textul tau este oarecum criptic, titlul il arunca in conul asta de umbra, privit asa din ignoranta mea de a nu cunoaste povestea cu Ilizarov si edecarul sau...altfel, un text pe care il simt rigid si un pic neinspirat la final.
Jucăus si dureros pe ici pe colo. Are si o anume candoare. Îmi place. Singura obiecţie e legată virgule.
Remarc:
,,Se aude cum închizi uşa,
cari după tine geamantane,
cu toate înfrângerile de până acum.
Cum te apropii se scutură ninsorile,
dimineţile albe de aşteptare,
îşi lipesc florile de geamul ferestrei,
în tâmple parcă-mi bat clopote surde"
Idei si imagini frumoase.
Domnule Mircea Nincu, Comentariul dumneavoastră este extrem de pertinent pentru că intuiește exect ceea ce am vrut să sugerez în acest poem. Vă mulțumesc din suflet pentru că m-ați cititit și, de asemenea, pentru peniță.
...:) mulțumesc, anna. precum spui tu, acesta e doar un gând ce face pe mortul! mulțumesc de trecere și de cuvintele tale frumoase. dormeam și m-au trezit colindătorii... nu am îndrăgit niciodată ceva cântat atât de fals. doi ștrumfi cu clopoței, prin clasa întâia, mă zgomoteau. am râs din tot sufletul. sigur o să am un an bun:)!
Comentez fiindcă m-a impresionat, nu din cauza lui Virgil :) Un sentiment de angoasă şi fatidic abia înghiţit ca atare şi un vers memorabil ca introducere "Câinele alb cu lătrat roşu"
you see, asta am admirat eu intotdeauna la o femeie. persistenta. (sideline. sint convins ca remarca si comentariul asta va face multe valuri de cancan dar, as usually, I don't care). so, persisti, va sa zica.. ok, tocmai pentru ca prin natura mea, cind cineva imi ofera justificari logice, devin extrem de abordabil (cred ca am mai spus, am oroare fata de prostie si fudulia care o excita). deci am sa schimb. la urma urmei tu esti mai reporter ca mine.
dorin, tu-ți rîzi de mine!? de nu, răspunsul e fiincă astfel cerea o anume pînză. ne-de-păianjen! în rest am înțeles că aproape. emil, ai dreptate. însă trebuia să amintesc desprinderile, atunci nu știam cum altcum - nici azi nu prea!
Aranca, aprecierile tale mă onorează. E un experiment aici, în care am încercat să încifrez neosimbolist niște stări banale: iubirea, teama de moarte, uimirea, etc. Am vrut să exprim aceleași lucruri răsspuse, dar într-un registru derutant, așa că înțeleg reacția domnului Virgil căruia textul i s-a părut confuz. Sper să mai vorbim despre astea. Postare plăcută! :)
În ciuda abandonării mele, într-un fel, de ceva timp, a postărilor pe Hermeneia - unii zic cu o tentă ironic-binevoitoare: „Hărmălaia” - mărturisesc că (poate spre deosebire de alţii) pe aici m-am simţit bine (chiar şi atunci când nu m-am simţit prea bine).
Rămân cu amintirea plăcută a împrietenirii, mai ales prin intermediul H., cu cel puţin trei persoane dragi mie: Adriana Lisandru, Dorin Cozan şi Boba (cu el dacă nu te cerţi câte o dată şi chiar nu te înjuri, cu mai multă sau mai puţină gingăşie, nu te simţi bine şi B. idem).
Un ultim cuvânt de bine pentru Virgil şi apreciere pentru că a clădit profesional casa H.. Cum s-a purtat ca gazdă e treaba fiecărui musafir să aprecieze.
Un singur regret: importanţa prea mare acordată poeziei în detrimentul prozei şi eseisticii.
Şi nu ar trebui să îngrijoreze partea asta cu suntem prea mulţi poeţi, părerea mea.
Ştii ce zicea Vasile Alecsandri la Junimea când se întâlneau marii poeţi ai vremurilor? Când toţi cei de acolo îi iubeau versul, el se uita la Eminescu şi la Caragiale, şi după ce termina de recitat, venea la prietenii lui şi le spunea că ar face bine ca cei doi amici ai săi să se prefacă atunci când citeşte el, că versul e foarte bun, că şi aşa ceilalţi nu înţeleg. Asta pentru că Vasile Alecsandri "scoatea pălăria" în faţa lui Eminescu, în materie de poezie. Însă, a rămas şi Vasile Alecsandri printre poeţi, chiar dacă nu a fost cel mai mare, a rămas.
observ din partea ta si a altora o rautate si o aciditate carora eu ne le vad rostul, daca pun un comentariu la textele altora nu fac asta pentru a critica ci pentru a ajuta.
poemul e interesant asa, alcatuit din puzzle-ul unui dictionar explicativ sau aleatoriu, ar putea functona fiecare pasaj independent ca o serie de variatiuni pe aceeasi tema. Subliniez (si eu) ca fiind deosebite versurile: "despre fiul meu știu că nu-ți place subiectul dar trebuie să asculți de câte ori mi-am imaginat că fiul meu e în clasa a doua ca și mine nu se pricepe la desenat pielea mea e un desen pe care îl pune la geam un desen cu navete spațiale și roboți peste pielea mea pune o o fâșie de lume înmoaie creionul pe limbă apoi peste lume trasează conturul a tot ceea ce însemn pentru el eu sunt desenul și lumea trebuie să încapă în mine" si cit de adevarat este: "ține minte nu te vindeci ne vindecăm": mai ales de noi insine. P.S. Johnny Hallyday nu Jony Halliday. De acord, o cafea cu Johnny Hollyday dar sa si cinte "Que je t'aime" (http://www.musicme.com/artist.php?cdfocus=0731451247323&aff=199999&gclid...)
Se pare ca pustiul (pentru ca, idem, se pare ca este) are o imaginatie rapida in asocieri si detul de bine controlata. Esten un joc, nu neaparat facil, dar inca cu tenta de superficialitate si oarecum bombastic. Sa vedem ce nai urmeaza.
banuiesc ca textul deschide un ciclu, altfel as spune ca prefer ca titlu subtitlul ales. ma intreb de ce ati preferat pe "impiedec" si nu "impiedic". apoi ma gandesc ca e fortata expresia "intre timp a trecut timpul" ca si definitia binelui, desi prezinta interes, pt ca cel putin pe mine m a trimis cu gandul la cartea lui Andre Glucksmann, Discursul urii. insa, as fi vrut sa gasesc mai multa...pasiune in ac prima obsesie.
dom-le, nu stiu cum poti sa ai atata trecere cu texte atat de alambicate si tendentioase. alambicate in sensul ca faci un amalgam de idei, adica pureci cu nunta si cu dumnezei... si tendentioase, in sensul ca profiti de idei atat de mult dezbatute, tratate si aprofundate de/a lungul timpului, incat, desi sunt sau au devenit banale, tot starnesc tulburare in inima cititorilor...!?!
dom'le, de vreme ce văd că puteți posta comentarii la foc automat iar pe nicodem a.k.a nicholas dinu din atlanta l-a apucat din nou diareea verbală înseamnă că în sfărșit lucrurile merg bine și sîntem în normal. dinule dacă tu chiar crezi că eu sînt ca tine, adică mă cobor la mîrlănisme din astea, te înșeli. și da, ce ai remarcat tu este și posibil și plauzibil. asta trecînd peste faptul că am avut niște probleme tehnice semnificative și oricare site se confruntă din cînd în cînd cu așa ceva. așa cum am spus, sper să se fi rezolvat majoritatea. dar testul tău este ceva posibil. în primul rînd nu există absolut nicăieri în lume o modalitate absolut perfectă de contorizare a vizitelor pe un site. ar trebui să îți încep acum o lecție lungă cu IP-uri, sesiuni, cash-uri și multe altele ca să îți explic că ceea ce e corect pentru unii nu e corect pentru alții și că computerele nu sînt oameni și pot tehnic vorbind oricînd să fie trișate pentru că nu gîndesc. în orice caz am spus că e plauzibil pentru că dacă tu îți accesezi textul de mai multe ori contorul „știe” (oarecum) că ești tu. asta s-a întîmplat și cînd ai accesat textul meu. ceea ce nu ai luat tu în calcul este că este foarte posibil și plauzibil ca și alții să fi accesat textul meu în același timp. asta în timp ce nimeni nu a fost interesat să îl acceseze pe al tău. asta este o explicație posibilă și plauzibilă. poate asta ar trebui să îți dea de gîndit să scrii mai bine și (eventual) să fii o pesoană mai puțin nasty (dacă asta ar putea fi posibil). în orice caz dacă tu îți imaginezi tot felul de teorii din astea conspiraționiste înseamnă că te-a năucit canicula de la atlanta.
Nicholas, știu că ești sincer. Se întâmplă ca uneori să rezonăm, alteori nu. Sincer îți spun că scrisul tău încă nu mi te recomandă. Dar poți să mai treci. Cred în emancipare:)
Ottilia, este un pasaj compus prin elemente anume (substantive, atribute) care conduc spre nostalgie. Iar nostalgia nu poate fi dinamică:) Mulțumesc frumos de semn!
ok, îmi îsușesc critica dar tot nu mai cred în tablouri moderne cu îngeri
căzusem strâmb cu verbul peste orizont/ că l-am făcut să fie-n două/ ca bucile unui copil de înger/ pe mare-atunci când plouă (scuzați eventualele inexactități, citatul e din memorie) e cam tot ce mai pot înghiți la ora actuala re. îngeri
Poemul mi se pare slab, dar nu vreau să deschid o polemică aici cu emilian cel foarte pal doar pentru că lui îi place și apoi ne oferă o argumentație de abracadabra, alege o carte și apoi ți-o ghicesc eu pentru că sunt cel mai deștept din încăpere! decorul și psihodialogul, surogate acceptate pentru expresii licentioase, falsa senzatie de expresie suburbana,... zau pale, te plătește cineva să dai cu molitox... pentru că sunt alergic??
:)))))))) cat despre pahare si fursecuri ma faci sa rad, Marina Nicolaiev, aici esti Marina fiindca toata lumea stie cine este Marina, tocmai tu nu poti spune aceste lucruri. Tu nu ai vazut, tu chiar le-ai facut sau cel putin unul dintre ele, chiar in fata mea. da, si la "un nivel la care nu ma asteptam". Si atunci am zis ca asta nu are nicio importanta, conteaza ceea ce scrie, si daca scrie bine are tot respectul meu.
Rafael, dacă nu era ironie, e mai grav... versurile așa tăiate de tine sună atât de aiurea că la prima vedere mi-am spus că nu sunt din poezia mea. M-am liniștit apoi, recitind tot. Încearcă și tu să recitești punând altfel semnele de punctuație... dacă nu, cu adevărat e grav (textul I mean). Mulțumesc de revenire. Și da, poți oricând paria pe imaginația mea.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
textul tau este oarecum criptic, titlul il arunca in conul asta de umbra, privit asa din ignoranta mea de a nu cunoaste povestea cu Ilizarov si edecarul sau...altfel, un text pe care il simt rigid si un pic neinspirat la final.
pentru textul : Edecarul lui Ilizarov și burlacul de pe Prut. Singurătate de cursă lungă (II). deJucăus si dureros pe ici pe colo. Are si o anume candoare. Îmi place. Singura obiecţie e legată virgule.
pentru textul : Noapte de Crăciun deRemarc:
,,Se aude cum închizi uşa,
cari după tine geamantane,
cu toate înfrângerile de până acum.
Cum te apropii se scutură ninsorile,
dimineţile albe de aşteptare,
îşi lipesc florile de geamul ferestrei,
în tâmple parcă-mi bat clopote surde"
Idei si imagini frumoase.
Domnule Mircea Nincu, Comentariul dumneavoastră este extrem de pertinent pentru că intuiește exect ceea ce am vrut să sugerez în acest poem. Vă mulțumesc din suflet pentru că m-ați cititit și, de asemenea, pentru peniță.
pentru textul : pe străzile orașului atomic de...:) mulțumesc, anna. precum spui tu, acesta e doar un gând ce face pe mortul! mulțumesc de trecere și de cuvintele tale frumoase. dormeam și m-au trezit colindătorii... nu am îndrăgit niciodată ceva cântat atât de fals. doi ștrumfi cu clopoței, prin clasa întâia, mă zgomoteau. am râs din tot sufletul. sigur o să am un an bun:)!
pentru textul : Tot Ce Am Adus deComentez fiindcă m-a impresionat, nu din cauza lui Virgil :) Un sentiment de angoasă şi fatidic abia înghiţit ca atare şi un vers memorabil ca introducere "Câinele alb cu lătrat roşu"
pentru textul : Bisectoare desă fiu mie îmi place să fiu "înjurat". Dar cu bun simț, cu ascultarea preopinentului și, mai ales, cu talent
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece deerată: Adrian (,)* are o forţă...
pentru textul : De-a singurul deyou see, asta am admirat eu intotdeauna la o femeie. persistenta. (sideline. sint convins ca remarca si comentariul asta va face multe valuri de cancan dar, as usually, I don't care). so, persisti, va sa zica.. ok, tocmai pentru ca prin natura mea, cind cineva imi ofera justificari logice, devin extrem de abordabil (cred ca am mai spus, am oroare fata de prostie si fudulia care o excita). deci am sa schimb. la urma urmei tu esti mai reporter ca mine.
pentru textul : românia lui virgil t -V- defelicitări Poetului Dan Herciu și rămâi așa cum ești mult succes în continuare!
pentru textul : Dan Herciu a câștigat Premiul de debut 2009 al U.S.R. filiala Cluj-Napoca demult succes!
pentru textul : Revista ALGORITM LITERAR nr. 6 dedorin, tu-ți rîzi de mine!? de nu, răspunsul e fiincă astfel cerea o anume pînză. ne-de-păianjen! în rest am înțeles că aproape. emil, ai dreptate. însă trebuia să amintesc desprinderile, atunci nu știam cum altcum - nici azi nu prea!
pentru textul : scrisoare despre cum ar fi deAranca, aprecierile tale mă onorează. E un experiment aici, în care am încercat să încifrez neosimbolist niște stări banale: iubirea, teama de moarte, uimirea, etc. Am vrut să exprim aceleași lucruri răsspuse, dar într-un registru derutant, așa că înțeleg reacția domnului Virgil căruia textul i s-a părut confuz. Sper să mai vorbim despre astea. Postare plăcută! :)
pentru textul : iubire somnambulă dePetre, ma bucur ca ai perceput corect poemul. Nu am vrut nimic complicat, doar o degajare. Multumesc
pentru textul : caramel derecitesc, din cand in cand, cateva (nu multe, dar nici putine) poezii scrise de tine. asta va fi una dintre ele.
pentru textul : de nedespărțit deÎn ciuda abandonării mele, într-un fel, de ceva timp, a postărilor pe Hermeneia - unii zic cu o tentă ironic-binevoitoare: „Hărmălaia” - mărturisesc că (poate spre deosebire de alţii) pe aici m-am simţit bine (chiar şi atunci când nu m-am simţit prea bine).
Rămân cu amintirea plăcută a împrietenirii, mai ales prin intermediul H., cu cel puţin trei persoane dragi mie: Adriana Lisandru, Dorin Cozan şi Boba (cu el dacă nu te cerţi câte o dată şi chiar nu te înjuri, cu mai multă sau mai puţină gingăşie, nu te simţi bine şi B. idem).
Un ultim cuvânt de bine pentru Virgil şi apreciere pentru că a clădit profesional casa H.. Cum s-a purtat ca gazdă e treaba fiecărui musafir să aprecieze.
Un singur regret: importanţa prea mare acordată poeziei în detrimentul prozei şi eseisticii.
pentru textul : despre închiderea site-ului Hermeneia.com deŞi nu ar trebui să îngrijoreze partea asta cu suntem prea mulţi poeţi, părerea mea.
pentru textul : suntem prea mulți poeți pe lumea asta deŞtii ce zicea Vasile Alecsandri la Junimea când se întâlneau marii poeţi ai vremurilor? Când toţi cei de acolo îi iubeau versul, el se uita la Eminescu şi la Caragiale, şi după ce termina de recitat, venea la prietenii lui şi le spunea că ar face bine ca cei doi amici ai săi să se prefacă atunci când citeşte el, că versul e foarte bun, că şi aşa ceilalţi nu înţeleg. Asta pentru că Vasile Alecsandri "scoatea pălăria" în faţa lui Eminescu, în materie de poezie. Însă, a rămas şi Vasile Alecsandri printre poeţi, chiar dacă nu a fost cel mai mare, a rămas.
este un text interesant, în multe privințe, pe gustul meu. remarc "decorată cu iguane de cultură" - o metaforă care mă va urmări
pentru textul : vizită deobserv din partea ta si a altora o rautate si o aciditate carora eu ne le vad rostul, daca pun un comentariu la textele altora nu fac asta pentru a critica ci pentru a ajuta.
pentru textul : A cappella depoemul e interesant asa, alcatuit din puzzle-ul unui dictionar explicativ sau aleatoriu, ar putea functona fiecare pasaj independent ca o serie de variatiuni pe aceeasi tema. Subliniez (si eu) ca fiind deosebite versurile: "despre fiul meu știu că nu-ți place subiectul dar trebuie să asculți de câte ori mi-am imaginat că fiul meu e în clasa a doua ca și mine nu se pricepe la desenat pielea mea e un desen pe care îl pune la geam un desen cu navete spațiale și roboți peste pielea mea pune o o fâșie de lume înmoaie creionul pe limbă apoi peste lume trasează conturul a tot ceea ce însemn pentru el eu sunt desenul și lumea trebuie să încapă în mine" si cit de adevarat este: "ține minte nu te vindeci ne vindecăm": mai ales de noi insine. P.S. Johnny Hallyday nu Jony Halliday. De acord, o cafea cu Johnny Hollyday dar sa si cinte "Que je t'aime" (http://www.musicme.com/artist.php?cdfocus=0731451247323&aff=199999&gclid...)
pentru textul : schizoid de profesie deSe pare ca pustiul (pentru ca, idem, se pare ca este) are o imaginatie rapida in asocieri si detul de bine controlata. Esten un joc, nu neaparat facil, dar inca cu tenta de superficialitate si oarecum bombastic. Sa vedem ce nai urmeaza.
pentru textul : metamorfoză în o debanuiesc ca textul deschide un ciclu, altfel as spune ca prefer ca titlu subtitlul ales. ma intreb de ce ati preferat pe "impiedec" si nu "impiedic". apoi ma gandesc ca e fortata expresia "intre timp a trecut timpul" ca si definitia binelui, desi prezinta interes, pt ca cel putin pe mine m a trimis cu gandul la cartea lui Andre Glucksmann, Discursul urii. insa, as fi vrut sa gasesc mai multa...pasiune in ac prima obsesie.
pentru textul : obsesia definițiilor I de...ufff, n-a venit penița:)!
pentru textul : ...istoria scrumului dedom-le, nu stiu cum poti sa ai atata trecere cu texte atat de alambicate si tendentioase. alambicate in sensul ca faci un amalgam de idei, adica pureci cu nunta si cu dumnezei... si tendentioase, in sensul ca profiti de idei atat de mult dezbatute, tratate si aprofundate de/a lungul timpului, incat, desi sunt sau au devenit banale, tot starnesc tulburare in inima cititorilor...!?!
pentru textul : vorbește cu peretele meu. și fă ca el dedom'le, de vreme ce văd că puteți posta comentarii la foc automat iar pe nicodem a.k.a nicholas dinu din atlanta l-a apucat din nou diareea verbală înseamnă că în sfărșit lucrurile merg bine și sîntem în normal. dinule dacă tu chiar crezi că eu sînt ca tine, adică mă cobor la mîrlănisme din astea, te înșeli. și da, ce ai remarcat tu este și posibil și plauzibil. asta trecînd peste faptul că am avut niște probleme tehnice semnificative și oricare site se confruntă din cînd în cînd cu așa ceva. așa cum am spus, sper să se fi rezolvat majoritatea. dar testul tău este ceva posibil. în primul rînd nu există absolut nicăieri în lume o modalitate absolut perfectă de contorizare a vizitelor pe un site. ar trebui să îți încep acum o lecție lungă cu IP-uri, sesiuni, cash-uri și multe altele ca să îți explic că ceea ce e corect pentru unii nu e corect pentru alții și că computerele nu sînt oameni și pot tehnic vorbind oricînd să fie trișate pentru că nu gîndesc. în orice caz am spus că e plauzibil pentru că dacă tu îți accesezi textul de mai multe ori contorul „știe” (oarecum) că ești tu. asta s-a întîmplat și cînd ai accesat textul meu. ceea ce nu ai luat tu în calcul este că este foarte posibil și plauzibil ca și alții să fi accesat textul meu în același timp. asta în timp ce nimeni nu a fost interesat să îl acceseze pe al tău. asta este o explicație posibilă și plauzibilă. poate asta ar trebui să îți dea de gîndit să scrii mai bine și (eventual) să fii o pesoană mai puțin nasty (dacă asta ar putea fi posibil). în orice caz dacă tu îți imaginezi tot felul de teorii din astea conspiraționiste înseamnă că te-a năucit canicula de la atlanta.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - V – deNicholas, știu că ești sincer. Se întâmplă ca uneori să rezonăm, alteori nu. Sincer îți spun că scrisul tău încă nu mi te recomandă. Dar poți să mai treci. Cred în emancipare:)
Ottilia, este un pasaj compus prin elemente anume (substantive, atribute) care conduc spre nostalgie. Iar nostalgia nu poate fi dinamică:) Mulțumesc frumos de semn!
pentru textul : schit decolegilor pt trecere si apreciere, ma bucur ca ati rezonat cu acest haiku.
la multi ani va doresc si toate cele bune
pentru textul : Haiku dedin câte știu eu este REDACTOR.
pentru textul : O poveste postmodernistă deok, îmi îsușesc critica dar tot nu mai cred în tablouri moderne cu îngeri
pentru textul : tablou domestic cu înger decăzusem strâmb cu verbul peste orizont/ că l-am făcut să fie-n două/ ca bucile unui copil de înger/ pe mare-atunci când plouă (scuzați eventualele inexactități, citatul e din memorie) e cam tot ce mai pot înghiți la ora actuala re. îngeri
Poemul mi se pare slab, dar nu vreau să deschid o polemică aici cu emilian cel foarte pal doar pentru că lui îi place și apoi ne oferă o argumentație de abracadabra, alege o carte și apoi ți-o ghicesc eu pentru că sunt cel mai deștept din încăpere! decorul și psihodialogul, surogate acceptate pentru expresii licentioase, falsa senzatie de expresie suburbana,... zau pale, te plătește cineva să dai cu molitox... pentru că sunt alergic??
:)))))))) cat despre pahare si fursecuri ma faci sa rad, Marina Nicolaiev, aici esti Marina fiindca toata lumea stie cine este Marina, tocmai tu nu poti spune aceste lucruri. Tu nu ai vazut, tu chiar le-ai facut sau cel putin unul dintre ele, chiar in fata mea. da, si la "un nivel la care nu ma asteptam". Si atunci am zis ca asta nu are nicio importanta, conteaza ceea ce scrie, si daca scrie bine are tot respectul meu.
pentru textul : trei observații deRafael, dacă nu era ironie, e mai grav... versurile așa tăiate de tine sună atât de aiurea că la prima vedere mi-am spus că nu sunt din poezia mea. M-am liniștit apoi, recitind tot. Încearcă și tu să recitești punând altfel semnele de punctuație... dacă nu, cu adevărat e grav (textul I mean). Mulțumesc de revenire. Și da, poți oricând paria pe imaginația mea.
pentru textul : Piața norilor dePagini