„în origamii din hârtii ordinare” - un vers cu două probleme: pleonasm (origami de hârtie) și pluralul de la origamii (origami este un substantiv invariabil). Pentru a nu pierde ideea, permite-mi o sugestie: în hârtiile ordinare din origami
În versurile „dezordinea, /făcea vrăji cu lacrimi” s-a strecurat o virgulă între subiect și predicat.
Poate ar trebui alt titlu, având în vedere că acesta se regăsește în ultimul vers, un vers a cărei idee mi-a plăcut.
Superfluu într-un act cu frustrări hau hau fără ecou Scena căminului cultural Dîlga. Joacă brigada artistică de amatori Umne Umne. Spectatori- fără carte dar cu un pic de minte. Precizări: intrarea în sală fără semințe de floarea soarelui este interzisă. Afinități spirituale: apa e udă, cerul e albastru, pasărea zboară, muntele e înalt, cîmpia e șes. Pe scurt din spectacol: Pe dușumeaua dată cu gaz intră Sofica, fîstîcită; unu doi unu doi hauuuuu, probă de microfon și se aprinde ca mușcata. În rochița de stambă, parcă e o rîndunică speriată de coada ei. Începe pierită toată, copleșită de originalitatea mesajului: “oamenii nu sînt de fapt oameni oamenii nu sînt cîini nu sînt animale oamenii nu sînt porci nu sînt de piatră oamenii nu sînt gîndaci oamenii nu sînt liane nici frunze nici putregai oamenii nu sînt șerpi nici ciuperci sau fiare nu sînt îngeri sau demoni oamenii sînt dumnezei dumeaozeauei douamneazeauai oamenii sînt duuuuuuuuuuuuuu umne umne umne zoaie zemuri” Prin scenă trece tanti Jana. De cînd cu reducerea de personal, ea e bună pentru orice rol; face pe croitoreasa, pe iubita părăsită de Gore, vinde bilete ( unde sînt vremurile cînd un bilet la film costa 1,25 lei, nu 2 lei grei cum zice un contemporan!). Acum desenează cu mopul în aer copaci uscați, aruncă detergent pe ei, apoi suflă cu aspiratorul și pune de un mic viscol. Ah, cum se mai pricepe Jana la recuzită, ce iarnă ca în povești din nimic! Apoteotic: “Gârbovă ca o feștilă/Într-un cap de lumânare;/ Ca o mutră imobilă/De harap cu nasul mare”, Jana se face cioară pe o creangă. Janeto te iubim, tu ești în toate, în cele ce sînt… Din culise se aude lupul, hauuuuu, hauuuuuu! În pantaloni scurți cu bretele, intră Truism a lu’ Mărin Coșcovete. Dă replica Soficăi, plin de emfază: Iarna nu-i ca vara! Spectatorii aplaudă frenetic, pătrunși de așa revelație. Cortina! Vezi bă ăsta a lu’ Anica, ce e omu? Făceai tu pe deșteptu, porc de cîine ce ești! Te-am cîștigat, hai la bufet să dai mastica! zice Costică Marghioală. Doar Sara, o tînără domnișoară nevrotică, bolnavă de prea mult văz, dă din cap nedumerită-mare e grădina ta Doamne! E drept, Sara e o intelectuală subțire, a absolvit școala de menaj de la Găești. Reporter la munca de jos, Poate revenim cu afișul spectacolului.
„aș putea lăsa loc liber, puncte puncte, paranteze, aș putea desena un cerc, un opt,” Te rog frumos: nu pune 8! Pentru că Dumnezeu citind pe orizontală s-ar putea să-i placă. Deoarece 8 „culcat” e semnul infinitului (în matematică). Și cum îngerul este un dogmatic ar fi posibil să se blocheze și să nu își mai imagineze NIMIC. Lectura a fost plăcută. Cȃnd voi avea dispoziția necesară te voi mai citi.
şi marga
"dacă carte" nu există
putem vorbi atunci de lipsă
sau adriana
dacă ritmul s-a crăpat
mai poţi să faci din rimă un bărbat
iar vlad
dacă lopata nu e pată
calitativ e substantiv sau e lopată?
căci eu pricep cum spune spb
că ţara are preşedinte de pe Marte
dar s-ar putea ca să greşesc
aşa că prin urmare mă roiesc
Ba a schimbat, Cristina. Pentru că eu, Paul şi Oana (cred) am umblat la felul în care transmit, nu la ce transmit. Varianta iniţială oferea, asta sugerează. Dacă vrei să duci problema în planul "despre ce vorbesc/ce spun", nu sunt dispus să merg acolo. Lasă sensul final aşa - dulce/patetic. În fond, poetul stă mereu cu un picior în patetism, scriind aproape de fiecare dată despre el. So...
salut initiativa, salut aplecarea catre experimental, salut entuziasmul. si, mai ales, va urez tuturor inspiratie, toleranta, Sarbatori Fericite si La Multi Ani! ciocnesc cu voi un pahar de sampanie, pentru ARMONIE!
un text nestatornic ca nisipul. aproape un text adulterin. amagitor si tradator.
remarc „şedeam sub bolta de vie şi priveam cum lăcrimează ciorchinii de struguri. sub umbrele cenuşii de toamnă păreau nişte călugări care se roagă.” ai aici o poezie întreaga.
Marina Nicolaev, Comentariul dumneavoastră, este, a câta oară? extrem de pertinent. Uneori ma gândesc sa nu mai public, pentru că mă simt "descoperit", vulnerabil în fața intuiției dumneasvoastră critice. Oricum, faptul că mă citiți este onorant pentru mine. Vă mulțumesc încă o dată pentru vizită.
Monica, m-am străduit să citesc până la capăt, din respect, mai mult gândindu-mă că trebuie să fie ceva autentic, și să mă opresc ar fi fost ca și cum m-aș fi ridicat de pe scaun în timp ce mamaia povestea și aș fi spus că eu am treabă. Așadar, dacă are o valoare sentimentală... ok, nu mai spun nimic, dar ca povestire, în afară de efortul de a reda limbajul, și de un singur pasaj ("Pi la mă-ta Tița o vinit apili di-o mers șă cu barca. O reparat pân la urmă, și era să facă. Vinisă di-un metru apa. O scos pământu din păreți pân la nuieli. O pus altu. Da nu eram io aișea-n sat când… asta o fost pân patruzăși. Aldată vinisă pân-aișea-n medean. Știi c-așa să zâși. Acolu să fași hora, nunta, să șitești slujba la mort. Câți morți s-or oprit p-acolu!… S-aibă chetrili șelea… Dac-or avea memorii…să hi făcut niști fotografii… câte s-or petrecut în locu așiala!... ș-acuma să fac nunțâli acolu."), unde nu am înțeles totuși ce este acela "medean", cred totuși că nu se justifică încadrarea la povestire. Poate e doar lipsa mea de imaginație, dar nu văd decât o înșiruire seacă de întâmplări.
vai, vai, vai!... am mai intalnit o asemenea atitudine legata de ceea ce scriem, cami. si tu stii foarte bine! nu pot decat sa te compatimesc. dar iti pot spune: nu lua in seama din comentarii decat ceea ce este legat de text. lasa sufletul sa se bucure de poezie si nu de ceea ce se concretizeaza in a fi atacuri personale! mentionez ca, ceea ce am scris aici nu se refera la text, ci este o parere care sustine o colega de site ce pateste ceea ce, oarecand, pateam si eu in acest spatiu virtual. cu respectul cuvenit.
a, nuuu, nu-i vorba de "metaforizare de dragul metaforizarii" - aveam eu ceva in minte, dar...n-a iesit. :) asta e, trebuie umplut si cosul de gunoi cu ceva... va multumesc de feed-back si La multi ani!
Textul e limpede, are auto-ironie si umor (negru) de calitate. Imi place ritmul asta si umorul in catren care imi aminteste de Ghiocel (Laurentiu Orasanu)... asta ca sa vorbesc de clasici in viata :-) Nu prea ma impac cu expresia "sa imi cante ceasul"... nu ar fi mai bine "sa imi sune ceasul"? Parca asa se si zice, desi poti sa te gandesti si la cucul corespunzator din ceas, la o adica. In mod normal, ti-as fi raspuns tot cu un catren la acest poem, dar deocamdata ma abtin ca sa nu supar pe cineva pe aici. Dar poate altadata voi face o parodie, cine stie... textul e inspirant, oricum. Andu
Ideea textului este ok, dar expresivitatea lasă oarecum de dorit. Textul are multe ivrgule lipsă.
"imi pierd cunoştinţa" - această expresie eronată este folosită de atâta vreme, încât, paradoxal, tinde să devină corectă. Totuşi, până atunci, "îmi pierd conştienţa" este ceva mai arpoape de adevărul logic.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Speram ca acest text sa fie recomandat.
pentru textul : Căsuțe umblătoare deAu! Vai!!
pentru textul : În mână cu un felinar de vânt deEra vorba de situaţia actuală din ţară? Era o parabolă, iar eu n-am înţeles?! Să-mi fac, prin urmare, mea culpa?!
Zău dacă-mi vine...
corect! am zis presimtit eu ceva cu 'urmatorul poem':)
pentru textul : treceam dintr-un tren ca dintr-o poezie într-alta demultumesc frumos!
:) my bad, Adriana... a se citi doar modernist! entuziasmul ăsta:))! asta și pentru somnul tău de până la anu':) servus!
pentru textul : Cub rubick deerata, imi cer scuze, aceasta prevedere
pentru textul : confesión deCristina. nu fa CR (carriage return) in primul rind si nu vei avea probleme.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - VI – de„în origamii din hârtii ordinare” - un vers cu două probleme: pleonasm (origami de hârtie) și pluralul de la origamii (origami este un substantiv invariabil). Pentru a nu pierde ideea, permite-mi o sugestie: în hârtiile ordinare din origami
În versurile „dezordinea, /făcea vrăji cu lacrimi” s-a strecurat o virgulă între subiect și predicat.
pentru textul : Plagiatul unei dimineţi dificile dePoate ar trebui alt titlu, având în vedere că acesta se regăsește în ultimul vers, un vers a cărei idee mi-a plăcut.
Superfluu într-un act cu frustrări hau hau fără ecou Scena căminului cultural Dîlga. Joacă brigada artistică de amatori Umne Umne. Spectatori- fără carte dar cu un pic de minte. Precizări: intrarea în sală fără semințe de floarea soarelui este interzisă. Afinități spirituale: apa e udă, cerul e albastru, pasărea zboară, muntele e înalt, cîmpia e șes. Pe scurt din spectacol: Pe dușumeaua dată cu gaz intră Sofica, fîstîcită; unu doi unu doi hauuuuu, probă de microfon și se aprinde ca mușcata. În rochița de stambă, parcă e o rîndunică speriată de coada ei. Începe pierită toată, copleșită de originalitatea mesajului: “oamenii nu sînt de fapt oameni oamenii nu sînt cîini nu sînt animale oamenii nu sînt porci nu sînt de piatră oamenii nu sînt gîndaci oamenii nu sînt liane nici frunze nici putregai oamenii nu sînt șerpi nici ciuperci sau fiare nu sînt îngeri sau demoni oamenii sînt dumnezei dumeaozeauei douamneazeauai oamenii sînt duuuuuuuuuuuuuu umne umne umne zoaie zemuri” Prin scenă trece tanti Jana. De cînd cu reducerea de personal, ea e bună pentru orice rol; face pe croitoreasa, pe iubita părăsită de Gore, vinde bilete ( unde sînt vremurile cînd un bilet la film costa 1,25 lei, nu 2 lei grei cum zice un contemporan!). Acum desenează cu mopul în aer copaci uscați, aruncă detergent pe ei, apoi suflă cu aspiratorul și pune de un mic viscol. Ah, cum se mai pricepe Jana la recuzită, ce iarnă ca în povești din nimic! Apoteotic: “Gârbovă ca o feștilă/Într-un cap de lumânare;/ Ca o mutră imobilă/De harap cu nasul mare”, Jana se face cioară pe o creangă. Janeto te iubim, tu ești în toate, în cele ce sînt… Din culise se aude lupul, hauuuuu, hauuuuuu! În pantaloni scurți cu bretele, intră Truism a lu’ Mărin Coșcovete. Dă replica Soficăi, plin de emfază: Iarna nu-i ca vara! Spectatorii aplaudă frenetic, pătrunși de așa revelație. Cortina! Vezi bă ăsta a lu’ Anica, ce e omu? Făceai tu pe deșteptu, porc de cîine ce ești! Te-am cîștigat, hai la bufet să dai mastica! zice Costică Marghioală. Doar Sara, o tînără domnișoară nevrotică, bolnavă de prea mult văz, dă din cap nedumerită-mare e grădina ta Doamne! E drept, Sara e o intelectuală subțire, a absolvit școala de menaj de la Găești. Reporter la munca de jos, Poate revenim cu afișul spectacolului.
pentru textul : cînd o fată de douăzeci de ani de„aș putea lăsa loc liber, puncte puncte, paranteze, aș putea desena un cerc, un opt,” Te rog frumos: nu pune 8! Pentru că Dumnezeu citind pe orizontală s-ar putea să-i placă. Deoarece 8 „culcat” e semnul infinitului (în matematică). Și cum îngerul este un dogmatic ar fi posibil să se blocheze și să nu își mai imagineze NIMIC. Lectura a fost plăcută. Cȃnd voi avea dispoziția necesară te voi mai citi.
pentru textul : când îngerul își imaginează deşi marga
pentru textul : Cu lopata- n drum spre Marte! de"dacă carte" nu există
putem vorbi atunci de lipsă
sau adriana
dacă ritmul s-a crăpat
mai poţi să faci din rimă un bărbat
iar vlad
dacă lopata nu e pată
calitativ e substantiv sau e lopată?
căci eu pricep cum spune spb
că ţara are preşedinte de pe Marte
dar s-ar putea ca să greşesc
aşa că prin urmare mă roiesc
interesant acest joc semantic între carnivor şi carnal
pentru textul : Carnivoră deAranca, Am avut indoieli mari in privinta acestui text. Faptul ca ti s-a parut interesant nu poate decat sa ma bucure. Multumesc
pentru textul : Fără titlu deBa a schimbat, Cristina. Pentru că eu, Paul şi Oana (cred) am umblat la felul în care transmit, nu la ce transmit. Varianta iniţială oferea, asta sugerează. Dacă vrei să duci problema în planul "despre ce vorbesc/ce spun", nu sunt dispus să merg acolo. Lasă sensul final aşa - dulce/patetic. În fond, poetul stă mereu cu un picior în patetism, scriind aproape de fiecare dată despre el. So...
pentru textul : Ambidextru desalut initiativa, salut aplecarea catre experimental, salut entuziasmul. si, mai ales, va urez tuturor inspiratie, toleranta, Sarbatori Fericite si La Multi Ani! ciocnesc cu voi un pahar de sampanie, pentru ARMONIE!
pentru textul : două noi secțiuni deam uitat sa va multumesc, sincer. Apreciez oamenii care deosebesc latrinele oraselor dupa miros!
pentru textul : La prânzul luminii cu iarba: Paul Blaj şi „Memorialul dantelelor galbene” desă-l iertăm, dragă queen margot. eu am râs cu lacrimi, mi-a amintit atât de mult de bunicii mei... ghecuiu (mulțumesc).
pentru textul : Așa ceva “nu se există” (Încălzirea globală, păcăleala mileniului III) dejur ca nu mai postez la 5 a.m. :) multumesc, Adriana... e un text sub cod galben:)
pentru textul : corupt de bătrânețea unei idei demerci Adriana, mi-a scăpat, nu am observat.. cât nu am numărat.
pentru textul : poem orb deun text nestatornic ca nisipul. aproape un text adulterin. amagitor si tradator.
pentru textul : pelerin fără veşminte deremarc „şedeam sub bolta de vie şi priveam cum lăcrimează ciorchinii de struguri. sub umbrele cenuşii de toamnă păreau nişte călugări care se roagă.” ai aici o poezie întreaga.
la sah si poezie am aceeasi sper nu vesnica problema: finalurile:) Thx de semn si sfaturi!
pentru textul : de-a omul deacum dacă Dumnezeu a zis să nu atingem nimic....poate tu ești mai rebel și de aceea )) mulțumesc pentru atenție apreciez
pentru textul : cusături deMarina Nicolaev, Comentariul dumneavoastră, este, a câta oară? extrem de pertinent. Uneori ma gândesc sa nu mai public, pentru că mă simt "descoperit", vulnerabil în fața intuiției dumneasvoastră critice. Oricum, faptul că mă citiți este onorant pentru mine. Vă mulțumesc încă o dată pentru vizită.
pentru textul : când ieși din somn ca din moarte deMonica, m-am străduit să citesc până la capăt, din respect, mai mult gândindu-mă că trebuie să fie ceva autentic, și să mă opresc ar fi fost ca și cum m-aș fi ridicat de pe scaun în timp ce mamaia povestea și aș fi spus că eu am treabă. Așadar, dacă are o valoare sentimentală... ok, nu mai spun nimic, dar ca povestire, în afară de efortul de a reda limbajul, și de un singur pasaj ("Pi la mă-ta Tița o vinit apili di-o mers șă cu barca. O reparat pân la urmă, și era să facă. Vinisă di-un metru apa. O scos pământu din păreți pân la nuieli. O pus altu. Da nu eram io aișea-n sat când… asta o fost pân patruzăși. Aldată vinisă pân-aișea-n medean. Știi c-așa să zâși. Acolu să fași hora, nunta, să șitești slujba la mort. Câți morți s-or oprit p-acolu!… S-aibă chetrili șelea… Dac-or avea memorii…să hi făcut niști fotografii… câte s-or petrecut în locu așiala!... ș-acuma să fac nunțâli acolu."), unde nu am înțeles totuși ce este acela "medean", cred totuși că nu se justifică încadrarea la povestire. Poate e doar lipsa mea de imaginație, dar nu văd decât o înșiruire seacă de întâmplări.
pentru textul : Mamaia Ioana povestește dede unde știi Alina că l-am citit pe diagonală? evident nu știu să citesc japoneză dar restul l-am citit. pe rînd...
pentru textul : Haiku deasa e, aceeasi fotografie. au schimbat doar luminozitatea. si-au cerut scuze?
pentru textul : Scrisoare deschisă către Redacția ziarului COTIDIANUL deAalizeul induce lumea virtuală în eroare, nici măcar așa :* nu îmi amintesc să îl fi pupat vreodată! E o figură! :))
pentru textul : aici în românia e deja 12 devai, vai, vai!... am mai intalnit o asemenea atitudine legata de ceea ce scriem, cami. si tu stii foarte bine! nu pot decat sa te compatimesc. dar iti pot spune: nu lua in seama din comentarii decat ceea ce este legat de text. lasa sufletul sa se bucure de poezie si nu de ceea ce se concretizeaza in a fi atacuri personale! mentionez ca, ceea ce am scris aici nu se refera la text, ci este o parere care sustine o colega de site ce pateste ceea ce, oarecand, pateam si eu in acest spatiu virtual. cu respectul cuvenit.
pentru textul : se-ntâmplă uneori dea, nuuu, nu-i vorba de "metaforizare de dragul metaforizarii" - aveam eu ceva in minte, dar...n-a iesit. :) asta e, trebuie umplut si cosul de gunoi cu ceva... va multumesc de feed-back si La multi ani!
pentru textul : închinare de cuarț deTextul e limpede, are auto-ironie si umor (negru) de calitate. Imi place ritmul asta si umorul in catren care imi aminteste de Ghiocel (Laurentiu Orasanu)... asta ca sa vorbesc de clasici in viata :-) Nu prea ma impac cu expresia "sa imi cante ceasul"... nu ar fi mai bine "sa imi sune ceasul"? Parca asa se si zice, desi poti sa te gandesti si la cucul corespunzator din ceas, la o adica. In mod normal, ti-as fi raspuns tot cu un catren la acest poem, dar deocamdata ma abtin ca sa nu supar pe cineva pe aici. Dar poate altadata voi face o parodie, cine stie... textul e inspirant, oricum. Andu
pentru textul : vreau să dansez pe lame de cuțite deIdeea textului este ok, dar expresivitatea lasă oarecum de dorit. Textul are multe ivrgule lipsă.
pentru textul : La apusul lucidității de"imi pierd cunoştinţa" - această expresie eronată este folosită de atâta vreme, încât, paradoxal, tinde să devină corectă. Totuşi, până atunci, "îmi pierd conştienţa" este ceva mai arpoape de adevărul logic.
Pagini