convingerea mea este ca ultimile doua versuri nu isi au rostul, iar titlul ar trebui sa fie mai putin evaziv, adica sa sugereze pe cat posibil esenta poetica a acestor versuri.
ooo, daaa, ionut, felicitari pentru cele 3 penite! le meriti pe deplin. in textele tale gasesc tot ce ai descris tu acolo despre Adevarata Poezie. te descria cineva cu un cuvant incepand cu o si care se termina cu n. mi se parea si mie ca te-apropii. acum sunt convinsa. pentru ca numai la astfel de oameni nesimtirea nu este un bonus al vanitatii, ci al o....eniei. care nu e omenie, desigur.
bun, a fost opinia mea. cel puţin corectează la "garduri eletrice", şi nu sînt sigur la suflete. se vor eclectice sau electrice? mi se pare un text sub nivelul tău.
From: "Catalina Chelaru" <[email protected]> Add sender to Contacts To: [email protected] Buna ziua, rog cu deosebit respect Consiliul Hermeneia sa accepte postarea pe siteul literar Hermeneia a anuntului privind recitalul din cadrul Zilelor Universitatii de Arte G . Enescu, pentru miercuri 22 oct 2008 ora 18 cu Das Marienleben de Hindemith. Interpreteaza soprana Catalina Chelaru, la pian Lacramioara Naie. Multumesc, Katya Kelaro calendar Sunday, October 19, 2008 7:36 PM *am trimis acest email Consiliului Hermeneia pe 19 octombrie *in aceasta seara voi retrage acest text de pe site. m-ar enerva teribil sa fac asta inainte de recital. *luati in considerare retragerea mea definitiva de pe siteul dumneavoastra. nu au rost alte precizari de nicio parte. /*multumesc dlui dorin cozan pentru atragerea atentiei si consiliului hermeneia pentru colaborare. as aprecia daca nu s-ar mai scrie nimic sub acest comentariu si sub acest text. luati-o ca pe o rugaminte a unui artist inainte de a intra pe scena. *da, andu ,ai intuit perfect. a fost odata o tara numita romania
Eu l-am cunoscut ca pe un om jovial și amabil. Îmi pare rău că mereu mi-am zis că voi trece pe la Junimea să discut cu domnia sa, dar uite că n-am mai apucat să fac asta. Uneori un lucru amânat poate fi amânat pentru totdeauna.
primele nouă versuri (astea de fapt apar când deschizi pe site categoria poezie) sunt o întreagă poezie, un clip în care reușești să trăiești „în același timp” trecutul, prezentul și viitorul. 7 + 1 + 1 fiecare reprezentând o etapă.
mie îmi place poemul fără ultimele două versuri, le găsesc în plus, taie din forţa poemului, de altfel atrăgător.
versuri cu forţă: "mă tem să nu devin femeie să nu îmi crească aripi"; "între timp rămîn lipit cu spatele de peretele social"
şi foarte, foarte mult îmi place acesta: "ascult coastele casei șoptind între ele"
pentru: "sorb liniștea neagră a nopții" un vers tern, însă, în economia textului, mai consider că se integrează mulţimii şi asta înseamnă că merge cu valul versurilor. depinde cum este recepţionat. personal, aş face ceva cu el.
Frumos poem, dar fără femeia frumoasă de la final. Poemul se termină aici: "cum vara îmbătrîneşte în mine".
Spunea Leoveanu - azi se împlinesc 2 ani de la trecerea sa dincolo - că există doar câteva silabe în care poţi termina un poem şi întotdeauna ultimul sunet este o vocală, dar nu oricare, ci doar câteva au acest privilegiu, şi vreo două consoane sonore. Am mai discutat despre asta, cu ani în urmă.
Nu cred ca este fericita repetitia din incipitul poemului la fel cum nu cred ca era necesara explicitarea din final. In rest, un poem foarte bun, cu aceeasi cadenta semantica asiatica cu care m-a obisnuit acest talentat rapsod caruia daca as fi imputernicita, i-as gasi un binemeritat loc intr-un vademecum al poeziei multiculturale, desigur daca as gasi sponsorii.
Margas
Remarc aici un remarcabil potential dar care e utilizat intr-un mod defectuos... atata energie risipita doar pentru un conflict de orgolii... ce-ar fi sa revenim la idei si la sentimente... care le are sa ramana, cei mai nepregatiti sa le aduca de acasa... mai putem astepta :) Yester ai nimerit bine aici si sunt convins ca vei gasi parteneri credibili de dialog... insa lasa mai usor retorica si concentreaza-te asupra textelor nu pe directia persoanelor... nu e sfat ci doar o remarca personalizata;) Oki... te citesc... pana acum nu m-ai mirat... fa-ma praf cu ceva si ma iarta de plasticul asta din exprimare care incepe sa miroase a ars.
”înjur ca și cum aș pune fructe verzi în pomi
și m-aș ruga la dumnezeu să nu se-așeze nimic
rămâne mereu o distanță minusculă lângă care
nu-i bine nici să respiri” - grupajul acesta mi se pare cel mai bun, cristina
- ai plecat frumos de la copilărie, de la acele napolitane cu cacao, ai salvat vrăbii și ai ajuns apoi la distanța aceea minusculă, la ceea ce trebuie/ se impune, iar finalul e sugestiv, rebel, i-aș spune, nu... drăcesc :)
- mai trec. că-mi place :)
adevărul este că aproape uitasem cîtă similaritate există între bobadil și nicodem. cît de identici sînt în incapacitatea lor de a comunica civilizat, în atracția puternică pe care o manifestă față de comportamentul mojic. comportament despre care cred că în adîncul lor îl simt ca pe un fel de retrăire a întregii lor copilării și adolescențe. cît de identici sînt în izbucnirile extremiste, în violența limbajului, în incapacitatea de a accepta măcar și posibilitatea ca altcineva (decît ei) să aibă o opinie corectă. similari și în mereu prezenta „mînie sfîntă” care „știe și vrea binele celorlalți, al literaturii, hermeneii, blah, blah, blah...” domnilor, voi v-ați născut într-un secol greșit. trebuia să fiți inchizitori, conchistadori sau cruciați. aveți stofă eroică. păcat că nu sînteți decît niște epigoni jalnici cu săbii de lemn și capot de baie în loc de platoșă de teuton.
nicodem, nu am să mă demit să răspund aberațiilor tale cu rezonanță de canalizare. cînd vei învăța să vorbești civilizat și fără mojicii (dacă asta se va putea întîmpla vreodată), și cînd vei renunța să te mai pui pe tine în centrul discuției, poate mă voi gîndi să îți răspund. pînă atunci însă nu. nu voi alege să fac decît un singur comentariu la ce ai spus tu: „apoi "dumnezeu" amestecat cu mizeriile noastre cele mai puturoase”. sînt convins că dumnezeu este amestecat în orice vrea el. și că sub nicio formă nu are nevoie de permisiunea sau protecția ta. nu vreau să încep o dezbatere teologică pentru că, iartă-mă, dar nu cred că ai organul necesar, și probabil nici școala, dar așa, pentru culturica ta tiolojică, de cînd a fost pus pe cruce și apoi pus în mormînt, dumnezeu s-a „amestecat cu mizeriile noastre cele mai puturoase”. dar mă tem că tu nu poți pricepe asta. așa că nu te strădui.
se pare că nu doar în cluj plouă în perioada asta a anului, iar bacovia cu toamna lui n-a plecat încă.
mi-a plăcut mult poemul, o descriere parca a fragilității umane( personale), singurătății și nevoii inconștiente de a lupta chiar și atunci când ți se surpă pământul sub tine. l-am citit și aseară, iar acum m-am reîntors să-l trec la preferate.:)
o duminică frumoasă și odihnită!
inteligentă construcție, balansînd între aplecarea spe detalii și fuga de acestea; sugerarea unor amănunte pe o rampă urmată de un palier al distilării. Hmm! Vlad ce ai azi, ești doar un cititor! sensibilitate tehnică viziune de evidențiat!
Poemul tău e reușit până la lozul câștigător, apoi, după cum și tu spui, pierzi, însă pierzi inspirație poetică și finalizezi simplist. Dacă ai mai lucra finalul, ai mai adăuga imagini, ai continua ideea, ar rezulta un poem. Până acum, e o jumătate. Mult succes.
mi-ai amintit de bancul ăla care spune ca românul e cunoscut pe piata economica mondiala cu chirpicii. face o sumedenie de afaceri cu alte tari sa-si poata mentine "the cutting edge" in domeniul chirpicilor. spre exemplu ....... cumpara vaci din Elvetia ca sa produca lapte si carne pe care sa le exporte rusilor in schimbul balegii cu care face chirpici pe care sa-i dea bulgarilor pentru fân, care sa-l dea elvetienilor pentru vaci... sau cam de genul asta bancul ar pontifica, daca ma tine bine memoria.
faptul ca alma a devenit dintr-odata asa de activa cu comentatul si criticatul ma bucura. pentru ca asta e semn ca va incepe sa scrie. si atunci sa te tii. sa vezi atunci dueluri de comentarii. totul e spre bine
primele doua versuri te pun in mediul in care trebuie sa te plicisesti pana la refuz citind ceea ce urmeaza. insa, fantastic!, strofa finala, prin forta si puterea de exprimare, da cititorului bucuria de a nu fi citit in zadar aceasta scriere...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
convingerea mea este ca ultimile doua versuri nu isi au rostul, iar titlul ar trebui sa fie mai putin evaziv, adica sa sugereze pe cat posibil esenta poetica a acestor versuri.
pentru textul : să nu spui niciodată mulțumesc deooo, daaa, ionut, felicitari pentru cele 3 penite! le meriti pe deplin. in textele tale gasesc tot ce ai descris tu acolo despre Adevarata Poezie. te descria cineva cu un cuvant incepand cu o si care se termina cu n. mi se parea si mie ca te-apropii. acum sunt convinsa. pentru ca numai la astfel de oameni nesimtirea nu este un bonus al vanitatii, ci al o....eniei. care nu e omenie, desigur.
pentru textul : Poemul pentru Chichere debun, a fost opinia mea. cel puţin corectează la "garduri eletrice", şi nu sînt sigur la suflete. se vor eclectice sau electrice? mi se pare un text sub nivelul tău.
pentru textul : electric - poeme de iarnă desubscriu Almei, dar imi place fantasticul și oniricul ce apasă cititorul. lucian.
pentru textul : Pământul de mijloc deși asta este o problemă pentru că..... ?
pentru textul : în dimineața asta mi-am ars poeziile deAcest text il puteai publica mai degraba la sectiunea proza, nu prea are legatura cu poezia. Mama lui de postmodernism.......
pentru textul : cinsprezece deFrom: "Catalina Chelaru" <[email protected]> Add sender to Contacts To: [email protected] Buna ziua, rog cu deosebit respect Consiliul Hermeneia sa accepte postarea pe siteul literar Hermeneia a anuntului privind recitalul din cadrul Zilelor Universitatii de Arte G . Enescu, pentru miercuri 22 oct 2008 ora 18 cu Das Marienleben de Hindemith. Interpreteaza soprana Catalina Chelaru, la pian Lacramioara Naie. Multumesc, Katya Kelaro calendar Sunday, October 19, 2008 7:36 PM *am trimis acest email Consiliului Hermeneia pe 19 octombrie *in aceasta seara voi retrage acest text de pe site. m-ar enerva teribil sa fac asta inainte de recital. *luati in considerare retragerea mea definitiva de pe siteul dumneavoastra. nu au rost alte precizari de nicio parte. /*multumesc dlui dorin cozan pentru atragerea atentiei si consiliului hermeneia pentru colaborare. as aprecia daca nu s-ar mai scrie nimic sub acest comentariu si sub acest text. luati-o ca pe o rugaminte a unui artist inainte de a intra pe scena. *da, andu ,ai intuit perfect. a fost odata o tara numita romania
pentru textul : zilele universitatii deOameni de metal ruginit ieșind dintr-un oraș de scaieți pe lângă gardul ghimpat. Închise, uscate livezi. Și soarele. Priviți-le fețele!
pentru textul : escape deEu l-am cunoscut ca pe un om jovial și amabil. Îmi pare rău că mereu mi-am zis că voi trece pe la Junimea să discut cu domnia sa, dar uite că n-am mai apucat să fac asta. Uneori un lucru amânat poate fi amânat pentru totdeauna.
pentru textul : din lumea poeziei... deprimele nouă versuri (astea de fapt apar când deschizi pe site categoria poezie) sunt o întreagă poezie, un clip în care reușești să trăiești „în același timp” trecutul, prezentul și viitorul. 7 + 1 + 1 fiecare reprezentând o etapă.
pentru textul : doar urme de cauciuc pe asfalt demie îmi place poemul fără ultimele două versuri, le găsesc în plus, taie din forţa poemului, de altfel atrăgător.
versuri cu forţă: "mă tem să nu devin femeie să nu îmi crească aripi"; "între timp rămîn lipit cu spatele de peretele social"
şi foarte, foarte mult îmi place acesta: "ascult coastele casei șoptind între ele"
pentru: "sorb liniștea neagră a nopții" un vers tern, însă, în economia textului, mai consider că se integrează mulţimii şi asta înseamnă că merge cu valul versurilor. depinde cum este recepţionat. personal, aş face ceva cu el.
pentru textul : tern de 6 deFrumos poem, dar fără femeia frumoasă de la final. Poemul se termină aici: "cum vara îmbătrîneşte în mine".
pentru textul : copacul dinăuntru deSpunea Leoveanu - azi se împlinesc 2 ani de la trecerea sa dincolo - că există doar câteva silabe în care poţi termina un poem şi întotdeauna ultimul sunet este o vocală, dar nu oricare, ci doar câteva au acest privilegiu, şi vreo două consoane sonore. Am mai discutat despre asta, cu ani în urmă.
Nu cred ca este fericita repetitia din incipitul poemului la fel cum nu cred ca era necesara explicitarea din final. In rest, un poem foarte bun, cu aceeasi cadenta semantica asiatica cu care m-a obisnuit acest talentat rapsod caruia daca as fi imputernicita, i-as gasi un binemeritat loc intr-un vademecum al poeziei multiculturale, desigur daca as gasi sponsorii.
pentru textul : sura1 deMargas
Remarc aici un remarcabil potential dar care e utilizat intr-un mod defectuos... atata energie risipita doar pentru un conflict de orgolii... ce-ar fi sa revenim la idei si la sentimente... care le are sa ramana, cei mai nepregatiti sa le aduca de acasa... mai putem astepta :) Yester ai nimerit bine aici si sunt convins ca vei gasi parteneri credibili de dialog... insa lasa mai usor retorica si concentreaza-te asupra textelor nu pe directia persoanelor... nu e sfat ci doar o remarca personalizata;) Oki... te citesc... pana acum nu m-ai mirat... fa-ma praf cu ceva si ma iarta de plasticul asta din exprimare care incepe sa miroase a ars.
pentru textul : Ca sunetul în fluier de”înjur ca și cum aș pune fructe verzi în pomi
și m-aș ruga la dumnezeu să nu se-așeze nimic
rămâne mereu o distanță minusculă lângă care
nu-i bine nici să respiri” - grupajul acesta mi se pare cel mai bun, cristina
- ai plecat frumos de la copilărie, de la acele napolitane cu cacao, ai salvat vrăbii și ai ajuns apoi la distanța aceea minusculă, la ceea ce trebuie/ se impune, iar finalul e sugestiv, rebel, i-aș spune, nu... drăcesc :)
- mai trec. că-mi place :)
alex
pentru textul : La distanță de-un om dedin cate stiu eu: firmituri/firimituri, ambele forme acceptate. dar, cu reglementarile astea care curg suvoi, nu mai poti fi sigur de nimic.
pentru textul : Oala cu lapte deadevărul este că aproape uitasem cîtă similaritate există între bobadil și nicodem. cît de identici sînt în incapacitatea lor de a comunica civilizat, în atracția puternică pe care o manifestă față de comportamentul mojic. comportament despre care cred că în adîncul lor îl simt ca pe un fel de retrăire a întregii lor copilării și adolescențe. cît de identici sînt în izbucnirile extremiste, în violența limbajului, în incapacitatea de a accepta măcar și posibilitatea ca altcineva (decît ei) să aibă o opinie corectă. similari și în mereu prezenta „mînie sfîntă” care „știe și vrea binele celorlalți, al literaturii, hermeneii, blah, blah, blah...” domnilor, voi v-ați născut într-un secol greșit. trebuia să fiți inchizitori, conchistadori sau cruciați. aveți stofă eroică. păcat că nu sînteți decît niște epigoni jalnici cu săbii de lemn și capot de baie în loc de platoșă de teuton.
pentru textul : Despre textul „viaţa de dincolo de fortral” de Emilian Pal denicodem, nu am să mă demit să răspund aberațiilor tale cu rezonanță de canalizare. cînd vei învăța să vorbești civilizat și fără mojicii (dacă asta se va putea întîmpla vreodată), și cînd vei renunța să te mai pui pe tine în centrul discuției, poate mă voi gîndi să îți răspund. pînă atunci însă nu. nu voi alege să fac decît un singur comentariu la ce ai spus tu: „apoi "dumnezeu" amestecat cu mizeriile noastre cele mai puturoase”. sînt convins că dumnezeu este amestecat în orice vrea el. și că sub nicio formă nu are nevoie de permisiunea sau protecția ta. nu vreau să încep o dezbatere teologică pentru că, iartă-mă, dar nu cred că ai organul necesar, și probabil nici școala, dar așa, pentru culturica ta tiolojică, de cînd a fost pus pe cruce și apoi pus în mormînt, dumnezeu s-a „amestecat cu mizeriile noastre cele mai puturoase”. dar mă tem că tu nu poți pricepe asta. așa că nu te strădui.
se pare că nu doar în cluj plouă în perioada asta a anului, iar bacovia cu toamna lui n-a plecat încă.
pentru textul : ploi în decembrie demi-a plăcut mult poemul, o descriere parca a fragilității umane( personale), singurătății și nevoii inconștiente de a lupta chiar și atunci când ți se surpă pământul sub tine. l-am citit și aseară, iar acum m-am reîntors să-l trec la preferate.:)
o duminică frumoasă și odihnită!
frumos. o gura de aer. chiar aseara a cîntat tatiana stepa in copou si una din piese a fost "copaci fara padure"
pentru textul : la marginea drumurilor deinteligentă construcție, balansînd între aplecarea spe detalii și fuga de acestea; sugerarea unor amănunte pe o rampă urmată de un palier al distilării. Hmm! Vlad ce ai azi, ești doar un cititor! sensibilitate tehnică viziune de evidențiat!
pentru textul : poveste din trenul spre mangalia denicodim, te rog sa iti actualizezi adresa de email cu care esti inscris pe hermeneia ptr ca nu este functionala.
pentru textul : polemică deMarga, multumesc ca ai rezonat.
pentru textul : Eu sunt mersul meu către… deSilvia, we are all connected. E de bine, de rau?
ma tem ca rationalizezi prea mult hialin.
pentru textul : angst deai grijă să nu faci lumbago! te joci cu greutățile-astea!...
pentru textul : coming soon deremarcate, aici:)
pentru textul : viața mea deSilvia, mereu am fost dramatica din fire, de ce ar lipsi din poemele mele efectul de scena, bombastic au ba, fortat sau nu, etc sau etc?! :)
pentru textul : corespondență de septembrie dePoemul tău e reușit până la lozul câștigător, apoi, după cum și tu spui, pierzi, însă pierzi inspirație poetică și finalizezi simplist. Dacă ai mai lucra finalul, ai mai adăuga imagini, ai continua ideea, ar rezulta un poem. Până acum, e o jumătate. Mult succes.
pentru textul : Cuvinte care se fac vară demi-ai amintit de bancul ăla care spune ca românul e cunoscut pe piata economica mondiala cu chirpicii. face o sumedenie de afaceri cu alte tari sa-si poata mentine "the cutting edge" in domeniul chirpicilor. spre exemplu ....... cumpara vaci din Elvetia ca sa produca lapte si carne pe care sa le exporte rusilor in schimbul balegii cu care face chirpici pe care sa-i dea bulgarilor pentru fân, care sa-l dea elvetienilor pentru vaci... sau cam de genul asta bancul ar pontifica, daca ma tine bine memoria.
pentru textul : ducks and trucks defaptul ca alma a devenit dintr-odata asa de activa cu comentatul si criticatul ma bucura. pentru ca asta e semn ca va incepe sa scrie. si atunci sa te tii. sa vezi atunci dueluri de comentarii. totul e spre bine
pentru textul : năvod deprimele doua versuri te pun in mediul in care trebuie sa te plicisesti pana la refuz citind ceea ce urmeaza. insa, fantastic!, strofa finala, prin forta si puterea de exprimare, da cititorului bucuria de a nu fi citit in zadar aceasta scriere...
pentru textul : the final countdown dePagini