Șocant punct de vedere. Asta ai intenționat? Un experiment? Ai un typo în ultima strofă.

Oana, mulțumesc de părere și citire. Între ”salt” și „jucător de ruletă”există și acea „detașare” menită să aducă un plus de nuanță. Oricum, mie nu mi se pare a fi în plus, la salt mă refer, bineînțeles.

O seară bună,
Eugen.

cred ca-i de bine ce spunneti domnule profesor, va multumesc de trecere si de semn.

bobadil exista pe lista autorilor hermeneia. am lucrat putin la site si au existat unele discrepante. deci, bobadil exista dar are temporar contul suspendat

dan, alma, vlad, bine v-am gasit. parerile voastre sunt binevenite.

Cer iertare pentru răspunsul întârziat.
Aţi urcat cu mine pe munte întru întreită bucurie si spun si eu ca alţii din vremuri demult apuse: ,,hai să facem trei colibe" :)

Paul, tu îmi observi mereu ezitările si stii când să încurajezi, când să dai mâna, când să spui ,,hai, continuă, poţi mai mult!". Îţi mulţumesc întreit :)
Mulţumesc mult că ai umplut pustiul cu empatia ce o dă acelasi crez, aceeasi stare, acelasi dor de cer.

Raluca, îţi simt bucuria si e atât de bine! :) Cuvintele selectate si, mai ales remarcarea titlului, arată că ai interpretat foarte bine. Deci, te pricepi :) Mulţumesc din tot sufletul. E atâta floare în văzduhul dintre noi!

Sebi, ce frumos ai intrat în atmosfera poemului, în urcusul nostru câtre întreita bucurie. Îţi mulţumesc pentru lectura atentă. Despre florile pentru egretele negre, pot spune doar că albul se dăruie ca lumina, ca mireasma primăverii. Prin El e totul posibil. Mulţumesc pentru generozitate.

Virgil, îmi e foarte dragă opinia ta. În acel miez de poem am fost mai îndrăzneaţă, mai ,,eu". Mă încurajează mult să-mi definitivez stilul. Mulţumesc.

Margas, mi-ar plăcea să fie sincer comentul tău. Îl voi considera asa. Retin un lucru frumos spus: ,,dacă e să scrii poem religios, cred că întâi trebuie să taci... și dacă e să scrii poem religios bun, atunci trebuie să taci mai mult." E greu de scris poezie religioasă. Recunosc. Poticneala îmi e dragă. Asa e urcusul. Si e frumos să nu fii sigur. Îţi mulţumesc pentru opinie. Rog respect pentru antecomentatori ( sunt ,,musafirii" mei :) ).

Paul si Raluca, bucuria e aceeasi :) Mulţumesc!

Aranca, inițial acest text purta alt titlu, însă modificându-i ultimele versuri am considerat că s-a schimbat ceva important într-un corp. al textului, al meu sau în corpul stărilor. de acolo paralela trasă spre mine. rosul părului a fost însă ceva spontan, oarecum dramatic, cum a simțit francisc. Francisc, mi-a plăcut comentariul tău. Ce să vă spun.. nu știți ce mult m-au bucurat trecerile voastre. vă mulțumesc.

... uitasem ceva:) totuși ...poate o să găsești cândva, mai apoi, o construcție diferită de "fluviul timpului", să nu fie genitivală, bată-o-ar vina:)! știi tu, gen: farul speranței, portul iubirii... etc.

are un inceput putin mai greoi. eu una as taia prima strofa si am sa-ti spun si de ce. "si masinile mor" e ok, n-am mai auzit-o pana acum, insa "nu-i asa mami" l-am auzit de atat de multe ori incat in mod involuntar creierul meu si-a creat o bariera impotriva expresiei asteia. apoi, versul 2 mi se pare ca o da putin in patetic, care iarasi strica daca nu stii cum sa te pastrezi la o oarecare distanta. as fi mers pe ceva sugestiv, nu care sa dea mura-n gura, pentru ca asa cititorul se simte cumva obligat sa gaseasca o metoda care sa-l ajute sa asimileze informatia gata digerata.
"cu închizători nichelate la casat
programul rabla ne-am ales cu un waucer" imaginile astea( desi bune) nu se leaga.
"picuram prin pardoseala de marmură" versul asta mi-a placut mult, insa "abis"-ul de dupa il strica si-l aduce la granita cliseului.
per total poemul mi s-a parut chiar bun. ar mai trebui lucrat pe ici pe colo, mai ales la inceput unde erai cat pe ce sa ma pierzi. a da, si foarte tare imaginea " păpuşile au privegheat-o trei nopţi
aşa făcuseră în iarna trecută cu vecinul".
daca nu ar fi fost prima strofa probabil ca as fi trecut peste cele cateva scapari si as fi dat penita.

Când clovnul îţi spune că nu mai are lacrimi pe stoc,
priveşti dedesubtul scenei, şi-i ceri iertare pentru deranj.
Călători prin grotele timpului, beţia vinului de rouă
îşi traversează destinul de gări părăsite.

Femei transparente aleargă pe şine -
dintre toate lucrurile frumoase , doar săbiile nu şi-au terminat călătoria.
Şi din aceasta cauză, lacuri se vor îmbrăca în nuferi amari -
cerşetorul îşi lasă genunchii de rezerva şi-şi aşteaptă optimist, ocara...

un personaj fabulos. umor spumos.

a compara hermeneia cu Villon nu reuşeşte să demonstreze decît o gîndire simplistă. Şi mă tem că pînă şi autorul gafei îşi dă seama de ea. Nu cred că se merită să onorez elucubraţia asta cu vreo opinie.

Nici pe departe, Cristina! În atmosfera Sarbatorilor mă ocup, totuşi, când găsesc timp, cu revizuirea/ corectarea textelor pentru cartea pe care intentionez s-o fac să apară în primele luni ale lui 2011. O să revin, desigur, şi pe site.
Mulţumesc pentru lectură. La mulţi ani!
Tudor

Andu și eu te respect foarte mult, chiar (îmi) ești simpatic; nu pot să nu observ faptul că ești politicos. Apreciez cele 3 încercări ale tale. Probabil nu cunoști semnificațiile acestei cifre și cu siguranță nu le cunoști pe cele esențiale . Faptul că textul te-a solicitat de 3 ori este pozitiv .Continuă, ești pe un drum ascendent, din punct de vedere spiritual vei avea de câștigat. Tot ce mi-ai scris mă bucură . În primul rând interesul tău pentru care îți mulțumesc și pentru faptul că ai consumat ceva timp să-mi/ne împărtășești impresiile.Apreciez felul în care îți exprimi părerile cu privire la textele pe care le citești ( nu sunt chiar atât de înfumurat să cred că mă citești /comentezi numai pe mine) Mulțumesc frumos!(mă aștept ca cineva să obiecteze că nu se poate mulțumi decât în felul acesta dar am vrut să potențez...) Referitor la text nu am ce să răspund este părerea ta și o respect. Mi-ai adus aminte de Balaam))) Bezele!