Cred că e partea mea favorită din acest ciclu. Poate unde te-ai ținut mai puternic de atmosferă și ai reușit cu adevărat un fel de incantație... E ca și cum sunetele încă s-ar mai auzi și după ce au dispărut, și nu-i vorba de ecou. Firesc/nefiresc, trecere fără clipire. Într-un singur loc mi se pare că se frânge "sonul": " sângele-ți pe frunte lucește ca pe-o tăbliță de aur o buză de aur suliță soarele", unde partea în italice este remarcabilă, dar restul...
realiitatea e ca eu nu-mi propun sa inovez nimic, Margas. sau nu imi MAI propun asta. m-as multumi sa pot reda esentialul, ori sa pot atrage atentia asupra lui. nu mai am timp de inovatii, nici nu inteleg cui ar folosi si-n ce scop.
(sper sa nu-mi vorbeasca cineva aici despre tehnica, informatica, progres... pentru ca asta e alta discutie).
eu venisem pe text cu un comentariu specific. cuvantul "aeriană" e ...aerian. e parerea mea. tu imi raspunzi cu foaie verde foi de lunca. ne desparte sute de kilometri de emancipare. culca-te si dormi pe emanciparea ta.
Mă bucură acest eveniment și îl recomand din toată inima. Am participat o singură dată „live” și am avut experiența autenticității. Ce n-am înțeles sau poate nu reiese chiar așa de clar din anunț este dacă poeziile (sau proza) ce vor fi trimise pentru volumul de cenaclu trebuie sau nu să se încadreze în tema „Magie și Timp”.
ideea îmi place pentru că mă surprinde. nu m-a privit de loc aici ai un typo (deloc)
chiar și duritatea unor expresii ori sintagme se pliază bine pe motivul poemului, care este un poem bun.
iar in privinta replicii "personal, as interzice dreptul de vot al celor care traiesc mai mult de cinci in strainatate" ma intreb cum de nu stii ca acea "crestere" din ultimii ani nu a fost datorata muncii si abnegatiei romanilor din tara, ci a celor din strainatate. "Conform BNR, anul trecut, suma transferurilor din strainatate* a fost de 6.6 mld euro, cifra in scadere fata de 2008, cand in tara au intrat 8.7 mld euro, sau echivalentul a 6.2% din PIB. Doar in perioada 2003-2009, romanii de dincolo au transferat in tara aproximativ 37 miliarde euro, iar pentru a face o comparatie, sa spunem ca investitiile straine directe inregistrate in aceeasi perioada au totalizat 45.7 mld euro.
In primele 5 luni din 2010, transferurile au fost cu 40% mai mari decat investitiile straine directe, ceea ce inseamna ca si 2010 va fi un an in care cei mai mari investitori “straini” in Romania vor fi muncitorii romani care lucreaza in alte tari. In 2009, transferurile au fost cu 35% (1.74 mld euro) mai mari decat ISD-urile." (http://khris.ro/index.php/07/2010/muncitorii-romani-din-strainatate-au-i...). asa, doar sa-ti faci o idee...
Iar romanii "de dincolo" nu traiesc numai in Spania si nu culeg toti capsuni. Dincolo de Europa, sunt comunitati intregi de romani in Asia, chiar si in Japonia, in Australia, ca sa nu mai vorbim de Americi.
Ei, ce emoții am avut postând textul acesta. M-a chinuit și pe mine accentul. Dar ce zici, facem un compromis? schimb in "diștept", dar "înțăpător" sună ardelenește mai degrabă, parcă nu aș modifica.
Cel mai amuzant moment era să-i ascultăm conversând la cursurile de engleză. N-aș putea reda în scris, am făcut o mică tentativă deasupra, dar e palidă tare. :)
Acum stau să mă gândesc dacă să n-o de-moldovenizez pe Ada, ce e mai important, personajul sau lectura. Îți mulțumesc de părere. :)
pe bune că nu am înțeles nimic și nici nu am simțit nimic. autorul textului are talentul de a mînui metaforele și arta detaliului dar nu reușește să coaguleze un tablou. doar crochiuri.
Cu riscul de a pare putin off-topic, tocmai revelarea Nimicului duce spre sesizarea totalitatii fintarii, deci Nimicul este primul pas, iar intrebarea lui Heideger este la inceputul textului sau(sa nu ii mai fac reclama) in decursul caruia ii si raspunde.Cat despre poezie am sa fiu impartial si sa afirm ca nu o inteleg, probabil nu am parte de "Sorge" ca sa fiu tot in tema. :) Cu mult respect, Sebastian
sînt singur noemi printre literele numelui tău cinci bucăți de os în labirint sparte cînd îl cioplesc pentru vîrful săgeții plecate la întîmplare genunchiul doare mandibula o rup în coama leului adormit ciobul omoplatului care ți-l dau să scoți apă cu el un dinte să-ți faci colier și un fluier ascuns printre celelalte lucruri ale tale
Paul,
Noi nu ne contrazicem, ci doar adăugăm nuanţe. Uite, eu înţeleg prin "literatura adevărată" textele care pot vorbi, cum ar zice Ion Barbu, "peste mode şi timp". În acest sens, mă tem că literatura de azi, care pare nouă-nouţă, se va contextualiza mult mai rapid decât literatura veacurilor trecute. Spun asta deşi sunt şi eu un autor de azi. Altminteri, sunt de acord cu tot ce spui.
În al doilea rând, dacă vei avea interesul să accesezi eseul meu despre Labiş, vei vedea că eu sunt (deşi într-un mod nuanţat) mai drastic decât tine (dar şi decât diverşi critici, inclusiv E. Simion sau Manolescu ori Mihai Cimpoi - basarabenii încă apreciază ceea ce noi privim cu rezervă) cu Labiş. Inclusiv cu poemul său cel mai cunoscut, la care ne tot referim aici.
Oh, acum am văzut ce de comentarii avea textul. Îmi cer o mie de scuze Marinei, nu am acordat penița ca să îi fac în ciudă, mie chiar mi-a plăcut și consider că are metafore reușite, că are o viziune interesantă, imagini inedite. Sper să nu fiu înțeleasă greșit.
Mii de scuze, o completare necesară: adică s-a ocupat de sonoritățile numelor, de trendy, de fâl fâl și cantabilitate, ce sună și cum sună și de aia ce zic eu că era mai important, nu.
probabil ca ar fi mers un titlu de genul "ochiul aproape închis" mai degraba. atmosfera sugerata de text e reusita. un text care trebuie citit de mai multe ori
se știe, orice trecere a dvs. mă onorează, domnule profesor.
de asemenea este cunoscută și recunoscută cerbicia care mă caracterizează.
mă voi gândi serios la opțiunea introducerii ingambamentului sugerat.
până atunci, aveți gratitudinea mea pentru popas, observație și semn.
adevărul sălășluiește în adâncul unei fântâni, este credința vechilor greci pe care autorul pare să o readucă în prim plan prin tehnica subtilă a basmului, un poem în basm, a cărui frumusețe are adâncimi nebănuite, asemenea fântânilor pe care încă le mai avem sub cerul aspru din țară...
Anna, multumesc pentru comentariu, penita si pentru sugestiile oferite.
o sa reiau textul dupa ceva vreme si atunci, cu siguranta, si imi vor fi de folos.
si scuze pentru intarzierea raspunsului. :) pur si simplu, nu vazusem...
Erate: - "de a face această problemă cât de transparentă se face" a se citi "de a face această problemă cât de transparentă se poate". - "s-a semnalat plagiatului lui Bobadil" a se citi "s-a semnalat plagiatul lui Bobadil". Sper să nu mai fie și altele.
Un text care are tot ce-i trebuie pentru a fi remarcat. Cei care au comentat până acum au spus suficient, iar eu nu aş putea decât să repet. O analiză în detaliu – care s-ar dori o „interpretare” – nu ar face nimic altceva decât să-i strice farmecul. Peniţă
excelent, e un poem în care îmi place melanjul de textualism fresh și metafizic modernist. remarc la fel ca Raluca un început foarte bun dar și un final pe gustul meu. e doar opinia mea însă uite:
Păi dacă-i pe-aşa,
ia, cititorule, ce e de luat din mine,
întinde-mi durerea ta cea mai mare,
să termin şi eu faţa de negru
aici stă ideea textului. frumos, Adrian! am rezonat!
Virgile, voi fi eu mai exigentă nu pentru că așa sună invitația ta... ci pentru că îmi place poemul!
Întâi desigur părțile bune... această 'așezare' care într-un fel foarte inspirat pune spațiul emoțiilor într-o ecuație simplă. Acolo până și cel mai greu sentiment pare un fulg, așa, ca în vid. Pentru asta aș acorda o peniță. Nu o fac însă pentru fragmentarea exagerată a versurilor de acolo, din inima poemului.
Pe mine mă împiedică să citesc, mă împiedică să mă bucur.
De ce nu ar putea fi legate
'primăvara aceea
norii mocneau albastru
în ochii tăi ploaia rece te stropea
cu miere neagră pe pulpe pînă sus
în ceruri unde țipătul cocorului
se strivea de călcîiul lui dumnezeu
ca un scîncet de prunc
nou născut
Margas
P.S. În frumusețea simplă a poemului ar putea chiar lipsi 'de prunc nou născut', părerea mea
textul este poticnit prozodic încă de la prima strofă, abundă în truisme, de genul: "amintirea veșnică", "albastru cer senin", "morminte sfinte", "strămoșii buni ai mei de mai-nainte", "păsări cântătoare", "vise-naripate", "teoreme/ cu ...gândiri abstracte", se învârte în jurul "Eu"-lui, declamativ (altfel, s-ar fi utilizat, deajuns înțelesului, "am lăsat") și înghesuie, în versuri succesive, "turma de mioare" și "fetele cochete" ("fete cochete" la țară sună ca o ghitară electrică la un concert de muzică populară) dar, cu toate aceste neajunsuri, prin romantism rural și nostalgie, după cum am observat, reușește să încânte, ceea ce ar fi de admirat
Sincer... cine m-a văzut recently patinînd grațioasă printre superlative la adresa vreunui poem? Să ridice două degete! Pentru că eu urmează să dau o peniță de suflet acestui poem pe care Virgil Titarenco ni-l dăruiește din colecția lui personală de 'havane poetice'. Este cam ceea ce eu numesc poezie, filozofie, meditație, economie de mijloace, relevanță, accent și mai ales, substanță. Să nu întrebe așa, aiurea, unul sau altul, de ce a scris poetul această poezie? Pentru că poetul aici a avut ceva de spus. Iar eu, desigur, nu o să repet aici ceea ce el a rostit cu inspirație.
În schimb voi citi încă o dată și încă o dată.
Margas
Poemul ăsta e scuturat bine, n-are nici un cuvânt în plus, secvențele se înșiră ca niște insulițe esențe într-un colaj de imagini foarte pregnante. Practic, nu se-ntâmplă nimic deosebit, doar o scenă familială ce amintește de absența afectelor, a cominicării , dar percepțiile sunt limpezi și reușesc o înseninare universală: "ciudat/ după ce plâng/ lumea pare goală și curată". Felicitări, Miruna!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Cred că e partea mea favorită din acest ciclu. Poate unde te-ai ținut mai puternic de atmosferă și ai reușit cu adevărat un fel de incantație... E ca și cum sunetele încă s-ar mai auzi și după ce au dispărut, și nu-i vorba de ecou. Firesc/nefiresc, trecere fără clipire. Într-un singur loc mi se pare că se frânge "sonul": " sângele-ți pe frunte lucește ca pe-o tăbliță de aur o buză de aur suliță soarele", unde partea în italice este remarcabilă, dar restul...
pentru textul : candelabrele derealiitatea e ca eu nu-mi propun sa inovez nimic, Margas. sau nu imi MAI propun asta. m-as multumi sa pot reda esentialul, ori sa pot atrage atentia asupra lui. nu mai am timp de inovatii, nici nu inteleg cui ar folosi si-n ce scop.
(sper sa nu-mi vorbeasca cineva aici despre tehnica, informatica, progres... pentru ca asta e alta discutie).
multumesc pentru vizita si penita.
pentru textul : în ultima cameră, el de:) ths, profetule! ep alina o asteptam eu cu un sfat... pe tine nu te cred ca m-ai crede. pe la LA amigdalele nu dor...
pentru textul : portarul de la spital deeu venisem pe text cu un comentariu specific. cuvantul "aeriană" e ...aerian. e parerea mea. tu imi raspunzi cu foaie verde foi de lunca. ne desparte sute de kilometri de emancipare. culca-te si dormi pe emanciparea ta.
pentru textul : schit deMă bucură acest eveniment și îl recomand din toată inima. Am participat o singură dată „live” și am avut experiența autenticității. Ce n-am înțeles sau poate nu reiese chiar așa de clar din anunț este dacă poeziile (sau proza) ce vor fi trimise pentru volumul de cenaclu trebuie sau nu să se încadreze în tema „Magie și Timp”.
pentru textul : Virtualia Nouă deideea îmi place pentru că mă surprinde. nu m-a privit de loc aici ai un typo (deloc)
pentru textul : sequoia I dechiar și duritatea unor expresii ori sintagme se pliază bine pe motivul poemului, care este un poem bun.
iar in privinta replicii "personal, as interzice dreptul de vot al celor care traiesc mai mult de cinci in strainatate" ma intreb cum de nu stii ca acea "crestere" din ultimii ani nu a fost datorata muncii si abnegatiei romanilor din tara, ci a celor din strainatate. "Conform BNR, anul trecut, suma transferurilor din strainatate* a fost de 6.6 mld euro, cifra in scadere fata de 2008, cand in tara au intrat 8.7 mld euro, sau echivalentul a 6.2% din PIB. Doar in perioada 2003-2009, romanii de dincolo au transferat in tara aproximativ 37 miliarde euro, iar pentru a face o comparatie, sa spunem ca investitiile straine directe inregistrate in aceeasi perioada au totalizat 45.7 mld euro.
In primele 5 luni din 2010, transferurile au fost cu 40% mai mari decat investitiile straine directe, ceea ce inseamna ca si 2010 va fi un an in care cei mai mari investitori “straini” in Romania vor fi muncitorii romani care lucreaza in alte tari. In 2009, transferurile au fost cu 35% (1.74 mld euro) mai mari decat ISD-urile." (http://khris.ro/index.php/07/2010/muncitorii-romani-din-strainatate-au-i...). asa, doar sa-ti faci o idee...
Iar romanii "de dincolo" nu traiesc numai in Spania si nu culeg toti capsuni. Dincolo de Europa, sunt comunitati intregi de romani in Asia, chiar si in Japonia, in Australia, ca sa nu mai vorbim de Americi.
pentru textul : despre inundaţii. altfel deerata: spre* un raspuns...si scuzele de rigoare.
pentru textul : eu, domnul Pa și zmeul demultumesc pentru apreciere
pentru textul : Cât să nu ne sfârşim deEi, ce emoții am avut postând textul acesta. M-a chinuit și pe mine accentul. Dar ce zici, facem un compromis? schimb in "diștept", dar "înțăpător" sună ardelenește mai degrabă, parcă nu aș modifica.
Cel mai amuzant moment era să-i ascultăm conversând la cursurile de engleză. N-aș putea reda în scris, am făcut o mică tentativă deasupra, dar e palidă tare. :)
Acum stau să mă gândesc dacă să n-o de-moldovenizez pe Ada, ce e mai important, personajul sau lectura. Îți mulțumesc de părere. :)
pentru textul : in the pursuit of happiness (II) depe bune că nu am înțeles nimic și nici nu am simțit nimic. autorul textului are talentul de a mînui metaforele și arta detaliului dar nu reușește să coaguleze un tablou. doar crochiuri.
pentru textul : Sonet 159 deCu riscul de a pare putin off-topic, tocmai revelarea Nimicului duce spre sesizarea totalitatii fintarii, deci Nimicul este primul pas, iar intrebarea lui Heideger este la inceputul textului sau(sa nu ii mai fac reclama) in decursul caruia ii si raspunde.Cat despre poezie am sa fiu impartial si sa afirm ca nu o inteleg, probabil nu am parte de "Sorge" ca sa fiu tot in tema. :) Cu mult respect, Sebastian
pentru textul : girovag al maculelor defainã! cu "pianul dintre riduri" nu mã împac... e o pretiozitate
pentru textul : Conjunctiv desînt singur noemi printre literele numelui tău cinci bucăți de os în labirint sparte cînd îl cioplesc pentru vîrful săgeții plecate la întîmplare genunchiul doare mandibula o rup în coama leului adormit ciobul omoplatului care ți-l dau să scoți apă cu el un dinte să-ți faci colier și un fluier ascuns printre celelalte lucruri ale tale
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 7 dePaul,
pentru textul : domnule Labiș deNoi nu ne contrazicem, ci doar adăugăm nuanţe. Uite, eu înţeleg prin "literatura adevărată" textele care pot vorbi, cum ar zice Ion Barbu, "peste mode şi timp". În acest sens, mă tem că literatura de azi, care pare nouă-nouţă, se va contextualiza mult mai rapid decât literatura veacurilor trecute. Spun asta deşi sunt şi eu un autor de azi. Altminteri, sunt de acord cu tot ce spui.
În al doilea rând, dacă vei avea interesul să accesezi eseul meu despre Labiş, vei vedea că eu sunt (deşi într-un mod nuanţat) mai drastic decât tine (dar şi decât diverşi critici, inclusiv E. Simion sau Manolescu ori Mihai Cimpoi - basarabenii încă apreciază ceea ce noi privim cu rezervă) cu Labiş. Inclusiv cu poemul său cel mai cunoscut, la care ne tot referim aici.
Oh, acum am văzut ce de comentarii avea textul. Îmi cer o mie de scuze Marinei, nu am acordat penița ca să îi fac în ciudă, mie chiar mi-a plăcut și consider că are metafore reușite, că are o viziune interesantă, imagini inedite. Sper să nu fiu înțeleasă greșit.
pentru textul : Röntgen deMultumesc pentru opinie, intre timp l-am refacut. Mai mult nu mai insist asupra lui, am si alte subiecte.
pentru textul : Tablou cu orgoliu şi palmieri deMii de scuze, o completare necesară: adică s-a ocupat de sonoritățile numelor, de trendy, de fâl fâl și cantabilitate, ce sună și cum sună și de aia ce zic eu că era mai important, nu.
pentru textul : Cel mai, Cea mai deprobabil ca ar fi mers un titlu de genul "ochiul aproape închis" mai degraba. atmosfera sugerata de text e reusita. un text care trebuie citit de mai multe ori
pentru textul : Ochiul închis dese știe, orice trecere a dvs. mă onorează, domnule profesor.
pentru textul : epistolă pentru iarnă dede asemenea este cunoscută și recunoscută cerbicia care mă caracterizează.
mă voi gândi serios la opțiunea introducerii ingambamentului sugerat.
până atunci, aveți gratitudinea mea pentru popas, observație și semn.
adevărul sălășluiește în adâncul unei fântâni, este credința vechilor greci pe care autorul pare să o readucă în prim plan prin tehnica subtilă a basmului, un poem în basm, a cărui frumusețe are adâncimi nebănuite, asemenea fântânilor pe care încă le mai avem sub cerul aspru din țară...
pentru textul : O coborâre deAnna, multumesc pentru comentariu, penita si pentru sugestiile oferite.
o sa reiau textul dupa ceva vreme si atunci, cu siguranta, si imi vor fi de folos.
si scuze pentru intarzierea raspunsului. :) pur si simplu, nu vazusem...
pentru textul : anotimpul promis deErate: - "de a face această problemă cât de transparentă se face" a se citi "de a face această problemă cât de transparentă se poate". - "s-a semnalat plagiatului lui Bobadil" a se citi "s-a semnalat plagiatul lui Bobadil". Sper să nu mai fie și altele.
pentru textul : incident de plagiat pe hermeneia.com deUn text care are tot ce-i trebuie pentru a fi remarcat. Cei care au comentat până acum au spus suficient, iar eu nu aş putea decât să repet. O analiză în detaliu – care s-ar dori o „interpretare” – nu ar face nimic altceva decât să-i strice farmecul. Peniţă
pentru textul : ziua în care ne-am mutat într-o migdală deexcelent, e un poem în care îmi place melanjul de textualism fresh și metafizic modernist. remarc la fel ca Raluca un început foarte bun dar și un final pe gustul meu. e doar opinia mea însă uite:
Păi dacă-i pe-aşa,
ia, cititorule, ce e de luat din mine,
întinde-mi durerea ta cea mai mare,
să termin şi eu faţa de negru
aici stă ideea textului. frumos, Adrian! am rezonat!
pentru textul : Cub rubick deVirgile, voi fi eu mai exigentă nu pentru că așa sună invitația ta... ci pentru că îmi place poemul!
Întâi desigur părțile bune... această 'așezare' care într-un fel foarte inspirat pune spațiul emoțiilor într-o ecuație simplă. Acolo până și cel mai greu sentiment pare un fulg, așa, ca în vid. Pentru asta aș acorda o peniță. Nu o fac însă pentru fragmentarea exagerată a versurilor de acolo, din inima poemului.
Pe mine mă împiedică să citesc, mă împiedică să mă bucur.
De ce nu ar putea fi legate
'primăvara aceea
norii mocneau albastru
pentru textul : inge fjord deîn ochii tăi ploaia rece te stropea
cu miere neagră pe pulpe pînă sus
în ceruri unde țipătul cocorului
se strivea de călcîiul lui dumnezeu
ca un scîncet de prunc
nou născut
Margas
P.S. În frumusețea simplă a poemului ar putea chiar lipsi 'de prunc nou născut', părerea mea
textul este poticnit prozodic încă de la prima strofă, abundă în truisme, de genul: "amintirea veșnică", "albastru cer senin", "morminte sfinte", "strămoșii buni ai mei de mai-nainte", "păsări cântătoare", "vise-naripate", "teoreme/ cu ...gândiri abstracte", se învârte în jurul "Eu"-lui, declamativ (altfel, s-ar fi utilizat, deajuns înțelesului, "am lăsat") și înghesuie, în versuri succesive, "turma de mioare" și "fetele cochete" ("fete cochete" la țară sună ca o ghitară electrică la un concert de muzică populară) dar, cu toate aceste neajunsuri, prin romantism rural și nostalgie, după cum am observat, reușește să încânte, ceea ce ar fi de admirat
pentru textul : Eu am lăsat acolo casa mea străbună deSincer... cine m-a văzut recently patinînd grațioasă printre superlative la adresa vreunui poem? Să ridice două degete! Pentru că eu urmează să dau o peniță de suflet acestui poem pe care Virgil Titarenco ni-l dăruiește din colecția lui personală de 'havane poetice'. Este cam ceea ce eu numesc poezie, filozofie, meditație, economie de mijloace, relevanță, accent și mai ales, substanță. Să nu întrebe așa, aiurea, unul sau altul, de ce a scris poetul această poezie? Pentru că poetul aici a avut ceva de spus. Iar eu, desigur, nu o să repet aici ceea ce el a rostit cu inspirație.
pentru textul : rain on the mayberry street deÎn schimb voi citi încă o dată și încă o dată.
Margas
dacă deranjez, atunci vă rog frumos să-mi anulați statutul de membru al site-ului hermeneia! nu țin neapărat să postez texte, sincer!
pentru textul : I have a dream dePoemul ăsta e scuturat bine, n-are nici un cuvânt în plus, secvențele se înșiră ca niște insulițe esențe într-un colaj de imagini foarte pregnante. Practic, nu se-ntâmplă nimic deosebit, doar o scenă familială ce amintește de absența afectelor, a cominicării , dar percepțiile sunt limpezi și reușesc o înseninare universală: "ciudat/ după ce plâng/ lumea pare goală și curată". Felicitări, Miruna!
pentru textul : fog dePagini