...îmi vine să spun superb! dar mai bine pun o peniță:)! foarte frumoasă, Virgil. cel mai mult mi-a rămas comparația asta: mă despică timpul ca pe un măr. am o zi frumoasă, nu mi-o stricați, oameni buni:)!
iată un text care deși nepretențios are farmec și personalitate. Cred că aș fi renunțat la îngerași sau aș fi înlocuit cu îngeri. De asemeni „Sunt mamă oricum” sună puțin prea contextualizat.
Textul acesta e ca un sentiment atât de adânc şi concret dintr-un vis, care, mai apoi, se încearcă a fi explicat raţional, printr-un limbaj insuficient.
interesant desi oscilez intre a "alege" (asa teoretic) fie textul - colaj - intreg, fie varianta de a-l citi ca pe niste texte distincte. ai incercat o coagulare. nu stiu daca e reusita sau e doar artificiala. emilian scrie bine, stie sa te faca sa simti in stomac si in creierul mic ceea ce probabil simte el, sau ceea ce ar vrea sa te faca pe tine sa simti. e o poezie la frontiera intre arta si freud
e o cascadă de cuvinte. îmi spunea cineva într-un tren că uneori citește o poezie, îi place și habar nu are ce să spună despre ea. așa se întâmplă cu mine acum. și-ar fi nedrept să trec așa nevăzut, e timp și pentru critică adevărată.
transmite o traire in care cuvintele se rostesc cu naturalete si cu sfintenie.
cuvintele putine reusesc sa ilustreze perfect imaginile, mi se pare chiar o foarte buna conducere din condei,
cu exceptia strofei a patra, unde explicatia devine inutila, cred eu,
in rest poemul curge firesc pe un fagas al lui, nimic fortat, nimic artificial.
mi-a placut mult:
"mi se pare că intră cuvintele în mine
ca într-un însetat apa
după o zi de arşiţă"
la fel si imaginea din final cu ghemul fara noduri.
Da, și eu sînt de acord cu această "portretizare". Alina face o muncă remarcabilă și chiar dacă uneori, în pasiunea ei pentru asta, nu este fantastic de "team oriented", totuși efortul ei, Virtualia, a devenit un fel de referință pentru "calatoria poetică" a multora dintre noi. Mult succes și mi-aș dori să pot să vin acolo la vară. Deocamdată poate organizați ceva online.
sugestiva a ceea ce Lyotard numeste "Conditia Postmoderna" si care, mai corect, dupa umila mea parere, ar trebui numita "Conditia Postmodernista". Si aceasta deoarece, in Postmodernitate, mai apar, in afara de Postmodernism, cel putin inca doua tendinte, din ce in ce mai vizibile in ultimul timp si care se regasesc in texte de toate tipurile postate pe internet (inclusiv pe acest site) sau tiparite. Ma refer la tendinta de natura "New Age" si la cea de natura unei "Sacralitati" (a nu se confunda "Sacralitatea" cu "Religiozitatea" mai mult sau mai putin dogmatica). Daca textul de fata ar fi fost mai argumentat si, in consecinta, mai dezvoltat, trecand dincolo de un anumit impresionism apodictic, ar fi meritat o "penita". Altefl, el ramane la suprafata unui descriptivism, chiar daca scriitura prezinta o anumita atractivitate.
d-le gorun, rusia a pierdut lupta, vestul e in proces s-o piarda, pentru putin timp fraternitatea islamica o sa ne irite cu a lor sharia law. nu mai e de privit spre nord, spre est sau vest, acuma e timpul sa privim in sus. lumea, cum zice scriptura: zace in cel rau! de ce pe dvs. va pasioneaza extremul orient nu inteleg. acolo s-a inmostenit cain, cu fuga lui de Dumnezeu. poate iesi ceva bun din estul indepartat?... aceeasi confuzie care e in romania, este peste tot.
mergeti la vot si votati cu adevarul, daca l-ati aflat.
Da, și îmi place nespus această mică dezbatere unu-la-unu despre poezie cum o fi ea, modernă sau nu... pentru care vă mulțumesc mult, domnule Gorun. Cred că, la urma urmei, chiar și în acest spațiu virtual, ar fi foarte potrivită o dezbatere-polemică mai amplă pe această temă. Dacă editorii o consideră potrivită, poate că o vor iniția... Ce înseamnă cu adevărat poezia în sufletul cititorului anilor 2010? Cât de multă sau dimpotrivă, de puțină reformă a adus până acum contactul poetului cu lumea modernă a zilelor noastre, invadată de internet și cable tv? Și ce am mai putea aștepta de acum încolo?
Mărturisesc, eu una mă frământ căutând răspunsuri la aceste întrebări.
Margas
Departe de aventurile lui Fane și Costel, Virgil ne aduce un text de o cu totul altă factură. Sper că v-ați dat cu toții seama ca nu e o simplă rețetă și că e un text literar; e o "disecție culinară", nu simplu culinară, e clar. Nu insist deci. Mie mi-e foame de proză scurtă, așa că am sărit imediat. Întotdeauna mi-a plăcut alunecarea această reflexivă dinspre lucrurile de rutină înspre lucrurile ultime,... sau, mă rog, aproape ultime. Asta dă greutate și importanță lucrurilor de zi cu zi. Să fii poet și când te duci la tăiat lemne, să râmâi prozator și când iei în mână cuțitul de bucătărie. Virgil dovedește asta aici. Neavând aliniat la capăt de rând și fiind un text atât compact, la citire ar ajuta cu siguranță cel puțin introducerea unui spațiu între pasaje. Cred. Permite-mi o întrebare glumeață, dar destul de la modă prin România: noi, mai nou, în țara candidată la U.E., nu mai avem voie să omorâm porcii cu cuțitul, voi, acolo, chiar schingiuți crabii în apă clocotită? Sau, probabil, asta pentru că nu poți să-i tai capul... Sau pentru că Americanii n-au avut Evul Mediu și recuperează acum?
trebuia sa fie neaparat "Te pișă-n colo, la perete!"? . n-ar fi mers mai ok un alt vers? mi se pare cam picat de nicaieri. in rest, apreciem stilul ludic....
mi-a plăcut faza cu "de pe acel pat voi ridica două degete
ca la școală
să zic ceva genial cum se face
însă atât
pentru că lui dumnezeu
nu îi plac
băgăcioșii în seamă." e un poem aşa relaxat, de efect.
fain :)
interesant experimentul. și de repetat.
despre text, este oare corect sa spui „open your eye”? sau „your eyes”?. sau s-a vrut altceva mai misterios... ? deși trebuie să recunosc că și eminescu a scris „însă ochiu-nchis afară...”.
despre subiect... no comment.
Multumesc pentru apreciere, Virgil. Mda, Carpe Diem, ca titlu, e ultra-fumat, cum bine spunea si o colega de site mai sus, dar eu, eu nu l-am folosit niciodata pina acum [blush!] si am vrut sa am si eu un ‘seize the day’ moment. Buba e un cuvint de care ne lovim cind ne lovim si cum dinspre copilarie spre acum trecem podul zilnic m-am gindit sa il folosesc fara retinere.
Finalul - ludic, aiurea sau nu - mascheaza poate adevaratul final al poemului. Sau nu? :p
Andu, nu stiu daca tu ai scris comentariul, presupun ca tu – cu speranta ca sindromul carpal-tunnel nu este agresiv in cazul tau (desi scrierea repetitiva a aceluiasi gen de comentarii are un prognostic defavorabil dpdv literar). Nu am stiut ca ti-a fost contraindicata ascultarea de poezii recitate in public, pe internet (ah, naughty girl!).
Nevertheless, noi, cei din studioul din Greenwich iti multumim pentru feedback: este nevoie de curaj, vointa si demnitate in a-ti prezenta simptomatica PRSD (post-recitare stress disorder) colegilor de pe Hermeneia, deci, bravo, insa manifestarile de mai sus trebuie luate in serios, Andu!. Ma alatur deci tuturor si iti doresc un sincer: ‘Get well soon!’
Silvia – m-am emotionat rau nu pentru ca noi nu am mai vorbit la telefon ci pentru ca sincer mi-a facut placere sa ma recit si daca aceste cuvinte – scrise, rostite – au atins pe cel putin inca ‘un’ cineva din anturajul poetic inseamna ca a-ti da armura jos in fata colegilor de hobby, un risc asumat dealtfel, nu e un exercitiu inutil de practicare a vulnerabilitatii.
Da, finalul - desi mie imi place asa, ciufulit cum e, inca nu-l pot definitiva – posibil e inca in stare de miscare browniana.
Ei da... acum ca te-ai citat singur ma strabate un sentiment de inaltare vecin cu lumina de la neon. Am niste amendamente pe care am sa le zic intr-un mod care sa te faca sa le intelegi... versul ala e alb ca asa ii zice si e multi care face poezii astfel si nu e croitori ci de zece mii de ori mai cititi decat Dedal... aia cu ouroboros nu se consuma laolalta cu gandacii... deh, lecturile, care ai ascuns bre cartile... am uitat era unul Omar, calif de felul sau, care gandea ca si tine.Ma opresc aici ca soarele la amiaza... adica Horus... adica soimul cerului... si daca tot vorbim de eclipsa imi vine in minte Amos "În acea zi de sfârșit eu am să fac să dispară soarele în plină amiază și voi acoperi pământul cu întuneric în plină zi"... dar mai bine tac pentru ca nu vreau sa deschizi prea multe ferestre pe google. In rest, despre Blanca numai de bine... am o slabiciune pentru laptele de capra dar tot mai bine era sa fie bivolita.
ideea este frumoasa, viata (sau destinul), ca un snur tras printr-un nasture. uitarea de la sfarsit, daca ai uita, ai mai scrie acest poem? raspunsul este evident, imi amintesc, sunt un nasture ciclicitatea, chiar si ca forma unui nasture, e interesanta, un nasture prin care dzeu ne coase si descoase, ne coase si descoase, ne coase si descoase...
adica de la titlu. nu inteleg de ce ar trebui sa fie in franceza daca nimic din text nu are de a face ( nu recreeaza, nu sugereaza, nu include) cu o atmosfera specifica. e pur si simpul gratuit, de efect indoielnic. adica citesc soiree si ma astept să aud,să simt o seară aproape muzicală, o șansonetă, dar dau peste un text inspid, patetic peste, plin de sforțări metaforice ”poate ar trebui să au cu gândurile de pământ”, ”dacă aş fi o boabă de strugure m-aş da mireasă luminii” (serios?), de când iarna a dispărut de pe hartă în spatele vremii (penibil), etc...
textul e alambicat doar de dragul ideii de a părea complex, efectul e însă nedigerabil, confuz.” serile acestea n-au casă/ îmi spune mirosul de ploaie/ să fim noi casa lor”. în afara faptului că numai spre poezie nu duc astfel de expresii, nici măcar logica nu e la ea acasă,ca să vorbesc în context. pronumele ”noi” apare brusc deși până atunci vorbești doar de tine ”poate că am un complex casanova prea mare”. singura explicație ar fi că te referi la propria-ți persoană în termenii autocraților din perioada medievală a statelor românești: ” Noi, din voia lui Dumnezeu stăpâni ai țării...”. Oare comit vreo lezmajestate dacă spun că e un text slab,dar slab de tot? merveilleuse soirée, adică hai pa!
mie îmi place H așa cum e fără alți editori gen cine își mai amintește de marina nicolaevna hrușciova... un fel de soră mai mare a lui anagramă-blaj-te-duci-la-culcare
pe adriana o regret pentru că ea știa să dea peste bot cu farmec.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
...îmi vine să spun superb! dar mai bine pun o peniță:)! foarte frumoasă, Virgil. cel mai mult mi-a rămas comparația asta: mă despică timpul ca pe un măr. am o zi frumoasă, nu mi-o stricați, oameni buni:)!
pentru textul : antiplatonice V deAaa..., și încă ceva: N-AM NEVOIE DE FELICITĂRILE TALE !
pentru textul : Cel mai, Cea mai deiată un text care deși nepretențios are farmec și personalitate. Cred că aș fi renunțat la îngerași sau aș fi înlocuit cu îngeri. De asemeni „Sunt mamă oricum” sună puțin prea contextualizat.
pentru textul : Poemul suflet deTextul acesta e ca un sentiment atât de adânc şi concret dintr-un vis, care, mai apoi, se încearcă a fi explicat raţional, printr-un limbaj insuficient.
pentru textul : ploaie de vis cu povesti desă înțeleg(em) că este vorba despre frumusețea ta (deci)? Că tot veni vorba de bumerang.
pentru textul : Fiare deinteresant desi oscilez intre a "alege" (asa teoretic) fie textul - colaj - intreg, fie varianta de a-l citi ca pe niste texte distincte. ai incercat o coagulare. nu stiu daca e reusita sau e doar artificiala. emilian scrie bine, stie sa te faca sa simti in stomac si in creierul mic ceea ce probabil simte el, sau ceea ce ar vrea sa te faca pe tine sa simti. e o poezie la frontiera intre arta si freud
pentru textul : re_birth deSilviu, iniţial, acolo mă oprisem. am revenit acum şi am ţinut cont de părerea ta. am renunţat la ultimele trei versuri.mulţumesc pentru trecere.
Adrian, am revenit pe text. îţi mulţumesc şi ţie pentru lectură şi precizări.
pentru textul : pândă dee o cascadă de cuvinte. îmi spunea cineva într-un tren că uneori citește o poezie, îi place și habar nu are ce să spună despre ea. așa se întâmplă cu mine acum. și-ar fi nedrept să trec așa nevăzut, e timp și pentru critică adevărată.
pentru textul : între c și î deMă caută tata
să mă ia inapoi?
Intrebarea parca ar strecura si un fel de teama impletita daca vreti cu o dorinta de a reveni la radacini . Ce ziceti?
pentru textul : Urme detransmite o traire in care cuvintele se rostesc cu naturalete si cu sfintenie.
pentru textul : Mi se pare că intră cuvintele în mine decuvintele putine reusesc sa ilustreze perfect imaginile, mi se pare chiar o foarte buna conducere din condei,
cu exceptia strofei a patra, unde explicatia devine inutila, cred eu,
in rest poemul curge firesc pe un fagas al lui, nimic fortat, nimic artificial.
mi-a placut mult:
"mi se pare că intră cuvintele în mine
ca într-un însetat apa
după o zi de arşiţă"
la fel si imaginea din final cu ghemul fara noduri.
Da, și eu sînt de acord cu această "portretizare". Alina face o muncă remarcabilă și chiar dacă uneori, în pasiunea ei pentru asta, nu este fantastic de "team oriented", totuși efortul ei, Virtualia, a devenit un fel de referință pentru "calatoria poetică" a multora dintre noi. Mult succes și mi-aș dori să pot să vin acolo la vară. Deocamdată poate organizați ceva online.
pentru textul : Cenaclul Virtualia Iași - la ediția a XI-a desugestiva a ceea ce Lyotard numeste "Conditia Postmoderna" si care, mai corect, dupa umila mea parere, ar trebui numita "Conditia Postmodernista". Si aceasta deoarece, in Postmodernitate, mai apar, in afara de Postmodernism, cel putin inca doua tendinte, din ce in ce mai vizibile in ultimul timp si care se regasesc in texte de toate tipurile postate pe internet (inclusiv pe acest site) sau tiparite. Ma refer la tendinta de natura "New Age" si la cea de natura unei "Sacralitati" (a nu se confunda "Sacralitatea" cu "Religiozitatea" mai mult sau mai putin dogmatica). Daca textul de fata ar fi fost mai argumentat si, in consecinta, mai dezvoltat, trecand dincolo de un anumit impresionism apodictic, ar fi meritat o "penita". Altefl, el ramane la suprafata unui descriptivism, chiar daca scriitura prezinta o anumita atractivitate.
pentru textul : PoMo lifestyle deA propos... ce părere ai dacă aș scrie la persoana a treia?
pentru textul : re-Facerea deputernică imaginea cu voi asudați și actu sexual din final
pentru textul : apriliano deam încercat Adrian, dacă am şi reuşit să transmit ceva, e bine.
pentru textul : umbra de furnică demulţumesc mult pentru atenţie.
d-le gorun, rusia a pierdut lupta, vestul e in proces s-o piarda, pentru putin timp fraternitatea islamica o sa ne irite cu a lor sharia law. nu mai e de privit spre nord, spre est sau vest, acuma e timpul sa privim in sus. lumea, cum zice scriptura: zace in cel rau! de ce pe dvs. va pasioneaza extremul orient nu inteleg. acolo s-a inmostenit cain, cu fuga lui de Dumnezeu. poate iesi ceva bun din estul indepartat?... aceeasi confuzie care e in romania, este peste tot.
pentru textul : „Hazardul şi oiştea” demergeti la vot si votati cu adevarul, daca l-ati aflat.
Da, și îmi place nespus această mică dezbatere unu-la-unu despre poezie cum o fi ea, modernă sau nu... pentru care vă mulțumesc mult, domnule Gorun. Cred că, la urma urmei, chiar și în acest spațiu virtual, ar fi foarte potrivită o dezbatere-polemică mai amplă pe această temă. Dacă editorii o consideră potrivită, poate că o vor iniția... Ce înseamnă cu adevărat poezia în sufletul cititorului anilor 2010? Cât de multă sau dimpotrivă, de puțină reformă a adus până acum contactul poetului cu lumea modernă a zilelor noastre, invadată de internet și cable tv? Și ce am mai putea aștepta de acum încolo?
pentru textul : Da (Vinci) deMărturisesc, eu una mă frământ căutând răspunsuri la aceste întrebări.
Margas
Departe de aventurile lui Fane și Costel, Virgil ne aduce un text de o cu totul altă factură. Sper că v-ați dat cu toții seama ca nu e o simplă rețetă și că e un text literar; e o "disecție culinară", nu simplu culinară, e clar. Nu insist deci. Mie mi-e foame de proză scurtă, așa că am sărit imediat. Întotdeauna mi-a plăcut alunecarea această reflexivă dinspre lucrurile de rutină înspre lucrurile ultime,... sau, mă rog, aproape ultime. Asta dă greutate și importanță lucrurilor de zi cu zi. Să fii poet și când te duci la tăiat lemne, să râmâi prozator și când iei în mână cuțitul de bucătărie. Virgil dovedește asta aici. Neavând aliniat la capăt de rând și fiind un text atât compact, la citire ar ajuta cu siguranță cel puțin introducerea unui spațiu între pasaje. Cred. Permite-mi o întrebare glumeață, dar destul de la modă prin România: noi, mai nou, în țara candidată la U.E., nu mai avem voie să omorâm porcii cu cuțitul, voi, acolo, chiar schingiuți crabii în apă clocotită? Sau, probabil, asta pentru că nu poți să-i tai capul... Sau pentru că Americanii n-au avut Evul Mediu și recuperează acum?
pentru textul : crabii detrebuia sa fie neaparat "Te pișă-n colo, la perete!"? . n-ar fi mers mai ok un alt vers? mi se pare cam picat de nicaieri. in rest, apreciem stilul ludic....
pentru textul : Rondelu` lu` Pufulete deVa asteptam cu drag la Iasi!
pentru textul : Cenaclul Virtualia - ediţia a XIII -a demi-a plăcut faza cu "de pe acel pat voi ridica două degete
pentru textul : în ziua când se vor decolora negrii deca la școală
să zic ceva genial cum se face
însă atât
pentru că lui dumnezeu
nu îi plac
băgăcioșii în seamă." e un poem aşa relaxat, de efect.
fain :)
interesant experimentul. și de repetat.
pentru textul : Control Panel.Test 01 dedespre text, este oare corect sa spui „open your eye”? sau „your eyes”?. sau s-a vrut altceva mai misterios... ? deși trebuie să recunosc că și eminescu a scris „însă ochiu-nchis afară...”.
despre subiect... no comment.
Multumesc pentru apreciere, Virgil. Mda, Carpe Diem, ca titlu, e ultra-fumat, cum bine spunea si o colega de site mai sus, dar eu, eu nu l-am folosit niciodata pina acum [blush!] si am vrut sa am si eu un ‘seize the day’ moment. Buba e un cuvint de care ne lovim cind ne lovim si cum dinspre copilarie spre acum trecem podul zilnic m-am gindit sa il folosesc fara retinere.
Finalul - ludic, aiurea sau nu - mascheaza poate adevaratul final al poemului. Sau nu? :p
Andu, nu stiu daca tu ai scris comentariul, presupun ca tu – cu speranta ca sindromul carpal-tunnel nu este agresiv in cazul tau (desi scrierea repetitiva a aceluiasi gen de comentarii are un prognostic defavorabil dpdv literar). Nu am stiut ca ti-a fost contraindicata ascultarea de poezii recitate in public, pe internet (ah, naughty girl!).
Nevertheless, noi, cei din studioul din Greenwich iti multumim pentru feedback: este nevoie de curaj, vointa si demnitate in a-ti prezenta simptomatica PRSD (post-recitare stress disorder) colegilor de pe Hermeneia, deci, bravo, insa manifestarile de mai sus trebuie luate in serios, Andu!. Ma alatur deci tuturor si iti doresc un sincer: ‘Get well soon!’
Silvia – m-am emotionat rau nu pentru ca noi nu am mai vorbit la telefon ci pentru ca sincer mi-a facut placere sa ma recit si daca aceste cuvinte – scrise, rostite – au atins pe cel putin inca ‘un’ cineva din anturajul poetic inseamna ca a-ti da armura jos in fata colegilor de hobby, un risc asumat dealtfel, nu e un exercitiu inutil de practicare a vulnerabilitatii.
Da, finalul - desi mie imi place asa, ciufulit cum e, inca nu-l pot definitiva – posibil e inca in stare de miscare browniana.
Love and greetings to all!
pentru textul : Carpe Diem deEi da... acum ca te-ai citat singur ma strabate un sentiment de inaltare vecin cu lumina de la neon. Am niste amendamente pe care am sa le zic intr-un mod care sa te faca sa le intelegi... versul ala e alb ca asa ii zice si e multi care face poezii astfel si nu e croitori ci de zece mii de ori mai cititi decat Dedal... aia cu ouroboros nu se consuma laolalta cu gandacii... deh, lecturile, care ai ascuns bre cartile... am uitat era unul Omar, calif de felul sau, care gandea ca si tine.Ma opresc aici ca soarele la amiaza... adica Horus... adica soimul cerului... si daca tot vorbim de eclipsa imi vine in minte Amos "În acea zi de sfârșit eu am să fac să dispară soarele în plină amiază și voi acoperi pământul cu întuneric în plină zi"... dar mai bine tac pentru ca nu vreau sa deschizi prea multe ferestre pe google. In rest, despre Blanca numai de bine... am o slabiciune pentru laptele de capra dar tot mai bine era sa fie bivolita.
pentru textul : Cassa-Blanca (rurala) deideea este frumoasa, viata (sau destinul), ca un snur tras printr-un nasture. uitarea de la sfarsit, daca ai uita, ai mai scrie acest poem? raspunsul este evident, imi amintesc, sunt un nasture ciclicitatea, chiar si ca forma unui nasture, e interesanta, un nasture prin care dzeu ne coase si descoase, ne coase si descoase, ne coase si descoase...
pentru textul : sînt un nasture deadica de la titlu. nu inteleg de ce ar trebui sa fie in franceza daca nimic din text nu are de a face ( nu recreeaza, nu sugereaza, nu include) cu o atmosfera specifica. e pur si simpul gratuit, de efect indoielnic. adica citesc soiree si ma astept să aud,să simt o seară aproape muzicală, o șansonetă, dar dau peste un text inspid, patetic peste, plin de sforțări metaforice ”poate ar trebui să au cu gândurile de pământ”, ”dacă aş fi o boabă de strugure m-aş da mireasă luminii” (serios?), de când iarna a dispărut de pe hartă în spatele vremii (penibil), etc...
pentru textul : soirée detextul e alambicat doar de dragul ideii de a părea complex, efectul e însă nedigerabil, confuz.” serile acestea n-au casă/ îmi spune mirosul de ploaie/ să fim noi casa lor”. în afara faptului că numai spre poezie nu duc astfel de expresii, nici măcar logica nu e la ea acasă,ca să vorbesc în context. pronumele ”noi” apare brusc deși până atunci vorbești doar de tine ”poate că am un complex casanova prea mare”. singura explicație ar fi că te referi la propria-ți persoană în termenii autocraților din perioada medievală a statelor românești: ” Noi, din voia lui Dumnezeu stăpâni ai țării...”. Oare comit vreo lezmajestate dacă spun că e un text slab,dar slab de tot? merveilleuse soirée, adică hai pa!
haiku-uri reuşite. Imaginea creată e deosebită. Cu plăcere a lecturat LIM.
pentru textul : iarnă demie îmi place H așa cum e fără alți editori gen cine își mai amintește de marina nicolaevna hrușciova... un fel de soră mai mare a lui anagramă-blaj-te-duci-la-culcare
pentru textul : intersection depe adriana o regret pentru că ea știa să dea peste bot cu farmec.
depinde oana, poate și inconștiență:)
pentru textul : se pare că sunt psalm deîți mulțumesc mult de semnul tău frumos!
multumesc frumos pentru parere!
pentru textul : infraroșu dePagini