In general acest gen de prozodie este riscanta iar Alma aici cred ca si-a asumat riscurile de rigoare. Asta pentruca foarte usor te poate duce gandul sa inlocuiesti pe "pa" cu altceva, bagatelizand astfel, desigur, intregul demers poetic. Mie mi-a placut insa... am gasit aici o imbinare de modern cu clasic in exprimare, plus un amestec ingenuu de perspective din diferite unghiuri asupra acestui "Pa". Una peste alta, desi poate parea o joaca, acest text este suficient de serios si de bine cladit. Andu
un typo: manhattan in loc de manhatten. sper ca nu e o trimitere la Proiectul Manhattan... e originala descrierea: "la intrarea unui zgârie-nori un măr de oțel își răsfiră florile de neon pe nervii întinși ai nopții orașul are ochiul închis ca o rană cusută " sfarsitul mi se pare putin confuz sau rupt de context si titlu. cred ca nu ai speculat toate avantajele. un text asupra caruia merita sa revii, cizelind putin metaforele, pentru realizarea integrala a atmosferei dorite.
Un text ce pleacă de la moderniști la "tengo" prin singurătatea mess-ului spre neliniștea "the day after" și a "Do Androids Dream of Electric Sheep ?"... "o poetă interbelică frumoasă cu ochii pulsând maree obosite" o metaforă-final specială. o androidă...Do Androids Dream of Man?
Cititorilor, mai putin lui V(caruie ii multumesc pentru comentariile explicative-;) Poemul este inteligibil , dupa parerea mea.Imi pare totusi rau ca acel "sfarsit" dactilografiat incorect v-a distras atentia de la mesajul central.Exista un anumit mod de citire, pauzele dintre versuri trebuie puse numai de acei care au inteles mesajul.E cursiv. Aranca, se citeste:"e o jumatate de sfarsit in care credem".Aici se termina. o idee.Sau :e o jumatate de sfarsit in care credem asa cum vedem etc.Ce nu s-a inteles?e o comparatie.Atat.desigur, textul poate fi lucrat.Insa nu stiu cat de repede voi putea reveni asupra lui. Cu drag, A
sinteza e babeasca: programe...dreapta stanga...forta omniprezenta/asta in lipsa de informatii ce ar putea fi ea/ isi trece energia prin modulul de cautare si aranjare a informatiilor pentru a satisface un sentiment/ o energie cerere/ dar totul se blocheaza cand sunt alte necesitati sufleteste predominante in momantul provocarii/textul/ de aceea a te ridica prin arta/ muzica de exemplu/ devine o metoda de a-ti face accesibil sistemul. daca conditiile sentimentale nu sunt satisfacute poti sa fi geniu nu te vei indrepta cu vointa catre studiu ori alegerea nu stiu carei meserii. sa zicem ca esti nevrozat pe ideia de hrana. de aici ajung la textul cu adrenalina, care forteaza in cazuri extreme concentrarea in cazul in care trebuie sa intrerupi brusc folosirea sistemului pt o necesitate aparuta brusc , de alt gen. cred ca mai pot simplifica, dar eram nerabdatoare sa ma manifest.
sapphire, comentariul tau incurajator m/a bucurat. poemul este scris din suflet, cum ai si remarcat. am corectat ceea ce era de corectat si am schimbat si finalul poemului. nu stiu cat mi/a iesit sau cum de data asta, pentru ca nu mai am starea din momentul scrierii poemului. mircea.
Doamnă Mădălina, vă rog aveţi amabilitatea să-mi traduceţi cuvintele din engleză.
Dacă erau în rusă ar fi fost altceva.
După aceea aş putea recepta corect şi total comentariul acesta.
Vă mulţumesc!
Cauta-l mult si bine, ca asa ceva nu exista :)). In alta ordine, mai literara, renunta la ultimul vers - ca degeaba astepti :)) - din cauza ca da textului un ton de telenovela. Daca te ve intreba cineva de ce ti-am dat penita, sa ii spui: pentru ca si ea asteapta, ca si mine. Chiar e un text fain.
Va multumesc tuturor pentru timpul de lectura si opinii.
a.a.a. am renuntat la 'femeiusca'
Maria-Doina, am corectat.
Ottilia, pup!
Nicodem, nici nu realizasem, da am adugat majuscule si celorlalte inceputuri de vers
Virgil, BIG EYES tocmai ca o trimitere la filmul care m-a inspirat, (de aici si Hawaii, care devin hawaii),o biografie de Tim Burton, de obicei titlurile mele
nu sunt in majuscule
"ochii pulsând/maree obosite" îmi par două versuri în care vezi clar mări deschizânduse privirii din ochii... cui voim. felicitări pentru aceste versuri inspirate!
frumoasa contemplare din spatele unui lirism de maniera autentica, de aici „umbra ta ratacind pe poteci” , se vede luminata de torta tamaduitoare a aducerilor aminte ... dar tu stii ca „departele” nu exista, poate doar o saracie de viata... mi-a placut sa te regasesc in culori nostalgice, te prinde culoarea serii...
mi-a facut placere fragmentul dar in acelasi timp nu am putut scapa de senzatia ca autorul incearca sa supuna cumva subiectul stilului. nu cred ca proza mai poate imbraca astazi aceasta forma, repet mi-a placut, astept sa mai citesc si alte bucati, dar pe undeva am dat de un gol.
Textul mi se pare destul de slab. Inteleg ca strofa din final, trebuie sustinuta cumva, dar cred ca textul este mult prea diluat, aproape prozaic, iar miza(strofa din final care ar trebui sa fie incarcata de sens si "feeling") este destul de redusa. E un fel de povestioara cu un final trist.
Interesant cum aceste dialoguri ma duc cu gandul la o nuvela a unuia dintre preferatii mei, Stefan Zweig, "sah" pe numele sau (nuvela) din volumul "orele astrale ale omenirii" (cred, scuze daca memoria imi joaca feste acum la birou la orele aproape 19). Nu am reusit (poate ca nici nu mi-am dorit) sa depasesc stadiul de perceptie prin metempsihoza a acestui text, asta a fost. Iar daca ar fi sa ma intrebi pe mine Gorune, eu as postula ca timpul "nu exista" pentru a face toata aceasta dezvoltare ideatica de-a dreptul fascinanta, am putea chiar sa ne aruncam cu capul inainte in Cioran. Te mai astept insa cu astfel de dialoguri, eventual cu o grupare a lor ulterioara. Iar daca vrei un sfat din suflet bobadilic, lasa postmodernismul si curentele literare pe seama trepadusilor (vezi textul anterior), astea sunt jucarii pentru copiii mici, nu e cazul tau. Nu-ti pierde vremea (nu timpul, pe asta poti sa-l pierzi cat vrei pentruca nu exista :-) Andu
Aranca, nu stiu ce reguli poate face autorul. Syster, multumesc si esti asteptata la Iasi. Petre, daca zici tu... merci Bogdan, multumesc. Ne straduim, nu reusim totdeauna dar ne straduim. Katya, multumesc pentru pana de gisca. Era buna si aia de ginsac... (sau s-o fi spunind giscan). Adrian, invitatia, chiar si asa ipotetica ma onoreaza. Mi-ar face o placere deosebita sa ajung cindva in Israel stiind si ca exista acolo multi vorbitori de limba romana.
sunt de acord cu stefan. aproape ca altfel n-as fi avut incredere in impactul pe care l-a avut asupra mea. cred ca un pic curatata poate sa-si pastreze puterea de impact fara a mai provoca poticniri. incearca sa nu scrii gandindu-te la ce asteapta altii de la tine, altfel poezia capata nuante teribiliste si se simt intotdeauna. asta mi-o spun si mie, dealtfel.
mai Vacarasule, ma amuza indirjirea cu care incurci tastele. indirjire vrednica, zic eu, de o cauza mai buna. se pare ca fie infatuarea (sau invidia, sau vreo alta emotie "turbulenta") iti face degetele sa tremure si sa incurce tastele. eu zic sa te relaxezi. cind am de a face cu astfel de indivizi ca tine si cu astfel de atitudini (precum cele pe care le manifesti tu) incerc un amestec de sentimente, un amestec de mila si sila. pentru ca atunci cind un om se comporta ca tine este categoric intr-o tensiune cumplita. de aceea iti spuneam sa te relaxezi. pentru ca te asigur ca nici eu si nici nimeni nu da doi bani pe ce ai inceput sa elucubrezi tu pe aici. stiu ca exista si fauna din aceasta, adica indivizi ca tine. iti marturisesc ca ma straduiesc sa am rabdare cu ei. am mai spus si alta data, eu cred ca omul se poate recupera. daca vrea. eu nu te pot obliga si nici nu am sa fac aici (asa cum am mai spus) politie sau scoala sau biserica. iti atrag atentia doar ca exista un regulament care explica in ce fel se foloseste facilitatea comentariilor sub texte. incearca sa il respecti si vei putea continua sa publici pe Hermeneia.com. de vei alege sa ignori acest avertisment nu cred ca vei mai avea posibilitatea sa alegi consecintele alegerii tale.
Pai cum sa nu fiu "nefericit" Virgile cand constat calitatea sub orice critica a comentariilor care, culmea, mai si acorda penite! Bine ca esti tu fericit. And by the way, eu nu-s nefericit omule, mie mi-e bine mersi, eu incerc sa fac ceva incercand sa cresc valoarea scriiturilor de pe acest site, no matter ca-s texte ori comentarii, dar fii linistit, nu mai dureaza mult si ai scapat de mine. Bobadil
Mulțumesc vouă mult pentru lectură și pentru semnele lăsate.
Dragă Cristina, atenționarea ta este de obicei precisă, însă acum ce să înțeleg din ea, că eu nu știu cum e corect sau că, în contextul poemului, ar trebui să aplic forma corectă (de dragul gramaticii) și să iasă 'de atunci mă străduiesc să te iubesc'.
Stimate domnule Jorz, mă bucur că aveți o asemenea convingere vis-a-vis de poziția feței mele în raport cu poezia și mai mult, cu drumul Damascului. Personal mă îndoiesc de foarte multe lucruri și, credeți-mă, ori de câte ori întâlnesc un om de statură verticală așa ca Dvs., care este în posesia vreunei certitudini, oricare ar fi aceea, mă cutremur de admirație și Doamne ferește, în funcție de gravitatea revelației, pot genera chiar un tsunami.
Margas
culmea e ca o TOTI barbatii care au comentat acest text (nu numai aici) mi-au dat dreptate. si eu, care-mi camuflasem ferestrele si mutasem noptiera la usa!...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Eu sunt cam inculta, ce inseamna FEAL?
pentru textul : Feel in the blanks deIn general acest gen de prozodie este riscanta iar Alma aici cred ca si-a asumat riscurile de rigoare. Asta pentruca foarte usor te poate duce gandul sa inlocuiesti pe "pa" cu altceva, bagatelizand astfel, desigur, intregul demers poetic. Mie mi-a placut insa... am gasit aici o imbinare de modern cu clasic in exprimare, plus un amestec ingenuu de perspective din diferite unghiuri asupra acestui "Pa". Una peste alta, desi poate parea o joaca, acest text este suficient de serios si de bine cladit. Andu
pentru textul : pa-ul domnului Pa dedragul meu, teoretic parca ai dreptate. practica te omoara, din punctul meu de vedere. Elian, ma bucur ca te vad aici.
pentru textul : Recunosc & deun typo: manhattan in loc de manhatten. sper ca nu e o trimitere la Proiectul Manhattan... e originala descrierea: "la intrarea unui zgârie-nori un măr de oțel își răsfiră florile de neon pe nervii întinși ai nopții orașul are ochiul închis ca o rană cusută " sfarsitul mi se pare putin confuz sau rupt de context si titlu. cred ca nu ai speculat toate avantajele. un text asupra caruia merita sa revii, cizelind putin metaforele, pentru realizarea integrala a atmosferei dorite.
pentru textul : nobody home - eu conduc, little Johnny îmi spune că deUn text ce pleacă de la moderniști la "tengo" prin singurătatea mess-ului spre neliniștea "the day after" și a "Do Androids Dream of Electric Sheep ?"... "o poetă interbelică frumoasă cu ochii pulsând maree obosite" o metaforă-final specială. o androidă...Do Androids Dream of Man?
pentru textul : mess deCititorilor, mai putin lui V(caruie ii multumesc pentru comentariile explicative-;) Poemul este inteligibil , dupa parerea mea.Imi pare totusi rau ca acel "sfarsit" dactilografiat incorect v-a distras atentia de la mesajul central.Exista un anumit mod de citire, pauzele dintre versuri trebuie puse numai de acei care au inteles mesajul.E cursiv. Aranca, se citeste:"e o jumatate de sfarsit in care credem".Aici se termina. o idee.Sau :e o jumatate de sfarsit in care credem asa cum vedem etc.Ce nu s-a inteles?e o comparatie.Atat.desigur, textul poate fi lucrat.Insa nu stiu cat de repede voi putea reveni asupra lui. Cu drag, A
pentru textul : douămii(la) desinteza e babeasca: programe...dreapta stanga...forta omniprezenta/asta in lipsa de informatii ce ar putea fi ea/ isi trece energia prin modulul de cautare si aranjare a informatiilor pentru a satisface un sentiment/ o energie cerere/ dar totul se blocheaza cand sunt alte necesitati sufleteste predominante in momantul provocarii/textul/ de aceea a te ridica prin arta/ muzica de exemplu/ devine o metoda de a-ti face accesibil sistemul. daca conditiile sentimentale nu sunt satisfacute poti sa fi geniu nu te vei indrepta cu vointa catre studiu ori alegerea nu stiu carei meserii. sa zicem ca esti nevrozat pe ideia de hrana. de aici ajung la textul cu adrenalina, care forteaza in cazuri extreme concentrarea in cazul in care trebuie sa intrerupi brusc folosirea sistemului pt o necesitate aparuta brusc , de alt gen. cred ca mai pot simplifica, dar eram nerabdatoare sa ma manifest.
pentru textul : (1) Gestaltul Arhitectural desapphire, comentariul tau incurajator m/a bucurat. poemul este scris din suflet, cum ai si remarcat. am corectat ceea ce era de corectat si am schimbat si finalul poemului. nu stiu cat mi/a iesit sau cum de data asta, pentru ca nu mai am starea din momentul scrierii poemului. mircea.
pentru textul : Talpă stricată deDoamnă Mădălina, vă rog aveţi amabilitatea să-mi traduceţi cuvintele din engleză.
pentru textul : om! deDacă erau în rusă ar fi fost altceva.
După aceea aş putea recepta corect şi total comentariul acesta.
Vă mulţumesc!
merci Ioana, ramin la convingerea ca ar mai putea fi imbunatatit dar poate in timp
pentru textul : banala nostalgie a anului 1907 deAranca multumesc, de la final am plecat si am incercat sa construiesc invers, dar s-ar putea sa ai dreptate ...
pentru textul : portret cu duminică deCauta-l mult si bine, ca asa ceva nu exista :)). In alta ordine, mai literara, renunta la ultimul vers - ca degeaba astepti :)) - din cauza ca da textului un ton de telenovela. Daca te ve intreba cineva de ce ti-am dat penita, sa ii spui: pentru ca si ea asteapta, ca si mine. Chiar e un text fain.
pentru textul : Blind date deVa multumesc tuturor pentru timpul de lectura si opinii.
a.a.a. am renuntat la 'femeiusca'
Maria-Doina, am corectat.
Ottilia, pup!
Nicodem, nici nu realizasem, da am adugat majuscule si celorlalte inceputuri de vers
Virgil, BIG EYES tocmai ca o trimitere la filmul care m-a inspirat, (de aici si Hawaii, care devin hawaii),o biografie de Tim Burton, de obicei titlurile mele
nu sunt in majuscule
zi buna tuturor !
pentru textul : BIG EYES de"ochii pulsând/maree obosite" îmi par două versuri în care vezi clar mări deschizânduse privirii din ochii... cui voim. felicitări pentru aceste versuri inspirate!
pentru textul : mess defrumoasa contemplare din spatele unui lirism de maniera autentica, de aici „umbra ta ratacind pe poteci” , se vede luminata de torta tamaduitoare a aducerilor aminte ... dar tu stii ca „departele” nu exista, poate doar o saracie de viata... mi-a placut sa te regasesc in culori nostalgice, te prinde culoarea serii...
pentru textul : Săgeți în piept demi-a facut placere fragmentul dar in acelasi timp nu am putut scapa de senzatia ca autorul incearca sa supuna cumva subiectul stilului. nu cred ca proza mai poate imbraca astazi aceasta forma, repet mi-a placut, astept sa mai citesc si alte bucati, dar pe undeva am dat de un gol.
pentru textul : M de la mag deTextul mi se pare destul de slab. Inteleg ca strofa din final, trebuie sustinuta cumva, dar cred ca textul este mult prea diluat, aproape prozaic, iar miza(strofa din final care ar trebui sa fie incarcata de sens si "feeling") este destul de redusa. E un fel de povestioara cu un final trist.
ialin
pentru textul : cînd calul troian a intrat în cetate dePS: as taia acel "nu" din titlu :)
pentru textul : scurt îndemn la cine știe ce deInteresant cum aceste dialoguri ma duc cu gandul la o nuvela a unuia dintre preferatii mei, Stefan Zweig, "sah" pe numele sau (nuvela) din volumul "orele astrale ale omenirii" (cred, scuze daca memoria imi joaca feste acum la birou la orele aproape 19). Nu am reusit (poate ca nici nu mi-am dorit) sa depasesc stadiul de perceptie prin metempsihoza a acestui text, asta a fost. Iar daca ar fi sa ma intrebi pe mine Gorune, eu as postula ca timpul "nu exista" pentru a face toata aceasta dezvoltare ideatica de-a dreptul fascinanta, am putea chiar sa ne aruncam cu capul inainte in Cioran. Te mai astept insa cu astfel de dialoguri, eventual cu o grupare a lor ulterioara. Iar daca vrei un sfat din suflet bobadilic, lasa postmodernismul si curentele literare pe seama trepadusilor (vezi textul anterior), astea sunt jucarii pentru copiii mici, nu e cazul tau. Nu-ti pierde vremea (nu timpul, pe asta poti sa-l pierzi cat vrei pentruca nu exista :-) Andu
pentru textul : O primă discuție (virtuală) cu Jiuddu Krishnamurti și Fizicianul despre sfârșitul timpului psihologic deAranca, nu stiu ce reguli poate face autorul. Syster, multumesc si esti asteptata la Iasi. Petre, daca zici tu... merci Bogdan, multumesc. Ne straduim, nu reusim totdeauna dar ne straduim. Katya, multumesc pentru pana de gisca. Era buna si aia de ginsac... (sau s-o fi spunind giscan). Adrian, invitatia, chiar si asa ipotetica ma onoreaza. Mi-ar face o placere deosebita sa ajung cindva in Israel stiind si ca exista acolo multi vorbitori de limba romana.
pentru textul : Virgil Titarenco - “Mirabile dictu” - Editura Grinta, Cluj, 2007 deEi si ?!
pentru textul : „Hazardul şi oiştea” denu m-am gindit la formule cind m-am referit la matematicieni. la altceva. ok.
pentru textul : mulțimea vidă desunt de acord cu stefan. aproape ca altfel n-as fi avut incredere in impactul pe care l-a avut asupra mea. cred ca un pic curatata poate sa-si pastreze puterea de impact fara a mai provoca poticniri. incearca sa nu scrii gandindu-te la ce asteapta altii de la tine, altfel poezia capata nuante teribiliste si se simt intotdeauna. asta mi-o spun si mie, dealtfel.
pentru textul : după-amiază de sâmbătă deFrumos. Metafora nu se va decolora niciodata...
pentru textul : cine scâncește la ușa aceasta? demai Vacarasule, ma amuza indirjirea cu care incurci tastele. indirjire vrednica, zic eu, de o cauza mai buna. se pare ca fie infatuarea (sau invidia, sau vreo alta emotie "turbulenta") iti face degetele sa tremure si sa incurce tastele. eu zic sa te relaxezi. cind am de a face cu astfel de indivizi ca tine si cu astfel de atitudini (precum cele pe care le manifesti tu) incerc un amestec de sentimente, un amestec de mila si sila. pentru ca atunci cind un om se comporta ca tine este categoric intr-o tensiune cumplita. de aceea iti spuneam sa te relaxezi. pentru ca te asigur ca nici eu si nici nimeni nu da doi bani pe ce ai inceput sa elucubrezi tu pe aici. stiu ca exista si fauna din aceasta, adica indivizi ca tine. iti marturisesc ca ma straduiesc sa am rabdare cu ei. am mai spus si alta data, eu cred ca omul se poate recupera. daca vrea. eu nu te pot obliga si nici nu am sa fac aici (asa cum am mai spus) politie sau scoala sau biserica. iti atrag atentia doar ca exista un regulament care explica in ce fel se foloseste facilitatea comentariilor sub texte. incearca sa il respecti si vei putea continua sa publici pe Hermeneia.com. de vei alege sa ignori acest avertisment nu cred ca vei mai avea posibilitatea sa alegi consecintele alegerii tale.
pentru textul : Rupt de realitate dePai cum sa nu fiu "nefericit" Virgile cand constat calitatea sub orice critica a comentariilor care, culmea, mai si acorda penite! Bine ca esti tu fericit. And by the way, eu nu-s nefericit omule, mie mi-e bine mersi, eu incerc sa fac ceva incercand sa cresc valoarea scriiturilor de pe acest site, no matter ca-s texte ori comentarii, dar fii linistit, nu mai dureaza mult si ai scapat de mine. Bobadil
pentru textul : mirabela nu există deArty, mulțumesc pentru lectură și celelalte.
pentru textul : porumbeii și ninsorile știu deNu poate administratorul site-ului sa stearga dublura?
pentru textul : MIRCEA deMulțumesc vouă mult pentru lectură și pentru semnele lăsate.
pentru textul : Paul, te iubesc canonic deDragă Cristina, atenționarea ta este de obicei precisă, însă acum ce să înțeleg din ea, că eu nu știu cum e corect sau că, în contextul poemului, ar trebui să aplic forma corectă (de dragul gramaticii) și să iasă 'de atunci mă străduiesc să te iubesc'.
Stimate domnule Jorz, mă bucur că aveți o asemenea convingere vis-a-vis de poziția feței mele în raport cu poezia și mai mult, cu drumul Damascului. Personal mă îndoiesc de foarte multe lucruri și, credeți-mă, ori de câte ori întâlnesc un om de statură verticală așa ca Dvs., care este în posesia vreunei certitudini, oricare ar fi aceea, mă cutremur de admirație și Doamne ferește, în funcție de gravitatea revelației, pot genera chiar un tsunami.
Margas
culmea e ca o TOTI barbatii care au comentat acest text (nu numai aici) mi-au dat dreptate. si eu, care-mi camuflasem ferestrele si mutasem noptiera la usa!...
pentru textul : urâtă şi liberă. cursa de şoareci dePagini