...încântat să aud că trezesc așteptări. mai ales de la vorbitorii de limbă franceză. revin pentru a face o trimitere la un poem postat mai demult "Cocoșatul de la Notre Capșa" și la un comentariu postat anterior. și mă repet: un experiment asemănător am încercat și în franceză. mulțumesc!
"Încearcă să privești scrisul ca pe o chestie care ți se întâmplă extrem de rar, iar apoi ar trebui să urmeze un eveniment deosebit un cutremur sau un uragan, o stihie a naturii care să sublinieze faptul că în fine ai scris ceva"
Ca, de exemplu:
"am plecat din ascunzişul acela mic
punctul de sub semnul meu de întrebare
şi mă regăsesc acum
buric
un derviș cu picioare filiforme
aplecat peste mormântul proaspăt
al lui menelau"
Ca sa citez din Marele Sef din Coltul Mic (alias Clasic - inca - in viata).
pune dom'le ce vrei. atita timp cit respecti regulamentul (ceea ce nu prea observ ca iti place) si atita timp cit are valoare literara esti binevenit sa postezi aici. cind nu, te asigur ca te poti astepta la consecinte. in ce priveste parerea ta despre mine ca persoana, ti-am mai spus, sint obisnuit cu magarii, insulte, minciuni, abureli si restul spectrului. singura problema este ca aici pe hermeneia, si acum cred ca am sa ti-o spun pentru ultima data, nu incurajam si nu ne intereseaza comentariile personale de tip chat sau forum sau ce o mai fi pe acolo. exista spatii unde poti face asta cu cine vrei tu. aici insa nu ne preocupa asta si consideram ca deraiaza scopul hermeneia. sper ca poti intelege asta. daca nu poti sau nu vrei sa o intelegi vor fi, asa cum spuneam, consecinte. da, si eu mai gindeam, (chiar vorbeam acum citeva minute cu cineva despre asta) Adriana, ca parca una din cele mai simple virtuti crestine este smerenia (care ma tem ca nu mai are nevoie sa o definim aici). si totusi parca si asta este prea complicata sau prea grea pentru unii. de unde si concluzia mea ca s-ar putea sa nu fie crestini. dar, asa cum am mai spus, nu ma pot rezuma decit la "s-ar putea" de vreme ce nu voi putea sti niciodata intreg adevarul despre un om. asta insa nu ma impiedica sa nu continui sa ma intreb si sa ma mir.
pentru asa ceva exista [email protected] In plus, am atras atentia ca in afara de mine si moderatorul sef nimeni nu are voie sa publice in sectiunea info. Daca e cazul pot sa restricitionez asta prin cod. In plus, daca vad eu bine, acolo, sub acel text, i s-a atras atentie de catre un editor. deci trebuia sa iti fie evident ca cineva din conducerea hermeneia observa si supravegheaza deja. Desi, parerea mea este ca nu vad nici un atac la persoana (sau nu mai stiu eu ce inseamna asta) Deci, nu inteleg de ce a fost nevoie sa scrii acest text. Te rog frumos sa il stergi. Nu pentru asta este sectiunea info. p.s. nu stiu ce se intimpla pe agonia si nu mai intereseaza. criteriile de evaluarea si judecata ale editorilor si moderatorilor pe hermeneia nu tin cont decit de ceea ce se petrece pe hermeneia si doar in cazuri speciale (concursuri, festivaluri, expozitii, lansari de carte, etc) de ceea ce se petrece in afara ei. Dar in principiu nu ne preocupa astfel de birfe si nu le incurajam. asta e valabil si pentru tine si pentru bobadil
poemul acesta, împreună cu alte 4, a constituit materialul meu trimis la un concurs de poezie în Romania și pentru care am câștigat premiul de poezie. ceva de genul Dan Herciu la Cluj. nu mai poate fi prelucrat. crematoriile sunt ceva ce țin de soare în mod absolut. că-i aici, că-i acolo, dincolo de orizont, departe, în Australia sau pe Marte, undeva, în sistemul nostru solar sau pe suprafața lui, ele există și au existat și la crearea omului... pomul cunoștinței ar fi ciuntit din punct de vedere biblic dacă n-aș fi făcut precizarea. era pomul cunoștintei binelui și răului, așa cum era pomul vieții. necesita menționarea... "nu e bine ca omul să fie singur" este constatarea lui Dumnezeu, admirabilă de altfel. eu i-am schimbat obârșia, punând-o în mintea lui Adam, dar nu el a rostit-o, el a simțit-o doar. recunosc, nu e poezia perfectă, pe aceasta o caut încă, fără să fi ajuns la ea. mulțumesc însă, Căline, pentru vizită și comentariu.
Cailean, Dacă habar nu ai despre ce vorbești, scrie-mi la [email protected] și am să-ți pun la dispoziție lucrarea lui Rorty pe baza căreia am scris acest eseu. O să ai surpriza, de-a dreptul neplăcută pentru tine, că n-am pus în "gura" lui Rorty cele la care te referi, ci "și le-a pus singur". Aștept, apoi, nu să-mi ceri scuze. Ci să taci și să-ți înghiți singur ce ai scos pe gurița matale fără o minimă documentare. Mă gândesc la o soluție mai eficienta. Voi posta chiar acum lucrarea lui Rorty ca să-ți dea, el singur, replica. Și, dacă nu te descurci în engleză, roagă-mă frumos și o să postez, special pentru tine, și versiunea română.. Mai menționez că, de data asta, trimiterea din textul meu nu se mai află acolo unde am spus în eseu. Ci la http://files.meetup.com/328570/THE%20DECLINE%20OF%20REDEMPTIVE%20TRUTH%2..., de unde am reprodus-o. Și pentru că acum mi-a sărit rău țandăra, rog conducerea Hermeneiei să-ți suspende contul pentru atac mârșav la persoană. Aștept răspunsul conducerii Hermeneiei
personal nu gust stilul acesta de "gothic galbui si evanescent", desi este si asta o forma de exprimare. cred ca se poate scrie si asa dar iti trebuie o abilitate aparte ca sa nu se strice proportia si sa cazi in siropos. asocierea intre "chipul lui Crist", "aripi de ingeri" si "nanosecunde" e total airea estetic vorbind vad ca este scrisa mai demult, deci probabil are valoare personala
este o parodie în sensul că vlad a parodiat ceva. dincolo de acest aspect, este evident că poartă şi vina poeziei care nu este deloc străină autorului.
există un fir emoţional pentru că de la un fir emoţional porneşte şi poezia parodiată de vlad. nici nu avea cum să iasă altfel, nu la turburea. a parodia nu însemnează un lucru simplu. la fel şi pentru un film. avem parodii reuşite, chiar foarte bune.
este poezie, prin urmare, dar nu în acest context. aici este o parodie şi atât. să nu intrăm în substraturi şi filosofii aiurea. să o luăm exact cum este. să o criticăm literar din punctul de vedere a ceea ce ne-a fost dat autorul să vedem. doar o părere.
are domnia sa, vlad turburea, poezii foarte bune.
Vladimir, nu știu dacă este o abordare nouă, dar am ținut musai să mă alătur și eu corului "lăudătorilor" și să-ți spun că aici ești altfel, că te-ai îndepărtat suficient de tine pentru a deveni perfect ludic. Că ai gust pentru ironie în scrierile tale, o știam. Că o poți prelucra fin, ca din încheietura degetului mic, sunt bucuroasă să o descopăr. Sper să mai citesc astfel de poezii pe pagina ta.
finalul cu moartea care a trecut si dusa a fost, e o imagine cu impact poate chiar prin absurdul afirmatiei, caci moartea ca si viata este in toate dar aceste realitati obiective, sunt la indemana imaginatiei noastre, putem sa le schimbam dupa bunul plac ! :) un text cu imagini frumos construite !
Acesta este textul. L-am citit, de multe ori, la timpul respectiv (evident, şi poezia parodiată). Am să o evidenţiez acum, pentru loialitatea tematică, pentru inspiraţia devierii motivelor, în final, spus pe scurt, pentru umorul sănătos.
De pe care lista ?
O lume de poezii congruente, amestecuri dupa ceeasi reteta, pentru mine este plictisul la puterea 10. Gustul meu, si nu poate nimeni sa imi ia aceasta libertate oricata estetica se imprastie cu elicopterele pe campia artelor, se manifesta multivalent. Imi plac toate genurile cu doua conditii : sa imi emotioneze inima,cavitatile si/sau creierul,imaginatia cognitiva.
Andu, ai dreptate la partea cu visele, e ceva ce nu merge acolo, o sa revin peste text, candva. Finalul e voit asa, desigur ;)). Ma bucur ca ti-a placut si iti multumesc pentru penita.
stiti ce am observat eu?! ca de fiecare data cand eram in mood sangeros de automutilare, scrierile mele au iesit nepatimase, chiar cool, ca intr-un fel de liniste sau de moarte. nu este un text simplu asta. inseamna multe si mult. salopeta aia a existat, daca nu cumva o mai poarta si acum cineva... daca tot mi-am adus aminte, vreau sa lamuresc cumva faptul ca eu intentionez sa asez, pe parcurs, aici pe H, textele mele mai vechi, dar valoroase, sau pe care le consider demne de a fi citite. am aceasta mica obsesie sa nu cumva sa mi se reproseze iar: ala este un text vechi sau l-am mai citit nu stiu pe unde, sau asa ceva. poate nu toti de pe site au citit textele mele mai vechi si m-as bucura sa o faca acum. nu cred ca suntem la concurs cine scrie cele mai multe texte sau cine scrie mai repede sau ce text nou-nout mai avem de postat. eu as fi multumita sa am cateva replici sincere la un poem, chiar negative daca sunt meritate, iar cine o face sa nu astepte sa comm si eu la schimb. este o utopie?
Aranca, Și de această dată comentariul dumneavoastră este extrem de avizat. Am incercat să subliniez ideea că ne mișcăm într-un spațiu al iluziei, că există un mecanism și niște manipulatori în fața și în spatele cortinei, că dincolo de realul aparent binevoitor există o "suprarealitate" dură, adesea înspăimântătoare. De aici și tenta de suprarealism a întregului poem, tentă care nu mi se pare a fi neapărat un defect, pentru că poezia celei mai tinere generații, cu care încerc să țin pasul, abundă în "suprarealisme". Vă doresc mult bine, un Craciun fericit și un An Nou fast. Multumesc pentru penita.
chestiunea cu “botezul virtual” ar fi fost de-ajuns pentru marga ca să înţeleagă mesajul acestui gest colegial, în joacă “produs” de vlad. îmi amintesc, deşi e personal ce voi spune acum, că botezul acesta literar încropit de vlad mi-a amintit de tata care îmi povestea cum se face botezul în larg, pe mare, cu ce fast, cum marinarul trebuie sa bea apă de mare, cum unul este îmbrăcat în Afrodita, cum altul în Neptun, cum se joacă o piesă pe un vapor, acolo unde, evident există meseria lor, cu riscurile ei. Aparent o joacă între bărbaţi, în realitate o viaţă mai mult singuri...
Şi atunci, eu mă întreb, acel om botezat pe mare de comandant, cel care va fi supus acelui botez, nu însemnează în fapt că a devenit membru de echipaj, demn de echipaj? Una peste alta, îmi este greu să cred că marga este o persoană lipsită de anumite calităţi şi clar nu este. Cum îmi place să cred că nimic nu este întâmplător şi cum eu cred că marga are un cuvânt de spus încă pe Hermeneia, eu cred că tot ce s-a petrecut aici, în comentarii, este ceva trecător, specific unei stări şi de ce nu o frustrare de care nu ar trebui să ne ruşinăm. Cred că a fi frustrat din când în când arată o realitate a faptului că suntem oameni şi nu altceva şi că a fi uneori, slab, este un merit al nostru. Eu, personal, m-am regăsit de multe ori în această ipostază şi pe Hermeneia şi în altă parte dar am învăţat în timp nişte lucruri. încă învăţ.
prin urmare, deşi, off topic, am să zic aşa: adevărul este undeva la mijloc.
In primul rand va multumesc de trecere si comentarii. Am retinut sugestiile si cu ceva ajutor din partea lui A.A.A. am mai umblat la text. Nu stiu daca e forma definitiva, dar ma mai gandesc. Oricum ambele observatii au fost pertinente. Sapphire, legat de primele doua versuri, inteleg ce vrei sa zici, dar asa e ritmul acolo, mai... accelaerat putin. Ialin
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
...încântat să aud că trezesc așteptări. mai ales de la vorbitorii de limbă franceză. revin pentru a face o trimitere la un poem postat mai demult "Cocoșatul de la Notre Capșa" și la un comentariu postat anterior. și mă repet: un experiment asemănător am încercat și în franceză. mulțumesc!
pentru textul : ...I'm growing like spells... de"Încearcă să privești scrisul ca pe o chestie care ți se întâmplă extrem de rar, iar apoi ar trebui să urmeze un eveniment deosebit un cutremur sau un uragan, o stihie a naturii care să sublinieze faptul că în fine ai scris ceva"
Ca, de exemplu:
"am plecat din ascunzişul acela mic
punctul de sub semnul meu de întrebare
şi mă regăsesc acum
buric
un derviș cu picioare filiforme
aplecat peste mormântul proaspăt
al lui menelau"
Ca sa citez din Marele Sef din Coltul Mic (alias Clasic - inca - in viata).
pentru textul : mister în trenul de noapte deDa, multumesc, si pe mine mine mă ajuta. S-a mai dus din curgerea ca de film, e mai concis, poate mai de impact. Ok, mersi mult!!:)
pentru textul : auto - market dealma- am corectat- textul nu e scurt, e doar o impresie . Pe mine personal ma obosesc textele lungi. Viata mea e prea scurta.
pentru textul : Anul trecut la Avignon depune dom'le ce vrei. atita timp cit respecti regulamentul (ceea ce nu prea observ ca iti place) si atita timp cit are valoare literara esti binevenit sa postezi aici. cind nu, te asigur ca te poti astepta la consecinte. in ce priveste parerea ta despre mine ca persoana, ti-am mai spus, sint obisnuit cu magarii, insulte, minciuni, abureli si restul spectrului. singura problema este ca aici pe hermeneia, si acum cred ca am sa ti-o spun pentru ultima data, nu incurajam si nu ne intereseaza comentariile personale de tip chat sau forum sau ce o mai fi pe acolo. exista spatii unde poti face asta cu cine vrei tu. aici insa nu ne preocupa asta si consideram ca deraiaza scopul hermeneia. sper ca poti intelege asta. daca nu poti sau nu vrei sa o intelegi vor fi, asa cum spuneam, consecinte. da, si eu mai gindeam, (chiar vorbeam acum citeva minute cu cineva despre asta) Adriana, ca parca una din cele mai simple virtuti crestine este smerenia (care ma tem ca nu mai are nevoie sa o definim aici). si totusi parca si asta este prea complicata sau prea grea pentru unii. de unde si concluzia mea ca s-ar putea sa nu fie crestini. dar, asa cum am mai spus, nu ma pot rezuma decit la "s-ar putea" de vreme ce nu voi putea sti niciodata intreg adevarul despre un om. asta insa nu ma impiedica sa nu continui sa ma intreb si sa ma mir.
pentru textul : ce frumusețe rară depentru asa ceva exista [email protected] In plus, am atras atentia ca in afara de mine si moderatorul sef nimeni nu are voie sa publice in sectiunea info. Daca e cazul pot sa restricitionez asta prin cod. In plus, daca vad eu bine, acolo, sub acel text, i s-a atras atentie de catre un editor. deci trebuia sa iti fie evident ca cineva din conducerea hermeneia observa si supravegheaza deja. Desi, parerea mea este ca nu vad nici un atac la persoana (sau nu mai stiu eu ce inseamna asta) Deci, nu inteleg de ce a fost nevoie sa scrii acest text. Te rog frumos sa il stergi. Nu pentru asta este sectiunea info. p.s. nu stiu ce se intimpla pe agonia si nu mai intereseaza. criteriile de evaluarea si judecata ale editorilor si moderatorilor pe hermeneia nu tin cont decit de ceea ce se petrece pe hermeneia si doar in cazuri speciale (concursuri, festivaluri, expozitii, lansari de carte, etc) de ceea ce se petrece in afara ei. Dar in principiu nu ne preocupa astfel de birfe si nu le incurajam. asta e valabil si pentru tine si pentru bobadil
pentru textul : În atenția domnului Titarenco și a editorilor depoemul acesta, împreună cu alte 4, a constituit materialul meu trimis la un concurs de poezie în Romania și pentru care am câștigat premiul de poezie. ceva de genul Dan Herciu la Cluj. nu mai poate fi prelucrat. crematoriile sunt ceva ce țin de soare în mod absolut. că-i aici, că-i acolo, dincolo de orizont, departe, în Australia sau pe Marte, undeva, în sistemul nostru solar sau pe suprafața lui, ele există și au existat și la crearea omului... pomul cunoștinței ar fi ciuntit din punct de vedere biblic dacă n-aș fi făcut precizarea. era pomul cunoștintei binelui și răului, așa cum era pomul vieții. necesita menționarea... "nu e bine ca omul să fie singur" este constatarea lui Dumnezeu, admirabilă de altfel. eu i-am schimbat obârșia, punând-o în mintea lui Adam, dar nu el a rostit-o, el a simțit-o doar. recunosc, nu e poezia perfectă, pe aceasta o caut încă, fără să fi ajuns la ea. mulțumesc însă, Căline, pentru vizită și comentariu.
pentru textul : Adam deare ceva ce îmi place, probabil mai mult decât stilul abordat.
pentru textul : ridică-te... deîmi pare vie, e un text fain, Cristi!
Chiar dacă versul "când zumzetul interminabil al zilei" e cam rudimentar, ultima unitate este reuşită. Transmite pe mai multe paliere.
pentru textul : atunci deCailean, Dacă habar nu ai despre ce vorbești, scrie-mi la [email protected] și am să-ți pun la dispoziție lucrarea lui Rorty pe baza căreia am scris acest eseu. O să ai surpriza, de-a dreptul neplăcută pentru tine, că n-am pus în "gura" lui Rorty cele la care te referi, ci "și le-a pus singur". Aștept, apoi, nu să-mi ceri scuze. Ci să taci și să-ți înghiți singur ce ai scos pe gurița matale fără o minimă documentare. Mă gândesc la o soluție mai eficienta. Voi posta chiar acum lucrarea lui Rorty ca să-ți dea, el singur, replica. Și, dacă nu te descurci în engleză, roagă-mă frumos și o să postez, special pentru tine, și versiunea română.. Mai menționez că, de data asta, trimiterea din textul meu nu se mai află acolo unde am spus în eseu. Ci la http://files.meetup.com/328570/THE%20DECLINE%20OF%20REDEMPTIVE%20TRUTH%2..., de unde am reprodus-o. Și pentru că acum mi-a sărit rău țandăra, rog conducerea Hermeneiei să-ți suspende contul pentru atac mârșav la persoană. Aștept răspunsul conducerii Hermeneiei
pentru textul : (1) Discuție (virtuală) cu Richard Rorty despre declinul adevărului redemptiv depersonal nu gust stilul acesta de "gothic galbui si evanescent", desi este si asta o forma de exprimare. cred ca se poate scrie si asa dar iti trebuie o abilitate aparte ca sa nu se strice proportia si sa cazi in siropos. asocierea intre "chipul lui Crist", "aripi de ingeri" si "nanosecunde" e total airea estetic vorbind vad ca este scrisa mai demult, deci probabil are valoare personala
pentru textul : nevăzuta specie umană deFoarte buna ultima strofa. Mai ales acel razboi.
pentru textul : în atelierul pictorului orb II deeste o parodie în sensul că vlad a parodiat ceva. dincolo de acest aspect, este evident că poartă şi vina poeziei care nu este deloc străină autorului.
pentru textul : fiecare cu treaba lui deexistă un fir emoţional pentru că de la un fir emoţional porneşte şi poezia parodiată de vlad. nici nu avea cum să iasă altfel, nu la turburea. a parodia nu însemnează un lucru simplu. la fel şi pentru un film. avem parodii reuşite, chiar foarte bune.
este poezie, prin urmare, dar nu în acest context. aici este o parodie şi atât. să nu intrăm în substraturi şi filosofii aiurea. să o luăm exact cum este. să o criticăm literar din punctul de vedere a ceea ce ne-a fost dat autorul să vedem. doar o părere.
are domnia sa, vlad turburea, poezii foarte bune.
Textul e superb, aduce a Nae Ionescu... și tot ce înseamnă asta, inclusiv pălăria aceea mare a lui actaeon.
pentru textul : din dialogurile misogine ale lui Fane și Costi - partea întîi deVladimir, nu știu dacă este o abordare nouă, dar am ținut musai să mă alătur și eu corului "lăudătorilor" și să-ți spun că aici ești altfel, că te-ai îndepărtat suficient de tine pentru a deveni perfect ludic. Că ai gust pentru ironie în scrierile tale, o știam. Că o poți prelucra fin, ca din încheietura degetului mic, sunt bucuroasă să o descopăr. Sper să mai citesc astfel de poezii pe pagina ta.
pentru textul : Anticoncepționale definalul cu moartea care a trecut si dusa a fost, e o imagine cu impact poate chiar prin absurdul afirmatiei, caci moartea ca si viata este in toate dar aceste realitati obiective, sunt la indemana imaginatiei noastre, putem sa le schimbam dupa bunul plac ! :) un text cu imagini frumos construite !
pentru textul : O altfel de noapte deAcesta este textul. L-am citit, de multe ori, la timpul respectiv (evident, şi poezia parodiată). Am să o evidenţiez acum, pentru loialitatea tematică, pentru inspiraţia devierii motivelor, în final, spus pe scurt, pentru umorul sănătos.
pentru textul : feng shui în lucernă detrupului, geografia cuvântului. anotimpul cel mai încins, ca o minte încinsă. şi uite cum: "Ziua e pusă pe butuci"!
pentru textul : Vară de nisip deun tucat ardelenesc poate face mult mai mult decit 1000 de french kisses si ca sa nu fiu partinitoare aici il rog pe Will s-o zica [din nou]:
"What's in a name? That which we call a rose
pentru textul : french kiss vegetal deBy any other name would smell as sweet."
erată: ..cu toposul,de acum...
pentru textul : Gheţari deDe pe care lista ?
pentru textul : Devorah deO lume de poezii congruente, amestecuri dupa ceeasi reteta, pentru mine este plictisul la puterea 10. Gustul meu, si nu poate nimeni sa imi ia aceasta libertate oricata estetica se imprastie cu elicopterele pe campia artelor, se manifesta multivalent. Imi plac toate genurile cu doua conditii : sa imi emotioneze inima,cavitatile si/sau creierul,imaginatia cognitiva.
Andu, ai dreptate la partea cu visele, e ceva ce nu merge acolo, o sa revin peste text, candva. Finalul e voit asa, desigur ;)). Ma bucur ca ti-a placut si iti multumesc pentru penita.
pentru textul : They deVă mulţumesc pentru faptul că aţi citit şi remarcaz acest mic poem. Cred că aveţi dreptate în privinţa ultimului vers. Cu stimă, Ioan.
pentru textul : ultimul sărut depoema asta e chiar inspirată din Cohen, îi păstrează şi modul expunerii. Aşa că dacă e proastă, scrierea lui Cohen e proastă.
pentru textul : Între tine şi Cohen deNicholas, copiii tai vor da bac-ul dupa textele mele. Sper sa-l treaca.
Adriana, multumesc pentru acest vot.
pentru textul : Abraam, regele, a spus: destiti ce am observat eu?! ca de fiecare data cand eram in mood sangeros de automutilare, scrierile mele au iesit nepatimase, chiar cool, ca intr-un fel de liniste sau de moarte. nu este un text simplu asta. inseamna multe si mult. salopeta aia a existat, daca nu cumva o mai poarta si acum cineva... daca tot mi-am adus aminte, vreau sa lamuresc cumva faptul ca eu intentionez sa asez, pe parcurs, aici pe H, textele mele mai vechi, dar valoroase, sau pe care le consider demne de a fi citite. am aceasta mica obsesie sa nu cumva sa mi se reproseze iar: ala este un text vechi sau l-am mai citit nu stiu pe unde, sau asa ceva. poate nu toti de pe site au citit textele mele mai vechi si m-as bucura sa o faca acum. nu cred ca suntem la concurs cine scrie cele mai multe texte sau cine scrie mai repede sau ce text nou-nout mai avem de postat. eu as fi multumita sa am cateva replici sincere la un poem, chiar negative daca sunt meritate, iar cine o face sa nu astepte sa comm si eu la schimb. este o utopie?
pentru textul : de dragoste deAranca, Și de această dată comentariul dumneavoastră este extrem de avizat. Am incercat să subliniez ideea că ne mișcăm într-un spațiu al iluziei, că există un mecanism și niște manipulatori în fața și în spatele cortinei, că dincolo de realul aparent binevoitor există o "suprarealitate" dură, adesea înspăimântătoare. De aici și tenta de suprarealism a întregului poem, tentă care nu mi se pare a fi neapărat un defect, pentru că poezia celei mai tinere generații, cu care încerc să țin pasul, abundă în "suprarealisme". Vă doresc mult bine, un Craciun fericit și un An Nou fast. Multumesc pentru penita.
pentru textul : un mecanism al iluziei dechestiunea cu “botezul virtual” ar fi fost de-ajuns pentru marga ca să înţeleagă mesajul acestui gest colegial, în joacă “produs” de vlad. îmi amintesc, deşi e personal ce voi spune acum, că botezul acesta literar încropit de vlad mi-a amintit de tata care îmi povestea cum se face botezul în larg, pe mare, cu ce fast, cum marinarul trebuie sa bea apă de mare, cum unul este îmbrăcat în Afrodita, cum altul în Neptun, cum se joacă o piesă pe un vapor, acolo unde, evident există meseria lor, cu riscurile ei. Aparent o joacă între bărbaţi, în realitate o viaţă mai mult singuri...
pentru textul : poetesei cu dragoste şi margarete deŞi atunci, eu mă întreb, acel om botezat pe mare de comandant, cel care va fi supus acelui botez, nu însemnează în fapt că a devenit membru de echipaj, demn de echipaj? Una peste alta, îmi este greu să cred că marga este o persoană lipsită de anumite calităţi şi clar nu este. Cum îmi place să cred că nimic nu este întâmplător şi cum eu cred că marga are un cuvânt de spus încă pe Hermeneia, eu cred că tot ce s-a petrecut aici, în comentarii, este ceva trecător, specific unei stări şi de ce nu o frustrare de care nu ar trebui să ne ruşinăm. Cred că a fi frustrat din când în când arată o realitate a faptului că suntem oameni şi nu altceva şi că a fi uneori, slab, este un merit al nostru. Eu, personal, m-am regăsit de multe ori în această ipostază şi pe Hermeneia şi în altă parte dar am învăţat în timp nişte lucruri. încă învăţ.
prin urmare, deşi, off topic, am să zic aşa: adevărul este undeva la mijloc.
și asta este o problemă pentru că..... ?
pentru textul : în dimineața asta mi-am ars poeziile deIn primul rand va multumesc de trecere si comentarii. Am retinut sugestiile si cu ceva ajutor din partea lui A.A.A. am mai umblat la text. Nu stiu daca e forma definitiva, dar ma mai gandesc. Oricum ambele observatii au fost pertinente. Sapphire, legat de primele doua versuri, inteleg ce vrei sa zici, dar asa e ritmul acolo, mai... accelaerat putin. Ialin
pentru textul : Mizantropii dePagini