Dincolo de polemica acestui text, tot cu aceasta ocazie, auzeam pe Realitatea Tv o formulare "Patriahul Constantinopolului, pastorul Constantinopolului".
intotdeauna dimineata... ma face sa gasesc justificari... ma calca pe nervi... pleosc in fata nasului meu... intotdeauna... animalele abandonate... gata, ma duc sa ma culc! (trivialitati dezordonate.) bobadile, miroase a moo moo...
excesul de epitete din această poezie nu reușește să dilueze cu totul expresivitatea, reușești să desenezi cu tușe cam groase uneori(ex:"va imploda în gâfâitul tâmplelor") o versificație ușor încărcată; m-au apropiat și reținut titlul și finalul care echilibrează, da, finalul(mai precis, ultimele 2 versuri) este unul care deschide acest text, îi dă lumina necesară, părerea mea...
Robert, textul acesta este inacceptabil pe Hermeneia. Cred ca pe undeva prin regulament scrie despre textele care sin acceptate aici:
16.4. să nu conţină un limbaj sau
imagini obscene, defăimătoare, rasiste, de incitare la violenţă, de
hărţuire, profanatoare sau pornografice.
e mai mult decit o poezie despre timbre :) asa cum se anunta in titlu. e un protest, e un strigat, e o neputinta. finalul e magistral si inteleg perfect ce vrei sa spui in acest colaj vizual à la Cosa Nostra: "n casa aceasta pe rotile, care dansează când la stânga, când la dreapta Acoperă-ți ochii, coase-ți gura, astupă-ți urechile; dacă ai răbdare vei trăi."
Luana, eu încă sper că moartea poate fi trasă pe sfoară. Îți mulțumesc pentru că te-ai îngrijit de soarta unor copii cu astfel de probleme. Și dă-mi voie să scriu o poezie despre Svetlana. Știu că nu înseamnă nimic, dar așa poate o vom ține minte mai mulți. Și poate se va mai dispersa durerea.
Virgil, sunt convins că ți-ai fi dorit mai mult, la fel și Alina. Dar trăim totuși într-o țară pe care sper că nu ai uitat-o. Acestea au fost resursele - conexiunile, iar pentru asta nu este nimeni de condamnat, cred eu! A ieșit un cenaclu reușit!
imagineaza-ti ca sint in Anthony, New Mexico si ma uit la niste afise cu Roswell si Alamogordo si iti citesc textul despre spatiu si timp daca nu plec la timp hiar ca aud impuscaturi, ca tot am intrat in Vestul salbatic imi place textul
Lelia, ce nu înțeleg eu este întrebarea dvs. În primul rînd pentru că generalizează. Apoi pentru că pare așa un fel de supărare. Mi-am exprimat părerea despre un text. E părerea mea. Poate să fie corectă sau incorectă. De vreme ce vreți o apreciere pozitivă de la mine se pare că părerea mea are valoare. )asta e o interpretare personală). Dacă are valoare părerea mea, asta este pentru că probabil sînt (sau mă străduiesc să fiu) exigent și corect. Deci dacă îmi cereți să "renunț" la asta implicația este că părerea mea nu va mai valora doi bani și deci nu vă va mai interesa. Deci, observați paradoxul? Așadar singura soluție este să vă apucați să scrieți bine, cel puțin pe Hermeneia. Fiindcă eu pe aicea îmi fac veacul. Și am același entuziasm să apreciez ceva ce este scris bine și are valoare după cum am mă exprim caustic atunci cînd ceva este mediocru. Nu am timp să citesc totul și sînt multe pe care le ignor. Uneori ignor și nu mă exprim cu privire la textele proaste, mai ales cînd autorii recidivează. Dacă nu vreți să îmi exprim părerea despre ce scrieți pot sa vă îndeplinesc dorința. Nu știu cum sînt toate textele pe care le-ați postat aici. Nu le-am citit încă.
Asta imi aminteste de un desen de pe o cana din acelea care se dau cadou si sub care scria "dreptul femeii trebuie sa fie egal cu al barbatului". Lasand gluma deoparte mi se pare o dizertatie interesanta asupra dublului. Si oricum, nu avem de-a face aici cu vreun sofism.. :-) Andu
...revin pentru ca si tu, la rindul tau ai scapat unghiul din care am privit eu acest text - comparatia cu americanii ai facut-o chiar de la inceput: 'Ieri s-au împlinit 40 de ani de la nașterea internetului...' apoi 'Dar apoi mi-a venit în minte faptul că noi, românii, abia...' ..scuze, eu asta am luat-o precum comparatie.. ..scuze si pentru stereotipie, mie personal mi-au placut eggs Benedict chiar si cele on toast over easy si waffles cu maple syrup cind am trecut prin US of A - a fost un compliment adus artei gastronomice americane...never again! ..scuze, am folosit acea piramida ca un simplu tool de assessment - it is allowed in this free world of ours! - am avut senzatia ca este un text al carui mesaj se bazeaza pe intrebarea DE CE? intentia mea nu a fost sa impingem aceasta discutie inspre extremitati, ci exprimarea unei opinii care, by the way, ramine aceeasi: fara educatia facuta de foarte devreme respectul si self-esteem nu vor creste in copacii Romanesti...stabilitatea emotionala a unei natii oglindeste un oarecare echilibru care momenatn nu exista...si nu exista pentru ca la baza zidului societatii romanesti lipseste ceva, citeva caramizi solide de sustinere a moralului... 'so hard to love, so much to hate...' Oamenii nu au incredere in ei insisi, in cel de alaturi, suspiciunea, nevoia de teribilism este doar o reactie, in lant, Virgil, este the tip of the iceberg! problema aici nu este una de suprafata, is a long way down... ramin fidela determinismului nature vs nurture - balanta este in continua miscare... *faptul ca ai luat umorul meu ad litteram nu ma deranjeaza, totusi se pare ca l-ai simit ca un atac personal si ai reactionadeci, pentru aceasta perceptie si discomfortul cauzat neintentionat, scuze! o zi buna...
doar doua sectiuni imi atrag atentia: "încruntarea ta lăsa urme pe catarg la înălțimea gândului" si "tresărea pe coapsă un fluture era senzația alunecării tale prin valuri fără întoarcere"
probabil ca am sa citesc cu mai multa atentie textele tale de acum. acesta însă îmi pare că vrea să fie „în forță” dar pe alocuri e doar „forțat”. am să mai citesc
Da, Domnule. Dumnuata ai ramas cu partea aia buna din romantism. Eu am ramas doar cu ironia negativa a lui. Am avut, acum doua saptamani, discutii interminabile pe tema ironiei. Daca poate fi negativa sau pozitiva sau...cum o mai fi. Un profesor de matematica (Paul Flondor) m-a somat sa dau o definitie pt. ironie. N-am fost in stare. El a propus una. Eu i-am demonatrat ca exista o serie de exemple care o contrazic. Pana la urma Nicolaie Balota (profesor in Franta - inainte fusese idem profesor prin Anglia si Germania) - care venise in Romania cu ocazia lansarii unor carti ale Domniei sale, ne-a impacat. Concluzia a fost legata de teoria definitiei. Despre care Gonseth spune ca nu trebuie sa analizezi pana in panzele albe o idee pentru ca risti sa-ti scape printre degete. Si daca treaba asta e valabila pentru definitiile dificil de dat chiar pentru treburi mai simple, cu atat e mai greu este sa reusesti cand e vorba, de exemplu, de poezie. In fine, inchei spunand ca cine nu a reusit sa fie "face to face" cu Balota pierde enorm. Este un om de o calitate si o modestie extraordinare. Iar la 83 de ani pe care ii are, este de o luciditate si vivacitate intelectuala fantastice (a facut, incepand de la 30 de ani, 8 ani de puscarie pe timpuri pentru vina de a fi detinut literauta subversiva acasa - filosofi si poeti "decadenti" putrezi de tot soiul de idei care subminau materialismul dialectic si, implicit noua oranduire si omul nou socialist; comunist n-a mai apucat sa ajunga) . Iar nenorocitii din tarisoara noastra draga nu au reusit sa-i asigure, dupa '89, o catedra la Universitatea din Bucuresti. Si face omul, de placere si din obligatie pentr el insusi (are prin alte locuri o situatie materiala care-l scuteste de griji) cate o calatorie lunara de la Paris la Bucuresti si Cluj pentru a preda, ca profesor asociat, un curs la universitatile din cele doua orase. M-am racorit. Gata. Toate cele bune.
Mulțumesc de comentarii. Am schimbat încadrarea, a fost, așa e, mai mult un experiment. Și promit sa nu îmi fac un obicei de a pune astfel de creații pe Hermeneia . Pentru Matei: în cazul meu e clar că imaginea a dat un plus textului. Cine sunt eu să mă compar cu un mare pictor japonez? Știu că tu erai una din persoanele cu probleme la a vizualiza fonturile și de aceea am făcur acest experiment vizual. Pentru Katya: Voi încerca să experimentez cu alte fontur și culori, dacă văd ceva mai reușit, voi schimba. Ai dreptate, Virgil, cu fonturile, cine vrea să le vadă le poate încărca. Și cred că e timpul să mai încerc vreun text de proză în zilele următoare, prea m-am complăcut recent în experimente poetice de o valoare dubioasă. Vă mulțumesc la toți trei încă o dată pentru idei și sfaturi. Marian
rima acestui poem imi aminteste de analiza făcută unui poem de-al meu, ceea ce îmi justifică motivația de a lăsa decât acest nesemnificativ comentariu. totuși, cred că titlul este prea pompos. iti urez bun venit si te astept cu cat mai prolifice comentarii!
Cantecul tau despre frumosul impudic calatoreste, asa nedesavarsit cum este el, spre urechile celui care stie sa se bucure deopotriva de radacina arborelui din rascruce si de nestatornicia sporului... mi-a placut tare mult aceasta poveste despre cum noi oamenii "tinem în mâini oglinzi".
aha! okei, pai atunci inseamna ca nu s-a schimbat prea mult poemul... macar am incercat, lui Geo ia iesit mai bine decat mie, dar nu-l invidiez, asta e...
in timp ce ma plimbam cu gondola si gondolierul tragea ocheade pasarelelor grasutze mi-as fi dorit sa-i recit un astfel de poem, -ceea ce, din perspectiva hypertextualitatii a ceea ce francezii numesc metaforic la vie en rose, -iar imponderabilitatea bluzitei lui de mariner ii dezvelea, discret, pantecelul, am cazut in apa non tropo adanca. aveam sa fac mult mai tarziu un silogism al amaraciunii asemanator: eu, gondolierul Stela si parama
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Dincolo de polemica acestui text, tot cu aceasta ocazie, auzeam pe Realitatea Tv o formulare "Patriahul Constantinopolului, pastorul Constantinopolului".
pentru textul : Cum se vorbește limba română în România - I deintotdeauna dimineata... ma face sa gasesc justificari... ma calca pe nervi... pleosc in fata nasului meu... intotdeauna... animalele abandonate... gata, ma duc sa ma culc! (trivialitati dezordonate.) bobadile, miroase a moo moo...
pentru textul : daily trivia - morning vulnerabilities dedac'aș putea da bice cuvintelor:) mulțumesc frumos de semn și consens literar:)
pentru textul : Adriana Lisandru - despre ea, niciodată deexcesul de epitete din această poezie nu reușește să dilueze cu totul expresivitatea, reușești să desenezi cu tușe cam groase uneori(ex:"va imploda în gâfâitul tâmplelor") o versificație ușor încărcată; m-au apropiat și reținut titlul și finalul care echilibrează, da, finalul(mai precis, ultimele 2 versuri) este unul care deschide acest text, îi dă lumina necesară, părerea mea...
pentru textul : crăciun fără nume deÎnainte să-l mai folosiţi, vă rog să citiţi câteva informaţii despre butonul "atenţie editor".
pentru textul : Amurgul deschide o fereastră înlăuntru deRobert, textul acesta este inacceptabil pe Hermeneia. Cred ca pe undeva prin regulament scrie despre textele care sin acceptate aici:
pentru textul : Dintre bucăţi de16.4. să nu conţină un limbaj sau
imagini obscene, defăimătoare, rasiste, de incitare la violenţă, de
hărţuire, profanatoare sau pornografice.
e mai mult decit o poezie despre timbre :) asa cum se anunta in titlu. e un protest, e un strigat, e o neputinta. finalul e magistral si inteleg perfect ce vrei sa spui in acest colaj vizual à la Cosa Nostra: "n casa aceasta pe rotile, care dansează când la stânga, când la dreapta Acoperă-ți ochii, coase-ți gura, astupă-ți urechile; dacă ai răbdare vei trăi."
pentru textul : Poșta vinde timbre și capete de copii deVirgil, nu mai folosi cuvinte pe care nu le înțelegi. mai ales în limba română
pentru textul : despre Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deLuana, eu încă sper că moartea poate fi trasă pe sfoară. Îți mulțumesc pentru că te-ai îngrijit de soarta unor copii cu astfel de probleme. Și dă-mi voie să scriu o poezie despre Svetlana. Știu că nu înseamnă nimic, dar așa poate o vom ține minte mai mulți. Și poate se va mai dispersa durerea.
pentru textul : atașatul meu sexual dePrecizarea mea era indirectă - a evita cacofonia "mă plec_cu". Sensurile sunt aceleași.
pentru textul : Piatra cea de toate zilele deVirgil, sunt convins că ți-ai fi dorit mai mult, la fel și Alina. Dar trăim totuși într-o țară pe care sper că nu ai uitat-o. Acestea au fost resursele - conexiunile, iar pentru asta nu este nimeni de condamnat, cred eu! A ieșit un cenaclu reușit!
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi deimagineaza-ti ca sint in Anthony, New Mexico si ma uit la niste afise cu Roswell si Alamogordo si iti citesc textul despre spatiu si timp daca nu plec la timp hiar ca aud impuscaturi, ca tot am intrat in Vestul salbatic imi place textul
pentru textul : Spatiul Timpului (I,II,III) devoiesc numai a subscrie. comentariile sunt păreri.
pentru textul : boierismul sau nazismul literar deLelia, ce nu înțeleg eu este întrebarea dvs. În primul rînd pentru că generalizează. Apoi pentru că pare așa un fel de supărare. Mi-am exprimat părerea despre un text. E părerea mea. Poate să fie corectă sau incorectă. De vreme ce vreți o apreciere pozitivă de la mine se pare că părerea mea are valoare. )asta e o interpretare personală). Dacă are valoare părerea mea, asta este pentru că probabil sînt (sau mă străduiesc să fiu) exigent și corect. Deci dacă îmi cereți să "renunț" la asta implicația este că părerea mea nu va mai valora doi bani și deci nu vă va mai interesa. Deci, observați paradoxul? Așadar singura soluție este să vă apucați să scrieți bine, cel puțin pe Hermeneia. Fiindcă eu pe aicea îmi fac veacul. Și am același entuziasm să apreciez ceva ce este scris bine și are valoare după cum am mă exprim caustic atunci cînd ceva este mediocru. Nu am timp să citesc totul și sînt multe pe care le ignor. Uneori ignor și nu mă exprim cu privire la textele proaste, mai ales cînd autorii recidivează. Dacă nu vreți să îmi exprim părerea despre ce scrieți pot sa vă îndeplinesc dorința. Nu știu cum sînt toate textele pe care le-ați postat aici. Nu le-am citit încă.
pentru textul : De-a Dumnezeu… deDa, finalul e problema aici, adorm si labirint. Poti sa il elimini de tot. In rest, e frumos, mi-a placut.
pentru textul : infinite flash 2 deAsta imi aminteste de un desen de pe o cana din acelea care se dau cadou si sub care scria "dreptul femeii trebuie sa fie egal cu al barbatului". Lasand gluma deoparte mi se pare o dizertatie interesanta asupra dublului. Si oricum, nu avem de-a face aici cu vreun sofism.. :-) Andu
pentru textul : Povești pseudo-Zen (4) de...revin pentru ca si tu, la rindul tau ai scapat unghiul din care am privit eu acest text - comparatia cu americanii ai facut-o chiar de la inceput: 'Ieri s-au împlinit 40 de ani de la nașterea internetului...' apoi 'Dar apoi mi-a venit în minte faptul că noi, românii, abia...' ..scuze, eu asta am luat-o precum comparatie.. ..scuze si pentru stereotipie, mie personal mi-au placut eggs Benedict chiar si cele on toast over easy si waffles cu maple syrup cind am trecut prin US of A - a fost un compliment adus artei gastronomice americane...never again! ..scuze, am folosit acea piramida ca un simplu tool de assessment - it is allowed in this free world of ours! - am avut senzatia ca este un text al carui mesaj se bazeaza pe intrebarea DE CE? intentia mea nu a fost sa impingem aceasta discutie inspre extremitati, ci exprimarea unei opinii care, by the way, ramine aceeasi: fara educatia facuta de foarte devreme respectul si self-esteem nu vor creste in copacii Romanesti...stabilitatea emotionala a unei natii oglindeste un oarecare echilibru care momenatn nu exista...si nu exista pentru ca la baza zidului societatii romanesti lipseste ceva, citeva caramizi solide de sustinere a moralului... 'so hard to love, so much to hate...' Oamenii nu au incredere in ei insisi, in cel de alaturi, suspiciunea, nevoia de teribilism este doar o reactie, in lant, Virgil, este the tip of the iceberg! problema aici nu este una de suprafata, is a long way down... ramin fidela determinismului nature vs nurture - balanta este in continua miscare... *faptul ca ai luat umorul meu ad litteram nu ma deranjeaza, totusi se pare ca l-ai simit ca un atac personal si ai reactionadeci, pentru aceasta perceptie si discomfortul cauzat neintentionat, scuze! o zi buna...
pentru textul : după douăzeci de ani (V) dedoar doua sectiuni imi atrag atentia: "încruntarea ta lăsa urme pe catarg la înălțimea gândului" si "tresărea pe coapsă un fluture era senzația alunecării tale prin valuri fără întoarcere"
pentru textul : aqua marine desunt putin bulversat de cat de multe poti tu "arata" intr-un text atat de scurt. e si poveste. si imagini. si senzatii. si amintiri. si umor amar.
pentru textul : drum cât se poate de colorat deprobabil ca am sa citesc cu mai multa atentie textele tale de acum. acesta însă îmi pare că vrea să fie „în forță” dar pe alocuri e doar „forțat”. am să mai citesc
pentru textul : Spasm nocturn deDa, Domnule. Dumnuata ai ramas cu partea aia buna din romantism. Eu am ramas doar cu ironia negativa a lui. Am avut, acum doua saptamani, discutii interminabile pe tema ironiei. Daca poate fi negativa sau pozitiva sau...cum o mai fi. Un profesor de matematica (Paul Flondor) m-a somat sa dau o definitie pt. ironie. N-am fost in stare. El a propus una. Eu i-am demonatrat ca exista o serie de exemple care o contrazic. Pana la urma Nicolaie Balota (profesor in Franta - inainte fusese idem profesor prin Anglia si Germania) - care venise in Romania cu ocazia lansarii unor carti ale Domniei sale, ne-a impacat. Concluzia a fost legata de teoria definitiei. Despre care Gonseth spune ca nu trebuie sa analizezi pana in panzele albe o idee pentru ca risti sa-ti scape printre degete. Si daca treaba asta e valabila pentru definitiile dificil de dat chiar pentru treburi mai simple, cu atat e mai greu este sa reusesti cand e vorba, de exemplu, de poezie. In fine, inchei spunand ca cine nu a reusit sa fie "face to face" cu Balota pierde enorm. Este un om de o calitate si o modestie extraordinare. Iar la 83 de ani pe care ii are, este de o luciditate si vivacitate intelectuala fantastice (a facut, incepand de la 30 de ani, 8 ani de puscarie pe timpuri pentru vina de a fi detinut literauta subversiva acasa - filosofi si poeti "decadenti" putrezi de tot soiul de idei care subminau materialismul dialectic si, implicit noua oranduire si omul nou socialist; comunist n-a mai apucat sa ajunga) . Iar nenorocitii din tarisoara noastra draga nu au reusit sa-i asigure, dupa '89, o catedra la Universitatea din Bucuresti. Si face omul, de placere si din obligatie pentr el insusi (are prin alte locuri o situatie materiala care-l scuteste de griji) cate o calatorie lunara de la Paris la Bucuresti si Cluj pentru a preda, ca profesor asociat, un curs la universitatile din cele doua orase. M-am racorit. Gata. Toate cele bune.
pentru textul : Căruciorul deMulțumesc de comentarii. Am schimbat încadrarea, a fost, așa e, mai mult un experiment. Și promit sa nu îmi fac un obicei de a pune astfel de creații pe Hermeneia . Pentru Matei: în cazul meu e clar că imaginea a dat un plus textului. Cine sunt eu să mă compar cu un mare pictor japonez? Știu că tu erai una din persoanele cu probleme la a vizualiza fonturile și de aceea am făcur acest experiment vizual. Pentru Katya: Voi încerca să experimentez cu alte fontur și culori, dacă văd ceva mai reușit, voi schimba. Ai dreptate, Virgil, cu fonturile, cine vrea să le vadă le poate încărca. Și cred că e timpul să mai încerc vreun text de proză în zilele următoare, prea m-am complăcut recent în experimente poetice de o valoare dubioasă. Vă mulțumesc la toți trei încă o dată pentru idei și sfaturi. Marian
pentru textul : 江戸 (Edo) decred ca este cea mai frumoasa poezie pe care am citit-o la tine in putinul timp pe care il am aici, are puls, vibratie, culoare, suflet.
un singur cuvant m-a incomodat un pic , acel "se intampla"
pentru textul : Ca într-un scrânciob după multă vreme şi inimă de... mi-am obosit ochii pentru ca să găsesc poezia,
pentru textul : Dumnezeu poate locui şi singur dedar poezia n-am găsit-o -
doar vorbe goale mi-au violentat retina...
rima acestui poem imi aminteste de analiza făcută unui poem de-al meu, ceea ce îmi justifică motivația de a lăsa decât acest nesemnificativ comentariu. totuși, cred că titlul este prea pompos. iti urez bun venit si te astept cu cat mai prolifice comentarii!
pentru textul : Graal deCantecul tau despre frumosul impudic calatoreste, asa nedesavarsit cum este el, spre urechile celui care stie sa se bucure deopotriva de radacina arborelui din rascruce si de nestatornicia sporului... mi-a placut tare mult aceasta poveste despre cum noi oamenii "tinem în mâini oglinzi".
pentru textul : Bal mascat dePentru trecere şi părere, mulţumesc, Andu!
pentru textul : Caz (ne)clasat deTextul îşi revine după, dar începutul e pur şi simplu ratat pe toate palierele:
"primul lucru era tăcerea
cuvintelor..."
"le strîngea cum strîngi oasele unui bunic
într-un sac într-un colț" - aici, "într-un colţ" ar putea lipsi, e redundant.
În rest, e plăcut, chiar dacă şi finalul e puţin sentenţios.
"la urmă lăsa întotdeauna mîinile
pentru textul : în ziua cînd a trecut deca niște muncitori cu ziua" - foarte fain!
aha! okei, pai atunci inseamna ca nu s-a schimbat prea mult poemul... macar am incercat, lui Geo ia iesit mai bine decat mie, dar nu-l invidiez, asta e...
pentru textul : Cantata în mi minor dein timp ce ma plimbam cu gondola si gondolierul tragea ocheade pasarelelor grasutze mi-as fi dorit sa-i recit un astfel de poem, -ceea ce, din perspectiva hypertextualitatii a ceea ce francezii numesc metaforic la vie en rose, -iar imponderabilitatea bluzitei lui de mariner ii dezvelea, discret, pantecelul, am cazut in apa non tropo adanca. aveam sa fac mult mai tarziu un silogism al amaraciunii asemanator: eu, gondolierul Stela si parama
pentru textul : Eu, Piața San Marco, Venetia dePagini