vă promit că citesc tot și vă voi răspunde. Rim, alăturarea cu Liternet, precum și prezența ta aici îmi face onoare. Acest site este doar o mică încercare de-a mea iar mîna tehnică este a fiului meu de 19 ani, David. Doar atît. Deci aveți răbdare cu noi.
cred ca este cu adevarat interesant, dincolo de textul in sine, imaginarul autoarei... chiar daca insuficient valorizat prin mijloace estetice.
Oricum am gasit cateva formulari care exced aria banalului zis el si poetic...
Aveti un typo : "l-a facut memorabil" Prima parte are o concentare mai mare ideatica. Imi place abstractizarea ideii, umbra din peretele din imagine care se potriveste foarte bine cu primele doua versuri ale textului. Versul de inceput / final da o senzatie de ciclicitate doar ca la inceput este orientat pe sine, iar pe final pe o "ea". Mi se pare ca a doua strofa de la "nu stiu unde incepe..." scade in intensitate, dar finalul este "in crescendo". Remarc : "de câte ori văd un perete simt nevoia să mă așez lângă el și să devenim împreună o cameră" , "de câte ori văd un perete simt nevoia să mă așez lângă el să îmi iau pulsul... să ți-l pun pe buze " Un text care mi-a placut... Ialin
inchide lumina si deschide-o ca sa fiu sigur ca am inchis-o. este aici o teama data de ploaie, de patura, de lipsa locului de pe frigider, de insusi frigiferul care este o alta lume care poate inghiti sau da ceva. " era vorba ", aceasta expresie aduce ceva deosebit in poem. era vorba si ceva mare s-a intamplat. trebuia sa iti scriu, sa mergem, sa facem, dar." era vorba" este naratorul poemului si el duce toate senzatiile pana la final pe o linie crescanda. incertitudinea si absurdul predomina. un poem ce nu eseuaza.
"Milă voiesc, iar nu jertfă," spunea cineva. Noi reduceam totul la mâncare, și Lui nu îi era îndeajuns. Și ce s-au mai speriat când le-a spus: dați-le voi să mănânce! Nu?
Poemele tale mai noi cât ai postat cât am citit sunt scrise ca la confesional, oricum cam ăsta e stilul tău, te confesezi cititorului obligîndu-l să se bage în pielea ta, însă uneori, ca în acest poem, cred că abuzezi. În schimb, tu ai mereu câteva imagini frumoase, aici cea cu cerul care se crapă, cam în orice poem al tău există așa ceva, ceea ce face gălușca mai ușor de înghițit, o tehnică destul de bună de captare a bunăvoinței cititorului posibil obosit.
Finalul mi se pare că abuzează de prea multe cuvinte presupunînd că se dorește minimalist în contextul acestui poem prolix.
viaţa nu merge îndărăt, aici e frumuseţea. viaţa merge înainte şi poate merge ca melcul, ca iepurele sau ca glonţul. dacă ar merge înapoi ar merge ca racul, ca ziua de ieri, ca bumerangul sau mai ştiu eu cum. eu am încercat să-i găsesc, să-i aplic un ritm mersului îndărăt. dacă te supără, o să-ţi treacă.
poemul pare mai descatusat asa..french kiss insa - (stiu ca iar imi arat coltii!) nu merge cu vegetalul, ori nu se aude bine, ori ceva se poticneste cind il spui cu voce tare.
ca este french, neo-zeelandez sau roman un sarut ramine un tribut oferit dragostei. poate mers pe miza asta poate fi re-gindit ca titlu si vers.
Pentru cele spuse mai sus + pentru aspectul spontan, pentru adancimile obţinute natural, fara brizbrizuri cautate, pentru curatenia la toate capitolele etc.
atunci bănuiesc că cel mai simplu ar fi să așteptăm câțiva zeci de ani pentru a afla dacă ceea ce se scrie astăzi mai poate fi considerat poezie sau nu. pentru că așa cum ai spus și tu, Paul, poezia curată se va distinge și alege în timp de cea care doar a urmărit factorul „faimă”, atât de stupid într-un timp în care absolut totul se reciclează sau aruncă la gunoi după prima folosire.
nu stiu daca se poate spune corect ca nanovers vine de la "noua versuri" dar stiu ca se poate presupune ca inseamna "vers mic" sau, de ce nu, un fel de "realitate mica" de vreme ce versum (din universum) vine de la ideea de realitate sau entitate care se roteste (asemenea universului)
Ela, insula nu e nelocuită, e doar un Lumen, un canal, un tunel. Mulțumesc lui William Scott pentru fotografii. Aceasta e doar prima pagină, primul slide. Mulțumesc pentru gândul tău. Francisc, mulțumesc de trecere, acest text este în (strânsă) legătură cu textul 500. Ideea era de a realiza ceva flash. Te rog, dă pagina... dacă poți. :)
sister, dupa cum spui, este poezie, proza, colaj si telenovela (+2 finaluri, cu al nepotului 3; ma refer, fireste, la finalul propus de adrian, la comentarii, inainte de interventia ta). ma bucur mult ca-ti place. mi-ar fi placut sa specifici si ce anume iti place mai tare. grandpa
eu văd, în zilele când mama mea face șpagata, că va fi cald. în zilele cu norișori, mă trage de ombilic. fiind poet, numesc asta regressum ad ombillicum. ea râde, scoate o mână și cere o țigare superfină. și-n timpul acesta lung, pufăind amândoi, îi recit din coliba unchiului tom, sau îi cânt pe nas 10 negri mititei, dacă n-o venit alocația.
Cristina, eu intervenisem in calitate de editor, amintindu-va ca penitele necesita un comentariu mai amplu, pe care, iata, tu ni l-ai oferit.
multumesc.
cat despre partea a doua a comantariul tau si despre tonul sau imperativ...ce sa spun?
spun ca nu-i bai, de mult nu ma mai pusese nimeni la colt pe coji de nuci - chiar mi-era dor...:)
Frumos poem al stării pustiului, cumva mi-a amintit de scrierile lui Saint-Exupery, 'vol de nuit' sau 'pilot de guerre'... o stare de abandonare a vietii in mijlocul pustiului vieții aș numi-o fără să încerc vreo poetizare excesivă.
Închegat și discursul poetic, prozodia echilibrată între aserțiune și metaforă dar, ceea ce apreciez mai mult, am citit aici un poem cizelat, finisat, mai rar așa ceva de la acest autor talentat dar îndeobște cam neglijent c scrierile sale.
O peniță de la mine pentru toate acestea.
Margas
Domnule Dorel in primul rand multumesc pentru comentariu , in la doilea rand nu vad unde ar fi tenta sexula in texu de mai sus... nu aveti de ce sa va cereti scuze pentru simplu motiv ca v-ati dat sema ca aveti in fata un autor tanar, varsta nu scuza valoarea si oricum in poezie totul e subiectiv. de citit, citesc ce ma atrage si scriu ce simt, uneori imi iese prost alteori ...si mai prost:) insa nu cred ca solutia slvatoare sta in lecturare a 50 de poezii de autori importanti, ce e important pentru mine, pentru dumnevoatra poate fi neinteresant si viceversa, in lieteratura totul e subiectiv. textul de mai sus are scapari, nu zic nu, dar nu e chiar o catastrofa. va multumesc pentru interventiile facute in pagina mea cu respect, adelina
Adriana Lisandru bine ai venit! aduci cu tine un nou suflu în poezie și acest fapt te limpezește în locul meritat ce te așteaptă în Marele Labirint. am subliniat câteva metafore deosebite: "și auzeam auzeam auzeam repetat aceiași batere ritmică simultană roțile spuneau mai toți nu îmi ziceam sunt inimi toți călătorii aceștia iubesc" "(îndrăgostită, firește, abia desfăcută din mângâierile lui ca dintr-o a doua placentă)" textul are un final sensibil, de mare forță lirică: "sunt ceva ani de când nu mai pot asculta alte trenuri aud în schimb tot mai clar cum îmi vorbesc bunicii prin iarbă și frunze prin ploi și tot plec și nu se găsește nimeni să spună opriți odată vagoanele astea aici e o gară o haltă sau măcar un macaz nu trage nimeni semnalul de alarmă în câmp." așa cum stai prin gările Sufletului, așteptând mereu alte trenuri, ai ceva dintr-o altă nostalgie, altă reverberație. te voi mai citi.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
vă promit că citesc tot și vă voi răspunde. Rim, alăturarea cu Liternet, precum și prezența ta aici îmi face onoare. Acest site este doar o mică încercare de-a mea iar mîna tehnică este a fiului meu de 19 ani, David. Doar atît. Deci aveți răbdare cu noi.
pentru textul : prima pagină decred ca este cu adevarat interesant, dincolo de textul in sine, imaginarul autoarei... chiar daca insuficient valorizat prin mijloace estetice.
pentru textul : Cântec pentru Ulma deOricum am gasit cateva formulari care exced aria banalului zis el si poetic...
Aveti un typo : "l-a facut memorabil" Prima parte are o concentare mai mare ideatica. Imi place abstractizarea ideii, umbra din peretele din imagine care se potriveste foarte bine cu primele doua versuri ale textului. Versul de inceput / final da o senzatie de ciclicitate doar ca la inceput este orientat pe sine, iar pe final pe o "ea". Mi se pare ca a doua strofa de la "nu stiu unde incepe..." scade in intensitate, dar finalul este "in crescendo". Remarc : "de câte ori văd un perete simt nevoia să mă așez lângă el și să devenim împreună o cameră" , "de câte ori văd un perete simt nevoia să mă așez lângă el să îmi iau pulsul... să ți-l pun pe buze " Un text care mi-a placut... Ialin
pentru textul : să devenim împreună o cameră deWow! Prima peniță de aur pe Hermeneia de la Virgil căruia îi mulțumesc pentru apreciere și încredere!
pentru textul : tattoos deNu se vede clar scrisul. Insa imi plac versurile. Poate pe la inceput...
pentru textul : albastru deNici nu vreau să renunți. Tot ce vreau e să scrii.
pentru textul : Trăiește capra vecinului deinchide lumina si deschide-o ca sa fiu sigur ca am inchis-o. este aici o teama data de ploaie, de patura, de lipsa locului de pe frigider, de insusi frigiferul care este o alta lume care poate inghiti sau da ceva. " era vorba ", aceasta expresie aduce ceva deosebit in poem. era vorba si ceva mare s-a intamplat. trebuia sa iti scriu, sa mergem, sa facem, dar." era vorba" este naratorul poemului si el duce toate senzatiile pana la final pe o linie crescanda. incertitudinea si absurdul predomina. un poem ce nu eseuaza.
pentru textul : gustul alcalin al zilei de luni I de"Milă voiesc, iar nu jertfă," spunea cineva. Noi reduceam totul la mâncare, și Lui nu îi era îndeajuns. Și ce s-au mai speriat când le-a spus: dați-le voi să mănânce! Nu?
pentru textul : Scrum XXIV dePoemele tale mai noi cât ai postat cât am citit sunt scrise ca la confesional, oricum cam ăsta e stilul tău, te confesezi cititorului obligîndu-l să se bage în pielea ta, însă uneori, ca în acest poem, cred că abuzezi. În schimb, tu ai mereu câteva imagini frumoase, aici cea cu cerul care se crapă, cam în orice poem al tău există așa ceva, ceea ce face gălușca mai ușor de înghițit, o tehnică destul de bună de captare a bunăvoinței cititorului posibil obosit.
pentru textul : neverwas deFinalul mi se pare că abuzează de prea multe cuvinte presupunînd că se dorește minimalist în contextul acestui poem prolix.
viaţa nu merge îndărăt, aici e frumuseţea. viaţa merge înainte şi poate merge ca melcul, ca iepurele sau ca glonţul. dacă ar merge înapoi ar merge ca racul, ca ziua de ieri, ca bumerangul sau mai ştiu eu cum. eu am încercat să-i găsesc, să-i aplic un ritm mersului îndărăt. dacă te supără, o să-ţi treacă.
pentru textul : fotografie din spaţiu demulțumesc pentru comentarii și observații. am modificat puțin.
pentru textul : nevoia de predictibil I de... nţ!
pentru textul : Acrobaţie deSixtus, ultima strofă are aromă, de fapt are tot ce-i trebuie. Până acolo e cam accidentat terenul.(Pentru mine e accidentat...)
pentru textul : Rugina cuielor dehermes avea aripi la sandale
pentru textul : cârduri, stoluri, regretele depoemul pare mai descatusat asa..french kiss insa - (stiu ca iar imi arat coltii!) nu merge cu vegetalul, ori nu se aude bine, ori ceva se poticneste cind il spui cu voce tare.
ca este french, neo-zeelandez sau roman un sarut ramine un tribut oferit dragostei. poate mers pe miza asta poate fi re-gindit ca titlu si vers.
cheers!
pentru textul : french kiss vegetal dePentru cele spuse mai sus + pentru aspectul spontan, pentru adancimile obţinute natural, fara brizbrizuri cautate, pentru curatenia la toate capitolele etc.
pentru textul : sînt trei rugăciuni într-un cuibar deatunci bănuiesc că cel mai simplu ar fi să așteptăm câțiva zeci de ani pentru a afla dacă ceea ce se scrie astăzi mai poate fi considerat poezie sau nu. pentru că așa cum ai spus și tu, Paul, poezia curată se va distinge și alege în timp de cea care doar a urmărit factorul „faimă”, atât de stupid într-un timp în care absolut totul se reciclează sau aruncă la gunoi după prima folosire.
pentru textul : Este adevărat că poezia este pe moarte sau nu? denu stiu daca se poate spune corect ca nanovers vine de la "noua versuri" dar stiu ca se poate presupune ca inseamna "vers mic" sau, de ce nu, un fel de "realitate mica" de vreme ce versum (din universum) vine de la ideea de realitate sau entitate care se roteste (asemenea universului)
pentru textul : nanovers deEla, insula nu e nelocuită, e doar un Lumen, un canal, un tunel. Mulțumesc lui William Scott pentru fotografii. Aceasta e doar prima pagină, primul slide. Mulțumesc pentru gândul tău. Francisc, mulțumesc de trecere, acest text este în (strânsă) legătură cu textul 500. Ideea era de a realiza ceva flash. Te rog, dă pagina... dacă poți. :)
pentru textul : lumen slide 1 deexcelent... iata un motiv pentru care imi pare rau ca nu sint acum in bucuresti
pentru textul : La BUCHAREST MUSIC FILM FESTIVAL 2011 "se dă" artă gratis! desister, dupa cum spui, este poezie, proza, colaj si telenovela (+2 finaluri, cu al nepotului 3; ma refer, fireste, la finalul propus de adrian, la comentarii, inainte de interventia ta). ma bucur mult ca-ti place. mi-ar fi placut sa specifici si ce anume iti place mai tare. grandpa
pentru textul : consuelo si medea deeu văd, în zilele când mama mea face șpagata, că va fi cald. în zilele cu norișori, mă trage de ombilic. fiind poet, numesc asta regressum ad ombillicum. ea râde, scoate o mână și cere o țigare superfină. și-n timpul acesta lung, pufăind amândoi, îi recit din coliba unchiului tom, sau îi cânt pe nas 10 negri mititei, dacă n-o venit alocația.
pentru textul : o port pe mama în pântec deGeorge, cât îmi dai pe I-ul lipsă? ooof... :))
pentru textul : Groapa Himalayelor deDa, hialin, ma voi gandi la ce ai zis. Ce zici de "Spulberat"? Dancus
pentru textul : când am trecut deCristina, eu intervenisem in calitate de editor, amintindu-va ca penitele necesita un comentariu mai amplu, pe care, iata, tu ni l-ai oferit.
pentru textul : timidă umbra ta de fată demultumesc.
cat despre partea a doua a comantariul tau si despre tonul sau imperativ...ce sa spun?
spun ca nu-i bai, de mult nu ma mai pusese nimeni la colt pe coji de nuci - chiar mi-era dor...:)
Frumos poem al stării pustiului, cumva mi-a amintit de scrierile lui Saint-Exupery, 'vol de nuit' sau 'pilot de guerre'... o stare de abandonare a vietii in mijlocul pustiului vieții aș numi-o fără să încerc vreo poetizare excesivă.
pentru textul : fade out hotel deÎnchegat și discursul poetic, prozodia echilibrată între aserțiune și metaforă dar, ceea ce apreciez mai mult, am citit aici un poem cizelat, finisat, mai rar așa ceva de la acest autor talentat dar îndeobște cam neglijent c scrierile sale.
O peniță de la mine pentru toate acestea.
Margas
Poetul
pentru textul : cine-mi va deschide deDomnule Dorel in primul rand multumesc pentru comentariu , in la doilea rand nu vad unde ar fi tenta sexula in texu de mai sus... nu aveti de ce sa va cereti scuze pentru simplu motiv ca v-ati dat sema ca aveti in fata un autor tanar, varsta nu scuza valoarea si oricum in poezie totul e subiectiv. de citit, citesc ce ma atrage si scriu ce simt, uneori imi iese prost alteori ...si mai prost:) insa nu cred ca solutia slvatoare sta in lecturare a 50 de poezii de autori importanti, ce e important pentru mine, pentru dumnevoatra poate fi neinteresant si viceversa, in lieteratura totul e subiectiv. textul de mai sus are scapari, nu zic nu, dar nu e chiar o catastrofa. va multumesc pentru interventiile facute in pagina mea cu respect, adelina
pentru textul : quand les paroles sont inutiles deAdriana Lisandru bine ai venit! aduci cu tine un nou suflu în poezie și acest fapt te limpezește în locul meritat ce te așteaptă în Marele Labirint. am subliniat câteva metafore deosebite: "și auzeam auzeam auzeam repetat aceiași batere ritmică simultană roțile spuneau mai toți nu îmi ziceam sunt inimi toți călătorii aceștia iubesc" "(îndrăgostită, firește, abia desfăcută din mângâierile lui ca dintr-o a doua placentă)" textul are un final sensibil, de mare forță lirică: "sunt ceva ani de când nu mai pot asculta alte trenuri aud în schimb tot mai clar cum îmi vorbesc bunicii prin iarbă și frunze prin ploi și tot plec și nu se găsește nimeni să spună opriți odată vagoanele astea aici e o gară o haltă sau măcar un macaz nu trage nimeni semnalul de alarmă în câmp." așa cum stai prin gările Sufletului, așteptând mereu alte trenuri, ai ceva dintr-o altă nostalgie, altă reverberație. te voi mai citi.
pentru textul : Neînsemnat jurnal feroviar deparerea mea e ca profetul e nitel gelos.... (uite asa se mai umanizeaza si el, cateodata!)
pentru textul : Poezie nudă cu un bărbat dePagini