Eu nu prea inteleg titlul... pentru ca vad o jumaate de cerc umbland nebuna prin pagina in incercarea de a se reintoarce la perfectiune... astfel i-as fi zis poeziei fiica risipitoare desi aduce si a umbrela... am priceput semnificatia cupolei, drumul lui Ra de la iesirea din mare pana la apus, coborarea ca pretext pentru o alta ciclica urcare (de aceea sensul de citire e de sus in jos desi mai greu de perceput fara gimnastica de rigoare)... cred ca acum vad si linia, insa aceasta nu este figurata... e tocmai orizontala care mediaza cele doua corpuri aparent izolate, orizontul inchipuit... ce ti-e si cu iluminarea asta :)
doua idei de exceptie transpuse in realitate, pentru care, iata, ma bucur din toata inima de Ajun, aici linga bradul frumos impodobit din Hermeneia. Sarbatori fericite tuturor!
...Merci, alma. Apropo de titlu, îmi aminesc de un jenant comentariu lipsit de orice dram de logică elementară făcut de cineva anume, la un text anume. Spunea acel cineva că nu a citit decât jumătate de vers, însă titlul este foarte prost.:) E ca și cum ai spune despre margarina X că nu-și merită denumirea de :delicioasa"... fără să guști din ea. ...Îți pare familiar personajul? De aceea zic: ai dreptate când afirmi că titlul e bun. A.A.A
loool, Vlad, e un poem mult mai fain decât cel parodiat:) ești un fel de George Topârceanu cu Vara la Țară:)))
ei da, acum am și seara faină:))) ai semnul meu de apreciere pentru stil și nu numai:)))
week-end mumos:))
Cam adulterin poemul asta :-) Insa mi-a placut, in sensul ca merita sa mai scrii pe tema asta, eventual chiar sa rescrii ce am citit aici in alta forma. Oricum tema nu justifica forma asta de poem scurt. Parerea mea, Andu P.S. Si de ce ai simtit acolo nevoia sa faci apel la Marele Salvator al Lipsei Nostre de Inspiratie "in causul palmei lui Dumnezeu". "coboram in causul palmelor si adormim" nu era destul oare? De ce sa coboram in "causul palmelor LUI Dumnezeu" atributat Virgile? Nu vezi cum imaginea asta e comerciala, nu vezi ai? Ba vezi :-)
Text-metaforă din ce în ce mai structurat într-un ceremonial poetic nou, cristalizând o nouă etapă matură, prin simplitate. În realitatea iernilor nescrise, așa cum menționa și Poetul "numai trupurile iubite au nume". Finalul deține un vector specific, al habitudinilor aproape imperceptibile, sugerate: "tot ce se desprindea de noi, lipeam pe frigiderul lui Moș Crăciun, rămânea un întuneric prietenos ca al genezei, rămânea bănuiala că vom muri după toate miturile, serioși ca niște eschimoși în Manhattan"
imi place nuanta asta de vag, de maleabilitate a granitelor intra care vietuim. poezia asta are in ea ceva de fulg - impecabil in constructia lui, dar atat de usor...
Raul, mulţumesc. Ştii cum cred că e? Autorul decide că trebuie să scrie. Atât. Abia cititorul este cel care decide dacă efortul autorului a fost inutil sau nu.
Poemul acesta mi se potriveste. Abia venit din Albania - traiesc senzatia unei ruperi fiintiale. Evident, am scris despre timpul petrecut acolo. Acest poem insa e dureros. M-a trimis acolo de unde am plecat. Incredibil mod de-a exprima intr-un poem frustrarea, dezamagirea, mila si revolta - cel putin asa am perceput eu acest text. Pentru sinteza de sentimente - o penita. Dancus
Ela, iti atrag atentia ca pe Hermeneia descurajam comentariile laconice, scuze, multumiri si altele din acestea. in acelasi timp recomandam atentie atunci cind se posteaza un comentariu. timpul alocat este suficient de generos pentru asa ceva. Exista deja un curent de opinie pentru a introduce reglementarea aceasta in ce priveste dimensiunea comentariilor in regulament. Cred ca voi lua o masura tehnica astazi in primul rind
Asta nu-mi place; nu-mi place cum construiesti poemul si cum vin versurile astea, prima strofa, de fapt primele 2 strofe puteau functiona foarte bin si ca posibile replici intre ( pentru nebun ) nebun si ceilalti. Nebun, nebun, bine, dar eu nu inteleg totul aci. El nu dirijeaza, el Nu face, el nu drege, Dar are un ceas si uneori, deci nu de obicei fata chestia asta, doar uneori ii deschide capacul. Atunci de ce-i nebun? Era nebuna daca oprea oamenii pe strada si le arata ceasul si zicea replica aia cu amintirile. Atunci da. Dar altfel nu inteleg. Iar faza cu foaia soioasa iar nu o prcep, ce vrea sa fie foaia si de ce ti-o flutura pe sub nas? Indoituri aproape destramtate deja e exagerat, prea mult dus in derizoriu, prea mult exces. In urmatoarele doua strofe nu-mi place paratraznet, iar este exagerat, referintele dali etc, e prea uzata imaginea. Sunt multe de zis si eu sunt obosita acum :). Dar daca ai mai multa grija, cu singuranta textele tale vor fi asa cum trebuie.
draga bobadil, aici m-ai lasat perplex. dupa ce am citit ce ai scris, trag concluzia ca doresti sa faci asociere intre doua dimensiuni: ce a vitelului si cea a amantei care, pt. tine sau din punctul tau de vedere sunt sau vor sa fie - și după cum sugerează titlul - echivalente. mai mult nu am inteles din mesajul scrierii. cred ca e mai bine sa vorbim aici despre o parodie.
două cantece, unul la stanga altul la dreapta rătăceam pe coline cerul părea un capăt de icoană iar lumea în piept un ceas uriaș ce trebuia mereu întors tăcerea ne atârna până la pământ se rotea în jurul nostru ca o placă de gramofon despărțea frigul căzut între noi eram două trenuri albe coborâte din noapte două păsări cu mersul pe loc
pai cred ca ar fi fost previzibil sa apas pe pedala psihanalizei. visul e un simplu pretext. de fapt, ca cititor visul nu e verificabil, nu importa adica daca am visat sau nu. iar pt universul poetic, cu atat mai putin. tot ce real este vis si tot ce e vis este real. cred ca de aici ar trebui plecat. dar fireste, eu doar scriu, nu sunt stapanul cititorului. de aceea, din pacate sau din fericire, textele mele presupun o intimitate si o atentie aparte cu lectorul. apoi, vorbim, bem, servim un piscot...
deci, "en garde si filosofie", dupa cum spunea un mare poet al zilelor noastre...
abureala de satin sint acuzatiile jalnice cum ca n-as avea eu alta treaba decit sa iti numar tie numarul de vizionari care observ ca te pasioneaza cu atita infierbintare. si sint convins de ce am afirmat (daca tot intrebi) si dupa parerea mea este de prost gust sa insiri asa o placinta pe pagina. dar evident, fiecare cu gusturile lui. eu mi-am expus opinia cu privire la forma unui text si nu cu privire la tine ca autor asa ca te rog frumos sa respecti regulamentul si bunul simt si sa incetezi cu acuzatii si aluzii din astea primitive. nu toata lumea care iti atrage atentia cu privire la ce ai facut prost aici este neaparat invidioasa sau geloasa pe tine. este un gest de om mic sa raspunzi cu asa ceva la o critica pertinenta si, din nou, vorbeste despre capacitatea ta de a accepta critica adresata unui text. nu inteleg de ce trebuie sa "lasam pe altii". care e problema? am cumva un handicap de nu am dreptul sa ma exprim si eu? pina una alta sint si cititor si proprietar al siteului si banuiesc ca lucrurile astea imi ofera suficient drept ca sa ma exprim cu privire la ce se intimpla pe aici. si, repet, nu m-am referit la persoana ta asa cum, fara delicatete, ai facut tu referindu-te la persoana mea. deci deocamdata cred ca tu ar cam trebui sa iti ajustezi reactiile.
cred ca am inteles ceea ce ai dorit sa exprimi in poem. ceea ce ma deranja este "trupul animalului", practic ligamentul licentios pe care il consider inutil.
nu prea înțeleg în ce fel a aterizat Nichita Stănescu în capul acestei liste, poetul care a trecut în neființă acum 27 de ani daca socotesc eu bine și nu 20 de ani despre care e vorba aici. Apoi următoarele nume sunt ilustre necunoscute inclusiv Djamal Mahmoud, mie personal mi-ar fi rusine sa fac asa ceva. In rest nu stiu, cartea o fi ceva. Dar Nichita ar trebui scos de acolo macar din respect, desi stiu cat e de greu pentru unii oameni care n-au nimic sfânt sa exercite acest sentiment.
Sincere mulţumiri membrilor juriului şi felicitări din inimă tuturor participanţilor! Mă bucur nespus pentru toţi şi pentru mine fiindcă am votat corect, oarecum între preferinţele publicului şi cele ale juriului, ceea ce mi-a adus o anumită satisfacţie. De asemenea mulţumesc lui Virgil pentru efortul de organizare. Sunt fericită că poemul meu preferat dintre cele trimise s-a clasat la mijlocul preferinţelor juriului, deşi era printre ultimele la votul publicului. Oricum rezultatul mă onorează şi mă stimulează să scriu în continuare, cum bine spunea Virgil. Acum aş vrea să ştiu, dacă odată făcute publice numele, pot să re-public poemul sau poemele ori dacă ele vor apărea automat pe pagina de autor. Oricum, acum voi putea să mai fac unele mici modificări.
Am venit pentru ca am vazut titlul insa ma asteptam la total altceva. Dupa ce treci de prima strofa, se duce comicul si ramane doar un tragism melancolic care da putin de tot in cinism. Mi-a placut poemul, iti lasa asa o stare in care ai vrea sa tot ramai pentru ca e o liniste ascunsa pe acolo pe undeva, chiar daca toamna nu mai e asa frumoasa acum. Si intr-adevar, asa cum spunea si Adrian, este un poem care se distinge prin autenticitatea si curgerea sa usoara.
da. la exemplele date ma refer. si ma refer la exemple de acest fel deoarece in textele mele postate mai demult pe H am observat ca a fost inlocuit Hcode cu HTML insa atunci cand textul apare pentru a fi vizualizat instructiunile in HTML sunt ignorate
parca ar fi o litanie, sau un fragment de oracol. te lasa mirat si tulbure, in lumina. una din admiratoare este olecutza ocupata, domnule Manolescu...:) dar cere cu glas mare continuarea unui eseu. sa nu credeti ca am uitat. pe cand?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Eu nu prea inteleg titlul... pentru ca vad o jumaate de cerc umbland nebuna prin pagina in incercarea de a se reintoarce la perfectiune... astfel i-as fi zis poeziei fiica risipitoare desi aduce si a umbrela... am priceput semnificatia cupolei, drumul lui Ra de la iesirea din mare pana la apus, coborarea ca pretext pentru o alta ciclica urcare (de aceea sensul de citire e de sus in jos desi mai greu de perceput fara gimnastica de rigoare)... cred ca acum vad si linia, insa aceasta nu este figurata... e tocmai orizontala care mediaza cele doua corpuri aparent izolate, orizontul inchipuit... ce ti-e si cu iluminarea asta :)
pentru textul : linia dedoua idei de exceptie transpuse in realitate, pentru care, iata, ma bucur din toata inima de Ajun, aici linga bradul frumos impodobit din Hermeneia. Sarbatori fericite tuturor!
pentru textul : două noi secțiuni de...Merci, alma. Apropo de titlu, îmi aminesc de un jenant comentariu lipsit de orice dram de logică elementară făcut de cineva anume, la un text anume. Spunea acel cineva că nu a citit decât jumătate de vers, însă titlul este foarte prost.:) E ca și cum ai spune despre margarina X că nu-și merită denumirea de :delicioasa"... fără să guști din ea. ...Îți pare familiar personajul? De aceea zic: ai dreptate când afirmi că titlul e bun. A.A.A
pentru textul : Poem ratat demulțumesc pentru semn și lectură, Paul, dar contextul va rămâne neschimbat.
pentru textul : madlenă deVladimir, sunt chiar curios ce ai scrie despre acest text. De ce nu o faci? Invitatie colegială, mon cher! Dăncuș
pentru textul : spovedania venelor albastre deloool, Vlad, e un poem mult mai fain decât cel parodiat:) ești un fel de George Topârceanu cu Vara la Țară:)))
pentru textul : autumn sîc deei da, acum am și seara faină:))) ai semnul meu de apreciere pentru stil și nu numai:)))
week-end mumos:))
Cam adulterin poemul asta :-) Insa mi-a placut, in sensul ca merita sa mai scrii pe tema asta, eventual chiar sa rescrii ce am citit aici in alta forma. Oricum tema nu justifica forma asta de poem scurt. Parerea mea, Andu P.S. Si de ce ai simtit acolo nevoia sa faci apel la Marele Salvator al Lipsei Nostre de Inspiratie "in causul palmei lui Dumnezeu". "coboram in causul palmelor si adormim" nu era destul oare? De ce sa coboram in "causul palmelor LUI Dumnezeu" atributat Virgile? Nu vezi cum imaginea asta e comerciala, nu vezi ai? Ba vezi :-)
pentru textul : coborîrea din tablou deuitasem: munca organizatorilor, evenimentele anuntate si (nu in ultimul rand) afisul, merita un semn auriu. felicitari inca o data.
pentru textul : Virtualia Zece deText-metaforă din ce în ce mai structurat într-un ceremonial poetic nou, cristalizând o nouă etapă matură, prin simplitate. În realitatea iernilor nescrise, așa cum menționa și Poetul "numai trupurile iubite au nume". Finalul deține un vector specific, al habitudinilor aproape imperceptibile, sugerate: "tot ce se desprindea de noi, lipeam pe frigiderul lui Moș Crăciun, rămânea un întuneric prietenos ca al genezei, rămânea bănuiala că vom muri după toate miturile, serioși ca niște eschimoși în Manhattan"
pentru textul : Te iubesc dus-întors deimi place nuanta asta de vag, de maleabilitate a granitelor intra care vietuim. poezia asta are in ea ceva de fulg - impecabil in constructia lui, dar atat de usor...
pentru textul : scurt îndemn la cine știe ce deRaul, mulţumesc. Ştii cum cred că e? Autorul decide că trebuie să scrie. Atât. Abia cititorul este cel care decide dacă efortul autorului a fost inutil sau nu.
pentru textul : Cretacic târziu deAndule, esti incredibil. iti multumesc de trecere si pt semn. noroc
pentru textul : Albe&reci dePoemul acesta mi se potriveste. Abia venit din Albania - traiesc senzatia unei ruperi fiintiale. Evident, am scris despre timpul petrecut acolo. Acest poem insa e dureros. M-a trimis acolo de unde am plecat. Incredibil mod de-a exprima intr-un poem frustrarea, dezamagirea, mila si revolta - cel putin asa am perceput eu acest text. Pentru sinteza de sentimente - o penita. Dancus
pentru textul : concert fără orchestră și pian deEla, iti atrag atentia ca pe Hermeneia descurajam comentariile laconice, scuze, multumiri si altele din acestea. in acelasi timp recomandam atentie atunci cind se posteaza un comentariu. timpul alocat este suficient de generos pentru asa ceva. Exista deja un curent de opinie pentru a introduce reglementarea aceasta in ce priveste dimensiunea comentariilor in regulament. Cred ca voi lua o masura tehnica astazi in primul rind
pentru textul : nu suport vara asta verde-gălbui demultumesc frumos de reactie si cuvinte. ma bucur cind cineva se opreste si spune, orisicit.
pentru textul : ai plîns şi cerul s-a înseninat deAsta nu-mi place; nu-mi place cum construiesti poemul si cum vin versurile astea, prima strofa, de fapt primele 2 strofe puteau functiona foarte bin si ca posibile replici intre ( pentru nebun ) nebun si ceilalti. Nebun, nebun, bine, dar eu nu inteleg totul aci. El nu dirijeaza, el Nu face, el nu drege, Dar are un ceas si uneori, deci nu de obicei fata chestia asta, doar uneori ii deschide capacul. Atunci de ce-i nebun? Era nebuna daca oprea oamenii pe strada si le arata ceasul si zicea replica aia cu amintirile. Atunci da. Dar altfel nu inteleg. Iar faza cu foaia soioasa iar nu o prcep, ce vrea sa fie foaia si de ce ti-o flutura pe sub nas? Indoituri aproape destramtate deja e exagerat, prea mult dus in derizoriu, prea mult exces. In urmatoarele doua strofe nu-mi place paratraznet, iar este exagerat, referintele dali etc, e prea uzata imaginea. Sunt multe de zis si eu sunt obosita acum :). Dar daca ai mai multa grija, cu singuranta textele tale vor fi asa cum trebuie.
pentru textul : morile de vânt nu au ecou dedraga bobadil, aici m-ai lasat perplex. dupa ce am citit ce ai scris, trag concluzia ca doresti sa faci asociere intre doua dimensiuni: ce a vitelului si cea a amantei care, pt. tine sau din punctul tau de vedere sunt sau vor sa fie - și după cum sugerează titlul - echivalente. mai mult nu am inteles din mesajul scrierii. cred ca e mai bine sa vorbim aici despre o parodie.
pentru textul : amanta mea supraponderală dedouă cantece, unul la stanga altul la dreapta rătăceam pe coline cerul părea un capăt de icoană iar lumea în piept un ceas uriaș ce trebuia mereu întors tăcerea ne atârna până la pământ se rotea în jurul nostru ca o placă de gramofon despărțea frigul căzut între noi eram două trenuri albe coborâte din noapte două păsări cu mersul pe loc
pentru textul : două trenuri coborâte din noapte derevenind, cred ca pentru obsedanta rima, Profetul a ales bine clasificarea ta.
pentru textul : Insomniac depai cred ca ar fi fost previzibil sa apas pe pedala psihanalizei. visul e un simplu pretext. de fapt, ca cititor visul nu e verificabil, nu importa adica daca am visat sau nu. iar pt universul poetic, cu atat mai putin. tot ce real este vis si tot ce e vis este real. cred ca de aici ar trebui plecat. dar fireste, eu doar scriu, nu sunt stapanul cititorului. de aceea, din pacate sau din fericire, textele mele presupun o intimitate si o atentie aparte cu lectorul. apoi, vorbim, bem, servim un piscot...
deci, "en garde si filosofie", dupa cum spunea un mare poet al zilelor noastre...
pentru textul : Se făcea că... dede acord cu adrian
pentru textul : esp dedeși aș fi scos pe „toți” din penultimul vers
abureala de satin sint acuzatiile jalnice cum ca n-as avea eu alta treaba decit sa iti numar tie numarul de vizionari care observ ca te pasioneaza cu atita infierbintare. si sint convins de ce am afirmat (daca tot intrebi) si dupa parerea mea este de prost gust sa insiri asa o placinta pe pagina. dar evident, fiecare cu gusturile lui. eu mi-am expus opinia cu privire la forma unui text si nu cu privire la tine ca autor asa ca te rog frumos sa respecti regulamentul si bunul simt si sa incetezi cu acuzatii si aluzii din astea primitive. nu toata lumea care iti atrage atentia cu privire la ce ai facut prost aici este neaparat invidioasa sau geloasa pe tine. este un gest de om mic sa raspunzi cu asa ceva la o critica pertinenta si, din nou, vorbeste despre capacitatea ta de a accepta critica adresata unui text. nu inteleg de ce trebuie sa "lasam pe altii". care e problema? am cumva un handicap de nu am dreptul sa ma exprim si eu? pina una alta sint si cititor si proprietar al siteului si banuiesc ca lucrurile astea imi ofera suficient drept ca sa ma exprim cu privire la ce se intimpla pe aici. si, repet, nu m-am referit la persoana ta asa cum, fara delicatete, ai facut tu referindu-te la persoana mea. deci deocamdata cred ca tu ar cam trebui sa iti ajustezi reactiile.
pentru textul : solia unei stele de mare decred ca am inteles ceea ce ai dorit sa exprimi in poem. ceea ce ma deranja este "trupul animalului", practic ligamentul licentios pe care il consider inutil.
pentru textul : mă dor tâmplele denu prea înțeleg în ce fel a aterizat Nichita Stănescu în capul acestei liste, poetul care a trecut în neființă acum 27 de ani daca socotesc eu bine și nu 20 de ani despre care e vorba aici. Apoi următoarele nume sunt ilustre necunoscute inclusiv Djamal Mahmoud, mie personal mi-ar fi rusine sa fac asa ceva. In rest nu stiu, cartea o fi ceva. Dar Nichita ar trebui scos de acolo macar din respect, desi stiu cat e de greu pentru unii oameni care n-au nimic sfânt sa exercite acest sentiment.
pentru textul : Când greierii tac deSincere mulţumiri membrilor juriului şi felicitări din inimă tuturor participanţilor! Mă bucur nespus pentru toţi şi pentru mine fiindcă am votat corect, oarecum între preferinţele publicului şi cele ale juriului, ceea ce mi-a adus o anumită satisfacţie. De asemenea mulţumesc lui Virgil pentru efortul de organizare. Sunt fericită că poemul meu preferat dintre cele trimise s-a clasat la mijlocul preferinţelor juriului, deşi era printre ultimele la votul publicului. Oricum rezultatul mă onorează şi mă stimulează să scriu în continuare, cum bine spunea Virgil. Acum aş vrea să ştiu, dacă odată făcute publice numele, pot să re-public poemul sau poemele ori dacă ele vor apărea automat pe pagina de autor. Oricum, acum voi putea să mai fac unele mici modificări.
pentru textul : Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” - rezultatele votului juriului demulțumesc și scuze pentru întârzierea răspunsului.
pentru textul : poem roșu deAm venit pentru ca am vazut titlul insa ma asteptam la total altceva. Dupa ce treci de prima strofa, se duce comicul si ramane doar un tragism melancolic care da putin de tot in cinism. Mi-a placut poemul, iti lasa asa o stare in care ai vrea sa tot ramai pentru ca e o liniste ascunsa pe acolo pe undeva, chiar daca toamna nu mai e asa frumoasa acum. Si intr-adevar, asa cum spunea si Adrian, este un poem care se distinge prin autenticitatea si curgerea sa usoara.
pentru textul : întotdeauna toamna fu frumoasă... deda. la exemplele date ma refer. si ma refer la exemple de acest fel deoarece in textele mele postate mai demult pe H am observat ca a fost inlocuit Hcode cu HTML insa atunci cand textul apare pentru a fi vizualizat instructiunile in HTML sunt ignorate
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 deparca ar fi o litanie, sau un fragment de oracol. te lasa mirat si tulbure, in lumina. una din admiratoare este olecutza ocupata, domnule Manolescu...:) dar cere cu glas mare continuarea unui eseu. sa nu credeti ca am uitat. pe cand?
pentru textul : Viol consimțit deMatei, mulțumesc pentru semn. Undeva cred că ai dreptate.
pentru textul : aici se zbate așteptarea oarbă dePagini