori pe care îi citesc de ceva vreme.
Apoi nu cred că e ceva rău în faptul de a utiliza în text cuvinte care nu mai sunt uzitate. Uite, cuvintele pe care le numeşti tu arhaisme mie îmi sunt foarte dragi şi le-am folosit în acest text cu bună-ştiinţă.
Mulţumesc pentru revenire,
pentru textul : Deşertul indigo deEugen
da Paul, ai intuit corect. si, asa cum intuiesti, daca reusesc e ceva interesant, iar daca nu, cum zice baiatul care scrie pe sub tine, e extraordinar de prost.
pentru textul : după douăzeci de ani (I) dePagini