aranca, ca tot esti aici. ce ai sa-mi reprosezi? sa nu crezi vreodata ca m-as fi retras aiurea, asa... :) il stiu pe virgil de ani buni, iar el pe mine la fel. de multi ani, buni ani. ne-am verificat,. deja unul pe altul. :) ceilalti! nu aveti prea des ocazia sa aruncati cu pietre in cineva care se ofera asa de amabil. acum e momentul! deci? ce se mai banuieste ce mai e de verificat, ce victime mai am? de ce sa va scrieti lungi mailuri sau sa faceti luuuungi conversatii? intrebati direct. cu sinceritate, yours
Cred ca daca ai citat corect, Nicolae. Impresia mea a fost (si este) ca iti motivezi retragerea prin faptul ca ti-o cere cineva. Mi s-a parut simptomatic acest lucru. Adica, daca vrei sa pleci, pleci. Dar pleci pentru ca tu hotarasti asta. Nu pentru ca ti-o cere cineva. De aici neclaritatea. Eu nu am sa intervin cind un autor pe Hermeneia ii spune altul autor ca scrie prost. Chiar daca nu este adevarat. Poate am sa scriu un comentariu in care am sa spun ca scriitura e buna. Dar incerc sa nu impiedic dialogul sau polemica. Apoi, cred ca sintem copii mari si cred ca putem sa nu ne luam jucariile si sa plecam ori de cite ori ne-a suparat cineva. Oamenii spun multe lucruri pe Hermeneia si in masura posibilitatilor ne straduim sa moderam ca dialogul sa fie regulamentar. Tu ne spui ca nu moderam suficient. Altii ne spun ca moderam prea mult. Cred ca iti dai seama de dilema. Dar voi investiga pentru ca nici un membru Hermeneia nu poate pur si simplu sa "recomade" altuia plecarea. Dar chiar daca se intimpla, asa cum spuneam, sintem copii mari si putem sa mai si spunem altora ca "nu mor caii cind vor ciinii". Parerea mea. Nu inteleg expresia "eu nu fac parte din categoria elitistilor, sunt omul acela simplu din parodia recenta a lui Nincu, un om care stie ceva mai mult decat cei din urma sa, dar nu suficient sa fie important." Pe Hermeneia sint tot felul de oameni. Eu de exemplu sint un om obisnuit. Nici elitist si nici altfel. Si cred ca am fost disponibil in masura posibilitatii la cit mai multi dintre membri. Cred insa ca absolut nimeni de aici nu are nici cel mai vag habar despre efortul acestor 4 ani de a mentine Hermeneia. Efort care de foarte multe ori l-am facut aproape singur. Si nici despre efortul pe care il fac absolut singur (tehnic si administrativ) ca sa migrez acum Hermeneia de pe v.1 pe 2.0. Tocmai de aceea toate aceste mici hirjoneli si capricii mi se par aproape copilarii pe linga nenumaratele ore de nesomn si munca migaloasa. Deci, ca sa fie clar, nu inteleg de ce defilezi cu o astfel de "smerenie". Nu inteleg ce vrei sa demonstrezi. Mai ales ca expresia "un om care stie ceva mai mult decat cei din urma sa, dar nu suficient sa fie important" mi se pare relativ ipocrita. Parerea mea. " V-as incurca fiindca este posibil sa nu inteleg creatiile, ar trebui sa ma certati si sa ma penalizati fiindca urasc diacriticele si comit greseli typo, chiar conjug aiurea cate un verb... " Faptul ca nu intelegi o creatie e problema ta. Nimeni nu e obligat sa inteleaga totul. Faptul insa ca urasti diacriticele sau comiti greseli de tiparire sau de gramatica intra sub incidenta regulamentului pe care te-ai angajat de buna voie si nesilit de nimeni sa il respecti. Pe de alta parte ma indoiesc ca vreun site de literatura care se respecta va accepta sa postezi texte neglijente ca aspect gramatical. Parerea mea. " Apoi mi se nazareste cateodata sa fac pe criticul sau pe filozoful, am o idee fixa cu moralitatea, imi sare repede tandara, refuz sa citesc exprimarile din limbi altele decat cea romana, ba chiar pledez pentru romaneasca veche din popor si cultiv imbogatirea si redescoperirea acesteea. In concluzie sunt un salbatic si, deci, nu putem avea puncte/interese comune." Daca esti antisocial aceasta este problema ta. Nu cred ca ti-o pot rezolva eu sau altii de aici. Exista specialisti pentru asta. Iar daca chiar esti antisocial probabil ca nu iti vei gasi locul in nici o comunitate sociala. Iar asta mi se pare trist. Dar ramine parerea mea. "stiu, imi veti raspunde ca noua versiune primeste si... prostii. Ei, asta e: nu pot sa ma conving ca sunt prost. Am toate defectele, numai prost nu ma simt." Cred ca faci o regretabila eroare semantica. Exista o diferenta fundamentala intre a scrie prost si a fi... prost. Iar daca nu o intelegi este foarte trist si nu cred ca te pot ajuta eu. In orice caz eu personal nu cred ca esti prost. Si nici nu cred ca Hermeneia a numit prost pe cineva vreodata. Dar eu nu te pot ajuta sau obliga sa vezi corect lucrurile daca tu insisti sa le vezi cum vrei tu. Devine un consm inutil de energie si timp. Se va face cum vrei tu. Iti doresc succes pe mai departe.
mi-a plăcut cuplul pe care l-am zarit prin intermediul poeziei in fata casei de pe Popa Tatu. un cuplu deosebit. liniste impaciuitoare, tandrete usor amaruie. si unde sa fie cel mai potrivit loc ca o femeie sa-si planga fericirea daca nu in bratele lui?
Oanei ii place mult poemul, se ridica la asteptarile sale si a argumentat de ce pentru a ma convinga ca ii place, eu considerand, ca si tine, ca textul are mari probleme la "denominarea substantivelor poetice" si la ce ai mai spus ca are. eu am tinut-o pe a mea, ca e asa si pe dincolo (adica prost) si ea mi-a replicat ca am reactiile astea pentru ca sunt nefericita si de aceea sunt atat de acra si cusurgioaica si trebuie sa ma potolesc ca o sa fac riduri. fireste ca nu are nici gusturile tale si nici sensibilitatea ta critica. e mai putin pretentioasa.
dar, cine e Baraca, totusi?
Nu înțeleg de ce ar fi acest text poezie. Un dialog cu încercări de filozofare, nimic mai mult. Slab, lipsit de originalitate, oralitate care strică pentru că nu e bine mânuită (mare risc în poezie). Cred că ți-ar folosi mai mult dacă ai încerca sa alegi calitatea în fața cantității. Am văzut că ai postat 3 texte în aceeași zi, și nici unul dintre ele nu excelează, după părerea mea.
Când satyrul-sicofant le-a arătat drumul
Încă nu îşi golise cupa de trei ori
În Eleusis dimineaţa avea obrazul unei fecioare
Dar pereţii de lut îi scorojeau pielea coborând încet în ea
El visa la Vat Anghor cu ochii închişi
Petrecerea luase sfârşit
Coiful îi căzuse de pe creştet
În faţă apăru un zid negru
Breughel cel bătrîn şi Goya schiţau ceva pe verso
Din picioarele lui începeau să crească rădăcini de mangrove
A ieşi din pământ este umilinţa şi sfidarea supremă
bine, hialin...imagineaza ti ...cum m am trezit si citind com tau m am intristat. si azi e sambata. si apoi tu esti cinic, eu sunt hedonist, nu s cum o s o scoatem la capat. recunosc, is un tip incomod la comuri, speculez (vai, cat!), is ironic si balcanic cand sunt calcat in picioare, da eu vad aici un om franc, sincer, luptator, bataios aproape, care, ca sa te pupe, mai intai ti se urca in cap. si, da, ma plictisesc repede. da ce vina am eu aici? tu ar tb, din contra, sa te bati cu toti, incontinuu. ce importa forumul? nu avem toti unul interior? acolo e iadul si raiul nostru. ce importa ca mi place sau nu parerea ta despre moi? persevereaza, ajuta ma! sau macar da mi din cand in cand cate un bobarnac! iar daca o fi sa ma lauzi vreodata, as fi f incantat sa spun: "uite, hialin, dupa atata amar de vreme, am reusit! multumesc!" si ma opresc aici, da sa stii ca te am facut tovarasul meu de antrenament. en garde! bacovia a murit! traiasca bacovia!
Finalul - care nu este tocmai un final ci numai un punct de reper - mi-a placut pentru ca se depaseste pe sine, fara a ceda tentatiei paradoxului, spre tragic. Felicitari.
imi adun materialele aici la subsol
am copiat de pe net:
"Vom sugera o ipotetică ierarhie a construcţiei conceptului ideie în timp şi vom caracteriza succint fiecare interval ideie din ierarhia propusă.
1-Idei formă, idei obiect, înţelese ca părţi fixe, ca obiecte aparţinând ambientului fenomenal sau social.
2-Idei cinetice, idei predicat caracterizând mişcarea formelor naturale, sau a părţilor corpului subiectului.
3-Idei relaţie, separând şi particularizând condiţionări poziţionale, multi situante sau dinamice, între forme sau între mulţimi de predicate.
4-Idei proprietate particularizând o anume calitate a formei, relaţiei sau mişcării, proprietatea fiind separabilă senzorial sau intelectiv şi cumva utilizabilă de subiect.
5-Idei acţiune, definind o schimbare de stare, de formă, de mişcare, de relaţie sau mixtă, în realitatea observată şi reprezentată.
6-Idei interacţiune implicând distingerea agenţilor care acţionează cuplat şi alocând fiecăruia particularitatea modală a implicării.
7-Idei funcţie caracterizând un ansamblu de idei forme, relaţii, mişcări sau proprietăţi conexate care determină o interacţiune determinată într-un spaţiu obiectual procesual dat.
8-Idei persoană caracterizând individul conştient, posesor de capabilităţi de a identifica, atribui, crea sau controla moduri idei.
9-Ideia de valoare, concept subtil care pune în evidenţă caracteristica satisfiantă sau utilitară a stării ideie, fie formă sau proces, în diversitatea sensurilor sale.
10-Idei de grup social, cuprinzând un număr de individualităţi cuplate interactiv şi valorizant"
Cailean ai dreptate, voi incerca sa mai lucrez pe text. Da-mi voie sa contarzic afirmatia "Probabil din cauza forțării rimei." - Ultimul vers din strofa a doua are o idee la care tin mult, e gandit exact in forma aia, si nu, nu e fortat nimic. Vladimir multumesc pentru sugestie ! Ialin
Cam așa aș putea defini vorbele acestui geniu pustiu al Hermeneiei care ne tămaduiește durerile existențiale tot mai des cu prostia sa devenită proverbială. Cuvântul 'alegeri' are cel puțin două înțelesuri, unul este acela de 'opțiuni' când sintagma 'alegeri electorale' devine 'opțiuni electorale' și nu e pleonasm, dar și pe acela tocmai de 'optiuni ale electoratului', adica simplu 'alegeri' fie ele prezidentiale, parlamentare sau la uniunea scriitorilor filiala tecuci, situație în care devine un pleonasm mai ceva decât deja celebrul 'avansați înainte'.
În plus textul n-are sare, n-are piper, n-are nerv gazetăresc de niciun fel. Ce revistă? Care revistă? Mă plictisesc citindu-l mai ceva ca la ora de educație cetățenească din liceul din epoca de tristă amintire când mi se spunea ce e rău și ce e bine în trei propoziții simple, și alea cam dezarticulate.
Genul acesta de poezie s-a practicat prin anii de aur ai Quasarului ieșean. Nu e ceva nou. Cred că și în volumul "Inimă rezistentă" al regretatului Adrian Rogoz ar fi ceva apropiat ca stil. Mie îmi place realmente această tendință a ta susesiană și insist să scrii și proză sf. Îmi amintesc că odată, la o convenție europeană sf, au venit niște fizicieni (care lucrau pe la NASA) cu o revistă umoristică a lor. Nu înțelegeam mai nimic din "poante" și mai ales de ce râdeau în hohote citind-o. Dar votez pentru acest gen de literatură elitistă.
Cand nu pedepseste legea scrisa de om, pedepseste legea lui Dumnezeu. Data viitoare apelez la politia animalelor. Chiar ma gandeam ce texte horror se studiau in scoala, Miorita, Baltagul, Mesterul Manole, Ion, Rascoala. Crima si pedeapsa (nu, nu cartea, ci la propriu).
La apa ființei șezut-am și plâns-am. Apocalipsa după Dăncuș vorbește pe înțelesul prietenilor săi, dar și pe înțelesul îngerului. Când prietenii dispar, rămân firele albe, verzi! ca iarba care crește. Când îngerul dispare ("din perimetrul ființei") rămân lacrimile obosite de pe trepte. Prietenii fiind "mereu alții" nu te văd îmbătrânind; îngerul da, îngerul da. Așa cum crește iarba, îmbătrânești, zice Ecclesiastul; prietenii nu, prietenii nu. Ei cred că numai "dispari" așa deodată pentru a apărea în altă parte (până la urmă așa și este, dar îmi place aici simplitatea exprimării unei psihologii umane complicate în ultimă instanță, căci greu ne vine să credem că vom muri vr'odată). Acestea sunt semnele "Apocalipsei după Dăncuș", semnele înverzirii și ale lacrimilor, ale nepăsării pe de o parte și ale obosirii ființei pe de alta. Câteva formule pline de expresivitate în a doua parte, cea gravă, a întâlnirii (iacobiene?) cu îngerul: "porțile negre din ochi", "cearcăne - morminte în care îmi îngrop diminețile", "perimetrul ființei". Pentru toate acestea, peniță.
Te felicit pentru premiu Mariana, mă bucur mult. Sunt de acord cu tine, nu poţi oricum să îl modifici. În plus ştiu că pentru a ilustra o fotografie haiku-ul poate să fie altfel, să răspundă altor cerinţe estetice decât cele cunoscute de noi pentru haiku-ul de sine stătător.
Mailul meu este [email protected]. Îmi pare bine că nu te-ai supărat pe mine :), nu trebuia să îţi ceri scuze.
Virgile, stii ce-i funny? E ca tu ai un fel foarte personal de a sesiza problemele altora, atitudine care te identifica drept unul dintre cei mai self-sufficient romanian-american idiots pe care i-am cunoscut in viata mea. Si mai cred ca tu cand te barbieresti in oglinda (pe la marginile barbii) vezi acolo un Sean Connery cu titlu de fariseu. Si mai inceteaza te rog cu comentariile astea anti-romanesti pe la unele texte daca nu vrei sa devii complet ridicol. Parerea mea. Salutari din vechea Troie, Bobadil.
Cam prozaic inceputul si m-am incurcat in Doamna/Domnul pentru ca in primul vers spune Buna seara Domnul... de parca un Domn intra in cadru si totusi "Domnul" este cel care o intreaba pe "Doamna" de scaun. E derutant cumva. Ialin
MIrcea Cartarescu persevereaza in aceasta "trista tradare", cum ii spui tu. Ma bucur ca nu-i urmezi drumul. De fapt, observ ca multi din tinerii poeti si scriitori de azi se rup firesc de "literatura consacrata", si mai ales admir eleganta cu care o fac: nu-i spurca pe cei din generatiile trecute ci ii citesc si apoi ii ignora, vazandu-si de drum. E o mare realizare in Romania de azi. Se naste un suflu literar puternic si asta in tacere, fara mizeria TV si de presa scrisa a "vedetelor" autohtone. Sa ai pace, Dancus
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
aranca, ca tot esti aici. ce ai sa-mi reprosezi? sa nu crezi vreodata ca m-as fi retras aiurea, asa... :) il stiu pe virgil de ani buni, iar el pe mine la fel. de multi ani, buni ani. ne-am verificat,. deja unul pe altul. :) ceilalti! nu aveti prea des ocazia sa aruncati cu pietre in cineva care se ofera asa de amabil. acum e momentul! deci? ce se mai banuieste ce mai e de verificat, ce victime mai am? de ce sa va scrieti lungi mailuri sau sa faceti luuuungi conversatii? intrebati direct. cu sinceritate, yours
pentru textul : rugaminte importanta deCred ca daca ai citat corect, Nicolae. Impresia mea a fost (si este) ca iti motivezi retragerea prin faptul ca ti-o cere cineva. Mi s-a parut simptomatic acest lucru. Adica, daca vrei sa pleci, pleci. Dar pleci pentru ca tu hotarasti asta. Nu pentru ca ti-o cere cineva. De aici neclaritatea. Eu nu am sa intervin cind un autor pe Hermeneia ii spune altul autor ca scrie prost. Chiar daca nu este adevarat. Poate am sa scriu un comentariu in care am sa spun ca scriitura e buna. Dar incerc sa nu impiedic dialogul sau polemica. Apoi, cred ca sintem copii mari si cred ca putem sa nu ne luam jucariile si sa plecam ori de cite ori ne-a suparat cineva. Oamenii spun multe lucruri pe Hermeneia si in masura posibilitatilor ne straduim sa moderam ca dialogul sa fie regulamentar. Tu ne spui ca nu moderam suficient. Altii ne spun ca moderam prea mult. Cred ca iti dai seama de dilema. Dar voi investiga pentru ca nici un membru Hermeneia nu poate pur si simplu sa "recomade" altuia plecarea. Dar chiar daca se intimpla, asa cum spuneam, sintem copii mari si putem sa mai si spunem altora ca "nu mor caii cind vor ciinii". Parerea mea. Nu inteleg expresia "eu nu fac parte din categoria elitistilor, sunt omul acela simplu din parodia recenta a lui Nincu, un om care stie ceva mai mult decat cei din urma sa, dar nu suficient sa fie important." Pe Hermeneia sint tot felul de oameni. Eu de exemplu sint un om obisnuit. Nici elitist si nici altfel. Si cred ca am fost disponibil in masura posibilitatii la cit mai multi dintre membri. Cred insa ca absolut nimeni de aici nu are nici cel mai vag habar despre efortul acestor 4 ani de a mentine Hermeneia. Efort care de foarte multe ori l-am facut aproape singur. Si nici despre efortul pe care il fac absolut singur (tehnic si administrativ) ca sa migrez acum Hermeneia de pe v.1 pe 2.0. Tocmai de aceea toate aceste mici hirjoneli si capricii mi se par aproape copilarii pe linga nenumaratele ore de nesomn si munca migaloasa. Deci, ca sa fie clar, nu inteleg de ce defilezi cu o astfel de "smerenie". Nu inteleg ce vrei sa demonstrezi. Mai ales ca expresia "un om care stie ceva mai mult decat cei din urma sa, dar nu suficient sa fie important" mi se pare relativ ipocrita. Parerea mea. " V-as incurca fiindca este posibil sa nu inteleg creatiile, ar trebui sa ma certati si sa ma penalizati fiindca urasc diacriticele si comit greseli typo, chiar conjug aiurea cate un verb... " Faptul ca nu intelegi o creatie e problema ta. Nimeni nu e obligat sa inteleaga totul. Faptul insa ca urasti diacriticele sau comiti greseli de tiparire sau de gramatica intra sub incidenta regulamentului pe care te-ai angajat de buna voie si nesilit de nimeni sa il respecti. Pe de alta parte ma indoiesc ca vreun site de literatura care se respecta va accepta sa postezi texte neglijente ca aspect gramatical. Parerea mea. " Apoi mi se nazareste cateodata sa fac pe criticul sau pe filozoful, am o idee fixa cu moralitatea, imi sare repede tandara, refuz sa citesc exprimarile din limbi altele decat cea romana, ba chiar pledez pentru romaneasca veche din popor si cultiv imbogatirea si redescoperirea acesteea. In concluzie sunt un salbatic si, deci, nu putem avea puncte/interese comune." Daca esti antisocial aceasta este problema ta. Nu cred ca ti-o pot rezolva eu sau altii de aici. Exista specialisti pentru asta. Iar daca chiar esti antisocial probabil ca nu iti vei gasi locul in nici o comunitate sociala. Iar asta mi se pare trist. Dar ramine parerea mea. "stiu, imi veti raspunde ca noua versiune primeste si... prostii. Ei, asta e: nu pot sa ma conving ca sunt prost. Am toate defectele, numai prost nu ma simt." Cred ca faci o regretabila eroare semantica. Exista o diferenta fundamentala intre a scrie prost si a fi... prost. Iar daca nu o intelegi este foarte trist si nu cred ca te pot ajuta eu. In orice caz eu personal nu cred ca esti prost. Si nici nu cred ca Hermeneia a numit prost pe cineva vreodata. Dar eu nu te pot ajuta sau obliga sa vezi corect lucrurile daca tu insisti sa le vezi cum vrei tu. Devine un consm inutil de energie si timp. Se va face cum vrei tu. Iti doresc succes pe mai departe.
pentru textul : hermeneia 2.0 demomeala adevarata si vie - e mult spus. momeala vie ar fi suficient
pentru textul : go fishing demotan castrat inutile? asta e din bancul cu baba si pestisorul de aur? hmmm!
mi-a plăcut cuplul pe care l-am zarit prin intermediul poeziei in fata casei de pe Popa Tatu. un cuplu deosebit. liniste impaciuitoare, tandrete usor amaruie. si unde sa fie cel mai potrivit loc ca o femeie sa-si planga fericirea daca nu in bratele lui?
pentru textul : femeie aşteptînd primăvara deOanei ii place mult poemul, se ridica la asteptarile sale si a argumentat de ce pentru a ma convinga ca ii place, eu considerand, ca si tine, ca textul are mari probleme la "denominarea substantivelor poetice" si la ce ai mai spus ca are. eu am tinut-o pe a mea, ca e asa si pe dincolo (adica prost) si ea mi-a replicat ca am reactiile astea pentru ca sunt nefericita si de aceea sunt atat de acra si cusurgioaica si trebuie sa ma potolesc ca o sa fac riduri. fireste ca nu are nici gusturile tale si nici sensibilitatea ta critica. e mai putin pretentioasa.
pentru textul : prin absurd, caii oanei pellea dedar, cine e Baraca, totusi?
Nu înțeleg de ce ar fi acest text poezie. Un dialog cu încercări de filozofare, nimic mai mult. Slab, lipsit de originalitate, oralitate care strică pentru că nu e bine mânuită (mare risc în poezie). Cred că ți-ar folosi mai mult dacă ai încerca sa alegi calitatea în fața cantității. Am văzut că ai postat 3 texte în aceeași zi, și nici unul dintre ele nu excelează, după părerea mea.
pentru textul : Tu deascult totusi parerile asupra textului, multumesc.
pentru textul : Cândva deTitlu : hierofantul din Woodstock
Subtitlu : Lucy in the sky with diamonds
Când satyrul-sicofant le-a arătat drumul
Încă nu îşi golise cupa de trei ori
În Eleusis dimineaţa avea obrazul unei fecioare
Dar pereţii de lut îi scorojeau pielea coborând încet în ea
El visa la Vat Anghor cu ochii închişi
Petrecerea luase sfârşit
Coiful îi căzuse de pe creştet
În faţă apăru un zid negru
Breughel cel bătrîn şi Goya schiţau ceva pe verso
Din picioarele lui începeau să crească rădăcini de mangrove
A ieşi din pământ este umilinţa şi sfidarea supremă
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 21 debine, hialin...imagineaza ti ...cum m am trezit si citind com tau m am intristat. si azi e sambata. si apoi tu esti cinic, eu sunt hedonist, nu s cum o s o scoatem la capat. recunosc, is un tip incomod la comuri, speculez (vai, cat!), is ironic si balcanic cand sunt calcat in picioare, da eu vad aici un om franc, sincer, luptator, bataios aproape, care, ca sa te pupe, mai intai ti se urca in cap. si, da, ma plictisesc repede. da ce vina am eu aici? tu ar tb, din contra, sa te bati cu toti, incontinuu. ce importa forumul? nu avem toti unul interior? acolo e iadul si raiul nostru. ce importa ca mi place sau nu parerea ta despre moi? persevereaza, ajuta ma! sau macar da mi din cand in cand cate un bobarnac! iar daca o fi sa ma lauzi vreodata, as fi f incantat sa spun: "uite, hialin, dupa atata amar de vreme, am reusit! multumesc!" si ma opresc aici, da sa stii ca te am facut tovarasul meu de antrenament. en garde! bacovia a murit! traiasca bacovia!
pentru textul : a căzut o stea deCristina, din text lipsesc destul de multe virgule... Parcă prea multe.
pentru textul : X şi Y deFinalul - care nu este tocmai un final ci numai un punct de reper - mi-a placut pentru ca se depaseste pe sine, fara a ceda tentatiei paradoxului, spre tragic. Felicitari.
pentru textul : Pentru că... deimi adun materialele aici la subsol
am copiat de pe net:
"Vom sugera o ipotetică ierarhie a construcţiei conceptului ideie în timp şi vom caracteriza succint fiecare interval ideie din ierarhia propusă.
1-Idei formă, idei obiect, înţelese ca părţi fixe, ca obiecte aparţinând ambientului fenomenal sau social.
2-Idei cinetice, idei predicat caracterizând mişcarea formelor naturale, sau a părţilor corpului subiectului.
3-Idei relaţie, separând şi particularizând condiţionări poziţionale, multi situante sau dinamice, între forme sau între mulţimi de predicate.
4-Idei proprietate particularizând o anume calitate a formei, relaţiei sau mişcării, proprietatea fiind separabilă senzorial sau intelectiv şi cumva utilizabilă de subiect.
5-Idei acţiune, definind o schimbare de stare, de formă, de mişcare, de relaţie sau mixtă, în realitatea observată şi reprezentată.
6-Idei interacţiune implicând distingerea agenţilor care acţionează cuplat şi alocând fiecăruia particularitatea modală a implicării.
7-Idei funcţie caracterizând un ansamblu de idei forme, relaţii, mişcări sau proprietăţi conexate care determină o interacţiune determinată într-un spaţiu obiectual procesual dat.
8-Idei persoană caracterizând individul conştient, posesor de capabilităţi de a identifica, atribui, crea sau controla moduri idei.
9-Ideia de valoare, concept subtil care pune în evidenţă caracteristica satisfiantă sau utilitară a stării ideie, fie formă sau proces, în diversitatea sensurilor sale.
10-Idei de grup social, cuprinzând un număr de individualităţi cuplate interactiv şi valorizant"
pentru textul : alter ego deCailean ai dreptate, voi incerca sa mai lucrez pe text. Da-mi voie sa contarzic afirmatia "Probabil din cauza forțării rimei." - Ultimul vers din strofa a doua are o idee la care tin mult, e gandit exact in forma aia, si nu, nu e fortat nimic. Vladimir multumesc pentru sugestie ! Ialin
pentru textul : Contuzii deCam așa aș putea defini vorbele acestui geniu pustiu al Hermeneiei care ne tămaduiește durerile existențiale tot mai des cu prostia sa devenită proverbială. Cuvântul 'alegeri' are cel puțin două înțelesuri, unul este acela de 'opțiuni' când sintagma 'alegeri electorale' devine 'opțiuni electorale' și nu e pleonasm, dar și pe acela tocmai de 'optiuni ale electoratului', adica simplu 'alegeri' fie ele prezidentiale, parlamentare sau la uniunea scriitorilor filiala tecuci, situație în care devine un pleonasm mai ceva decât deja celebrul 'avansați înainte'.
pentru textul : pentru că uiţi ce ai mâncat aseară deÎn plus textul n-are sare, n-are piper, n-are nerv gazetăresc de niciun fel. Ce revistă? Care revistă? Mă plictisesc citindu-l mai ceva ca la ora de educație cetățenească din liceul din epoca de tristă amintire când mi se spunea ce e rău și ce e bine în trei propoziții simple, și alea cam dezarticulate.
da, cred că ar suna mai bine „floare murdărită”. cu toate subtilitățile implicate
pentru textul : spring roll deGenul acesta de poezie s-a practicat prin anii de aur ai Quasarului ieșean. Nu e ceva nou. Cred că și în volumul "Inimă rezistentă" al regretatului Adrian Rogoz ar fi ceva apropiat ca stil. Mie îmi place realmente această tendință a ta susesiană și insist să scrii și proză sf. Îmi amintesc că odată, la o convenție europeană sf, au venit niște fizicieni (care lucrau pe la NASA) cu o revistă umoristică a lor. Nu înțelegeam mai nimic din "poante" și mai ales de ce râdeau în hohote citind-o. Dar votez pentru acest gen de literatură elitistă.
pentru textul : baloane de tăcere deloool...Sorin, ți-ai propus cumva să bați recordul construcțiilor genitivaleși acuzative per strofă?
pentru textul : Kenningar dede ce în cutia cu nisip?
pentru textul : Manifeste (1) - Manifestul Partidului Comunist deCand nu pedepseste legea scrisa de om, pedepseste legea lui Dumnezeu. Data viitoare apelez la politia animalelor. Chiar ma gandeam ce texte horror se studiau in scoala, Miorita, Baltagul, Mesterul Manole, Ion, Rascoala. Crima si pedeapsa (nu, nu cartea, ci la propriu).
pentru textul : Motanul Fuior și Securitatea statului deca ai dreptate. Cel putin in privinta fotografiei. Cand voi putea o voi mari.
pentru textul : (4) Aforeme deochii foarte mari, ca să încapă hawai cu totul. :)
are ceva de poveste textul acesta, chiar te face să intri în el ca într-o casă albă cu obloane mari.
pentru textul : BIG EYES deLa apa ființei șezut-am și plâns-am. Apocalipsa după Dăncuș vorbește pe înțelesul prietenilor săi, dar și pe înțelesul îngerului. Când prietenii dispar, rămân firele albe, verzi! ca iarba care crește. Când îngerul dispare ("din perimetrul ființei") rămân lacrimile obosite de pe trepte. Prietenii fiind "mereu alții" nu te văd îmbătrânind; îngerul da, îngerul da. Așa cum crește iarba, îmbătrânești, zice Ecclesiastul; prietenii nu, prietenii nu. Ei cred că numai "dispari" așa deodată pentru a apărea în altă parte (până la urmă așa și este, dar îmi place aici simplitatea exprimării unei psihologii umane complicate în ultimă instanță, căci greu ne vine să credem că vom muri vr'odată). Acestea sunt semnele "Apocalipsei după Dăncuș", semnele înverzirii și ale lacrimilor, ale nepăsării pe de o parte și ale obosirii ființei pe de alta. Câteva formule pline de expresivitate în a doua parte, cea gravă, a întâlnirii (iacobiene?) cu îngerul: "porțile negre din ochi", "cearcăne - morminte în care îmi îngrop diminețile", "perimetrul ființei". Pentru toate acestea, peniță.
pentru textul : Apocalipsa dupa Dancus deTe felicit pentru premiu Mariana, mă bucur mult. Sunt de acord cu tine, nu poţi oricum să îl modifici. În plus ştiu că pentru a ilustra o fotografie haiku-ul poate să fie altfel, să răspundă altor cerinţe estetice decât cele cunoscute de noi pentru haiku-ul de sine stătător.
pentru textul : Haiku - (M) deMailul meu este [email protected]. Îmi pare bine că nu te-ai supărat pe mine :), nu trebuia să îţi ceri scuze.
...l-am verificat, dar, ca de obiei, barna proprie se zareste mai greu.
pentru textul : Oala cu lapte decorectez
Virgile, stii ce-i funny? E ca tu ai un fel foarte personal de a sesiza problemele altora, atitudine care te identifica drept unul dintre cei mai self-sufficient romanian-american idiots pe care i-am cunoscut in viata mea. Si mai cred ca tu cand te barbieresti in oglinda (pe la marginile barbii) vezi acolo un Sean Connery cu titlu de fariseu. Si mai inceteaza te rog cu comentariile astea anti-romanesti pe la unele texte daca nu vrei sa devii complet ridicol. Parerea mea. Salutari din vechea Troie, Bobadil.
pentru textul : Eminescu deAdrian, ai scris excelent.
Strofa aceasta este memorabilă:
Şi mă umple tainic golul tuturora,
Mugurul din ziduri moartea mi-o dezminte,
Vă salut fireşte, cât aici e ora,
În sfârşit îmi creşte inima de minte;
las semnul meu de apreciere pentru întreg, însă. may I?:)
pentru textul : Pensulă deCam prozaic inceputul si m-am incurcat in Doamna/Domnul pentru ca in primul vers spune Buna seara Domnul... de parca un Domn intra in cadru si totusi "Domnul" este cel care o intreaba pe "Doamna" de scaun. E derutant cumva. Ialin
pentru textul : Je suis fatigué deMIrcea Cartarescu persevereaza in aceasta "trista tradare", cum ii spui tu. Ma bucur ca nu-i urmezi drumul. De fapt, observ ca multi din tinerii poeti si scriitori de azi se rup firesc de "literatura consacrata", si mai ales admir eleganta cu care o fac: nu-i spurca pe cei din generatiile trecute ci ii citesc si apoi ii ignora, vazandu-si de drum. E o mare realizare in Romania de azi. Se naste un suflu literar puternic si asta in tacere, fara mizeria TV si de presa scrisa a "vedetelor" autohtone. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : Pe când un consens? deȘtii la ce mă refer! Dar dacă toți am scrie la fel, am face procese verbale și nu literatură! Era doar o părere! Efemeră !
pentru textul : scaranoastradebloc detext slab si ingrozitor de nepoetic
pentru textul : Vorbitor în Numele Morților dePagini