Suntem primul născut Clocotind ape, tulbure epicentru înseilează chakre, rând pe rând. Inundă artere. Ți-e frică. E târziu, deja mi-ai dat. Ți-e frică de frică. Mare cutremur. Unda de șoc pe restul de măr (piatră pe grai). Buzele tremură. Mi-e frică. E târziu, deja am mușcat. Mi-e frică de frică. Două grămezi. Resturi de cărămizi înalță praf de pământ ars. Fumul focurilor sacre. Două. E mult prea târziu. Hai să nu ne reconstruim! Să ne-adune vântul. Munte de mâini, zâmbete, sâni, iubire (jumătăți, sferturi, cioturi). Dezintegrate, se recunosc chakrele. Ssssst, să nu ne vadă frica! Și ce dacă ne vede...suntem primul născut! Suntem primul născut.
Nu știu dacă, citind poemul tău, am căpătat acea liniște specifică stampelor japoneze sau am reținut mai degrabă anumite expresii relativ uzate în scrierea occidentală: "razele soarelui", "piscurile înalte", "micul cătun" (pleonasm?). Poate dacă ai încerca să înlocuiești aceste expresii cu altele mai deosebite, dar nu stridente, s-ar păstra aceeași atmosferă.
Imi place ca din jocul de cuvinte apar ironiile (inclusiv din titlu) ceea ce ma amuza. Inceputul e cam aiurea. E ok totusi finalul strofei "ai deschide ceva să-ți inunde soarele Întunecimea Ta". Interesant, te mai citesc... Ialin
Raluca, eşti în eroare cu de-a totul. Sau de-a toată... Pen' că nu există text 1 şi text 2, deci nici variante îmbunătăţite, nici antijoc filosofic, nici nimic. Există doar acest text. Nu s-a schimbat absolut nimic în afară de titlu. Şi doar ce-ţi lăudam spiritul de observaţie. Am vrut să postez textul "Antijoc", dar am postat "Ultima întâlnire cu sinele", pe care, din eroare, l-am intitulat "Antijoc". Probabil mi-a rămas pe retină ideea de-a posta, iniţial, "Antijoc".
Las că şi alte vocale îs aiurea. (De abia acum am înţepat.). Na. :)
Christian, ești un redactor minunat, mulțumesc pentru sugestii, mă voi întoarce pe text să corectez din nou. Petre, am încercat o scufundare în operă, s-o văd cu ochi de scafandru, sau cu o exprimare mai tehnică, am făcut o secțiune în ansamblu, apoi în fiecare text, piesă, apoi aproximativ în fiecare pagină, un eseu analitic. Mulțumesc pentru apreciere!
Cristina Sirion, iti multumesc pentru cuvintele frumoase si rabdarea cu care l-ai identificat pe zeul Quetzalcoatl, simbol al mortii si al invierii, motiv pentru care l-am gasit cel mai potrivit, sa-l introduc in acest context. Semi-nemultumirea ta, o simt prietenoasa. Te mai astept.
cris. prietene. tema e gravă. lexicul de cartier echilibrează. dezechilibrul filosofic. iar schizo-frenezia de a fi. e graba aia de a fugi existențialist. de ploaie. de pildă. în timp ce iarba. de pildă. stă. ca nesimțita. și crește. și crește. așa e. am draci. atunci mai ales. cînd filozofez. pe viață. și pe moarte. în plin dezechilibru. cu tot ce lumea nu înțelege. dar o lălăie erudit. și aiurea...:) iată. de ce. trebuie. să fi vizionar. dincolo. de simțăminte. de ce. îți poți lăsa. ochii. drept moștenire. celui ce va veni. după tine. va plînge într-o veselie. și mai ales. va vedea. mai departe. mult mai departe... mersi pentru intervenție. cris. și pentru apreciere. pe curînd...
Aida, tu spui că "mottul imi apartine.Ideea e ca dupa ultimile reguli cuvantul a fost adaptat limbii romane si se scrie moto." Eu totuși nu cred că s-a adaptat ca "moto" cu forma aceasta masculină "mottul" folosită de tine. Și m-am dus la DEX. Ce am aflat? Ei bine, se folosesc ambele variante respectiv: "mótto s. n., art. móttoul; pl. móttouri" sau "MÓTO2, motouri, s.n. Citat luat, de obicei, dintr-o operă consacrată sau semnată de un autor celebru, pus la începutul unei lucrări, al unui capitol etc. cu scopul de a releva ideea fundamentală a scrierii respective. – Din it. motto, germ. Motto." De asemenea, nu se foloseste "ultimile reguli" ci "ultimele reguli". Îți atrag atenția amical și în contextul folosirii corecte a limbii române. Chiar dacă aceste observații par dure, directe și fără menajamente, trebuie să reții următorul lucru: oricât de genial/original ar putea fi un text, dacă el conține greșeli gramaticale devine zero, nu numai în mediul literar românesc cât și prin alte locuri. Îți pot confirma și alții.
Un text aerisit, pe care l-am citit cu plăcere. Totuși, acea precizare de la final, adică ultimele 2 versuri, am impresia că strică imaginea întregului poem. Apoi, mi se pare mie că în prima strofă expresia „înfășurat în haine ca tutunul” e un pic cam ambiguă. Aș fi găsit poate altceva.
Eu n-am inteles nimic din acest poem "pe bach aproape orb" - adica cum? "bratele lui din cheratina" - din ce altceva? "putrefacta dar vie" ... pretiozitati de domnisoara de pension, "catedrala unde privighetorile nu pot canta" - hai sa fim seriosi! Ma intreb cum se mai poate scrie astfel in anul de gratie 2008... dar e funny anyway. Mai scrie asa, exista o sansa reala, am trimis deja textul la o firma care se ocupa cu aruncatul de fluturasi pe plaja la Costinesti si la Mamaia. Astia de la Nescafe (am un preieten la marketing acolo) mi-au propus chiar un contract, daca ori unii ori altii imi dau ceva bani pe textul asta jur ca facem juma-juma. Andu
Eu cred că avem aici o excelentă poezie de dragoste care merita pe deplin a fi premiată. Felicitări, Dorin. Mi-a plăcut acel amestec de seriozitate și ludic, de încărcătură filozofică și legendă, poveste, care nu sunt întâlnite pentru prima dată aici, în acest text din creația autorului. De data asta, îmi permit să las un semn, Cami
Dacă ar fi să reprezint grafic acest poem printr-o metaforă plastică care să sugereze felul în care se succed ideile, aş desena două palme de ,,rege” care ţin o sferă, jumătate pământ, jumătate soare, din care cresc două iedere, una verde şi una de aur răsucindu-se ca două spirale una în jurul celeilalte, lăsând suficient spaţiu să încapă acolo sufletul cititorului ( sau al privitorului ) având certitudinea unui adevăr construit anume pentru ei doi.
Am citit poemul de multe ori, cu diverse obiective, şi de fiecare dată am avut parte de un festin literar ,,regesc": limbajul biblic inteligent ancorat în lexicul poemului, mesajul cu o consistenţă aforistică, gradarea de la general la particular, un demers deductiv prin care se afirmă eul poetic spre final, pledoaria pentru fidelitatea conjugală şi un anumit tip de legătură de paternitate. Poemul mi-a făcut mult bine. Mă simt ca atunci când, în vechime, în sunet de liră, evreii ascultau recitindu-se fragmente din ,,Cântarea Cântărilor”.
Încă nu i-am pătruns toate tainele şi nici nu mi-am propus, fiindcă ce bine îi stă cu unele adevăruri netrâmbiţate, cu unele adieri care nu ştii de unde vin şi unde se duc, dar ţi-e bine stând în calea lor.
Dorin, e weekend, e soare, e zi liberă :) şi mi-a fost drag să zăbovesc lângă poem, în el. Eu nu cred voi putea scrie aşa vreodată...peniţa de aur e la tine!
da, vreau în curînd să inaugurez la Interactiv și o secțiune de Polemică/Dialog în care oamenii să poată discuta, polemiza pe teme literare, filozofice, etc. fără frică și cu decență intelectuală (dacă îmi e permis să sper că intelectualii pot fi decenți și pertinenți fără teama de a fi considerați ineficienți)
Andu, felicitari, vad aici un poem bun, un poem al realitatii imediate, un poem al clipelor. Mi-a placut foarte mult degajarea care reiese din versuri, modul in care spui franc tot ceea ce crezi ca ar trebui sa spui. Reusesti sa dai impresia unui dialog firesc si asta e foarte bine. Felicitari petre
îmi place prima strofă, constituită dintr-o combinație frumoasă de idei, nu contrare, dar nici asemănătoare...obișnuitul existențial, din primul vers, alături de o poetizare a ideii de viitor, frumos prezentată în următoarele versuri, precum și în a treia strofă și apoi în ultimele două versuri ale poeziei:) îmi place apoi, în strofa a treia ideea unei înlocuiri, parcă, a unor sentimente cu altele, poate a mascării tristeții, așa cum o fac adeseori părinții față de copiii lor, dar ideea acelei capitulări, eu o văd, mai degrabă, ca pe un legământ (părerea mea) :)
nu am stat sa citesc comentariile predecesorilor mei, asa ca s-ar putea sa ma repet, dar nu conteaza. un text plan, mult , dar mult prea explicit, totul este la vedere, si oricat ai icnerca sa mai scorminesti dupa sensuri noi, mistere, nu ai sorti de izbanda. nu gasesc sclipirea aceea pe care ar trebui sa o simt, sa spun : asta e! incearca sa te mai ascunzi printre cuvinte, te expui, si de aceea textul tau nu spune decat putine, ca o adiere de vant ce se pierde. o sa te mai urmaresc. queen ella
draga noastra marchiza, (la bunica marchiza era un fel de veranda - nu stiu cum de a ajuns asa in limba romana din anii '60), anyway, sa iti raspund - la punctul 1. - in momentul de fata exista sectiunile de articol si polemica la categoria de proza. fiind sectiuni nu au link-uri specifice. pe viitor intentionez sa restructurez categoriile si si sectiunile. de exemplu vreau sa comasez categoriile de bilingv, traduceri si limbi straine intr-o singura categorie "lingua". de asemeni imi propun sa creez o categorie separata de "gazeta" care sa includa numai sectiuni specifice precum articol, polemica sau interviu. nu stiu daca va exista un link dedicat pentru articole dar e posibil ca vizibilitatea fiecaror sectiuni sa fie mai mare de acum pe prima pagina. poate si prin linkuri. este drept, unele texte "mor" ingropate in spatele primei pagini dupa postare. de aceea acum de exemplu ultimul text postat la un moment dat apare (pentru atit timp cit are aceasta calitate) in prima pagina (partial). asta si pentru a-i oferi o "vizibilitate" mai mare dar si pentru a incuraja activitatea de publicare. la punctul 2. - noi nu avem recomandate pe hermeneia. nu inteleg ce vrei sa spui prin "fluenta". nu inteleg nici a doua parte a punctului. poate explici mai bine ce vrei sa spui sau sa propui. la punctul 3. - te rog sa explici mai clar ce vrei sa propui. ce este acel "articol special"? daca mai ai de spus, by all means, spune...
,,Unora știu că le place acest tip de poezie'' unora le place jazzul. ce noutate! unii scriu binisor, altii scriu chiar bine. ce noutate! dar sa lasam comentariile la comentariu si sa revenim la poem. desi suna disonant, ,,diferenta de potential'' dincolo de sensul tehnic strict da cumva o alta tonalitate registrului poetic, e ca un palier de inox si sticla intr-un foisor de lemn, eu cred ca poetul a introdus acesasta expresie nu in dorinta de a soca ci perfect constient de efectul estetic al noului. dincolo de asta, prezenta cobaiului, a soarecelui alb cu ochi roz, a soarecelui de laborator, supus experimentelor. personal, am avut astfel de soareci acasa intrucat mama era laborant chimist, îi punea in pahare mari, berzelius. subtila metafora soarecelui ce roade cutia pandorei, a analogiilor cromatice om-soarece, omul supus experimentelor de alta natura. apoi roata in care se invarte soarecele, fiind stiut faptul ca unele custi pentru hamsteri sau soricei au prevazuta o roata pe care acestia alearga si care seamana izbitor cu roata unei mori si chiar cu roata de la o fantana. cert e ca prin alergare, roata aceea produce energie, lumina chiar. semn al revelatiei? textul ne lasa sa preluam si sa interpetam intr-o multime de variante. cutia pandorei...darul facut de zei oamenilor aducator de rai si iad dar si de speranta si inca ceva... poemul are ceva din romanul lui alain fournier...si a lui proust...in cautarea timpului pierdut. cutia asta a pandorei e o veche lada de zestre cu trandafiri sculptati pe ea, e un sipet in care se ascund toate comorile lumii... e un templu pe care dupa ce l/au pradat, oamenii l/au parasit sa-l roada soarecii si moliile si cariile. frumoasa metafora intoarcerii omului matur in pantecul femeii iubite a nastere sau renastere. so, ecce homo!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Suntem primul născut Clocotind ape, tulbure epicentru înseilează chakre, rând pe rând. Inundă artere. Ți-e frică. E târziu, deja mi-ai dat. Ți-e frică de frică. Mare cutremur. Unda de șoc pe restul de măr (piatră pe grai). Buzele tremură. Mi-e frică. E târziu, deja am mușcat. Mi-e frică de frică. Două grămezi. Resturi de cărămizi înalță praf de pământ ars. Fumul focurilor sacre. Două. E mult prea târziu. Hai să nu ne reconstruim! Să ne-adune vântul. Munte de mâini, zâmbete, sâni, iubire (jumătăți, sferturi, cioturi). Dezintegrate, se recunosc chakrele. Ssssst, să nu ne vadă frica! Și ce dacă ne vede...suntem primul născut! Suntem primul născut.
pentru textul : Suntem primul născut denu stiu de ce, as scoate strofa a doua. imi place mai mult poemul fara. s-ar putea sa ma contrazici, e o simpla parere, nu o pune la suflet.
pentru textul : Tot Ce Am Adus deNu știu dacă, citind poemul tău, am căpătat acea liniște specifică stampelor japoneze sau am reținut mai degrabă anumite expresii relativ uzate în scrierea occidentală: "razele soarelui", "piscurile înalte", "micul cătun" (pleonasm?). Poate dacă ai încerca să înlocuiești aceste expresii cu altele mai deosebite, dar nu stridente, s-ar păstra aceeași atmosferă.
pentru textul : Cătunul de pe malul apei deasta e misto: dar vine ea...
pentru textul : ne vom neglija ca două unghii derestul e poezie, adica maxim
Imi place ca din jocul de cuvinte apar ironiile (inclusiv din titlu) ceea ce ma amuza. Inceputul e cam aiurea. E ok totusi finalul strofei "ai deschide ceva să-ți inunde soarele Întunecimea Ta". Interesant, te mai citesc... Ialin
pentru textul : joy to the sword demulţumesc pentru atenta citire şi înţelegere.
pentru textul : eu n-am fost cu tata la femei dedupă ce am citit comentariul am întrebat-o pe Iasomia - femeie tu crezi că sînt bătrîn și celebru?
relaxează-te dragul meu, ești doar bătrîn!
sînteți prea generoasă cu un turburat la cap. mulțumesc.
pentru textul : Lina lu’ Mărin deEsti binevenit! Ne vedem sambata viitoare la Pogor!
pentru textul : Poezie şi pişcoturi în târgul Ieşilor, înainte de solstiţiu deRaluca, eşti în eroare cu de-a totul. Sau de-a toată... Pen' că nu există text 1 şi text 2, deci nici variante îmbunătăţite, nici antijoc filosofic, nici nimic. Există doar acest text. Nu s-a schimbat absolut nimic în afară de titlu. Şi doar ce-ţi lăudam spiritul de observaţie. Am vrut să postez textul "Antijoc", dar am postat "Ultima întâlnire cu sinele", pe care, din eroare, l-am intitulat "Antijoc". Probabil mi-a rămas pe retină ideea de-a posta, iniţial, "Antijoc".
pentru textul : Ultima întâlnire cu sinele deLas că şi alte vocale îs aiurea. (De abia acum am înţepat.). Na. :)
desigur, fara s, am corectat
pentru textul : Paturi Suprapuse deChristian, ești un redactor minunat, mulțumesc pentru sugestii, mă voi întoarce pe text să corectez din nou. Petre, am încercat o scufundare în operă, s-o văd cu ochi de scafandru, sau cu o exprimare mai tehnică, am făcut o secțiune în ansamblu, apoi în fiecare text, piesă, apoi aproximativ în fiecare pagină, un eseu analitic. Mulțumesc pentru apreciere!
pentru textul : Civilizație tehnică-literatură tehnică deNaan Lea, multumesc de apreciere. Vlad, da, e legenda taru\ii lui Vam, cea a lui Vladimir Colin, intr-o interpretare personala.
pentru textul : țara lui vam deeu am senzatia ca m-am retras dar tu nu te prinzi
pentru textul : fericirea II deCristina Sirion, iti multumesc pentru cuvintele frumoase si rabdarea cu care l-ai identificat pe zeul Quetzalcoatl, simbol al mortii si al invierii, motiv pentru care l-am gasit cel mai potrivit, sa-l introduc in acest context. Semi-nemultumirea ta, o simt prietenoasa. Te mai astept.
pentru textul : desperado decris. prietene. tema e gravă. lexicul de cartier echilibrează. dezechilibrul filosofic. iar schizo-frenezia de a fi. e graba aia de a fugi existențialist. de ploaie. de pildă. în timp ce iarba. de pildă. stă. ca nesimțita. și crește. și crește. așa e. am draci. atunci mai ales. cînd filozofez. pe viață. și pe moarte. în plin dezechilibru. cu tot ce lumea nu înțelege. dar o lălăie erudit. și aiurea...:) iată. de ce. trebuie. să fi vizionar. dincolo. de simțăminte. de ce. îți poți lăsa. ochii. drept moștenire. celui ce va veni. după tine. va plînge într-o veselie. și mai ales. va vedea. mai departe. mult mai departe... mersi pentru intervenție. cris. și pentru apreciere. pe curînd...
pentru textul : o viziune a insentimentelor deAida, tu spui că "mottul imi apartine.Ideea e ca dupa ultimile reguli cuvantul a fost adaptat limbii romane si se scrie moto." Eu totuși nu cred că s-a adaptat ca "moto" cu forma aceasta masculină "mottul" folosită de tine. Și m-am dus la DEX. Ce am aflat? Ei bine, se folosesc ambele variante respectiv: "mótto s. n., art. móttoul; pl. móttouri" sau "MÓTO2, motouri, s.n. Citat luat, de obicei, dintr-o operă consacrată sau semnată de un autor celebru, pus la începutul unei lucrări, al unui capitol etc. cu scopul de a releva ideea fundamentală a scrierii respective. – Din it. motto, germ. Motto." De asemenea, nu se foloseste "ultimile reguli" ci "ultimele reguli". Îți atrag atenția amical și în contextul folosirii corecte a limbii române. Chiar dacă aceste observații par dure, directe și fără menajamente, trebuie să reții următorul lucru: oricât de genial/original ar putea fi un text, dacă el conține greșeli gramaticale devine zero, nu numai în mediul literar românesc cât și prin alte locuri. Îți pot confirma și alții.
pentru textul : a opta zi din minune deopinie=doxa.Scuze ca nu am scris tot ce era de scris la momentul potrivit.
pentru textul : ultimele modificări pe site deUn text aerisit, pe care l-am citit cu plăcere. Totuși, acea precizare de la final, adică ultimele 2 versuri, am impresia că strică imaginea întregului poem. Apoi, mi se pare mie că în prima strofă expresia „înfășurat în haine ca tutunul” e un pic cam ambiguă. Aș fi găsit poate altceva.
citit cu interes,
pentru textul : covrigi calzi deEugen.
Eu n-am inteles nimic din acest poem "pe bach aproape orb" - adica cum? "bratele lui din cheratina" - din ce altceva? "putrefacta dar vie" ... pretiozitati de domnisoara de pension, "catedrala unde privighetorile nu pot canta" - hai sa fim seriosi! Ma intreb cum se mai poate scrie astfel in anul de gratie 2008... dar e funny anyway. Mai scrie asa, exista o sansa reala, am trimis deja textul la o firma care se ocupa cu aruncatul de fluturasi pe plaja la Costinesti si la Mamaia. Astia de la Nescafe (am un preieten la marketing acolo) mi-au propus chiar un contract, daca ori unii ori altii imi dau ceva bani pe textul asta jur ca facem juma-juma. Andu
pentru textul : arabescurile dorului deEu cred că avem aici o excelentă poezie de dragoste care merita pe deplin a fi premiată. Felicitări, Dorin. Mi-a plăcut acel amestec de seriozitate și ludic, de încărcătură filozofică și legendă, poveste, care nu sunt întâlnite pentru prima dată aici, în acest text din creația autorului. De data asta, îmi permit să las un semn, Cami
pentru textul : livadă de piersici, cu botoșei albi deDacă ar fi să reprezint grafic acest poem printr-o metaforă plastică care să sugereze felul în care se succed ideile, aş desena două palme de ,,rege” care ţin o sferă, jumătate pământ, jumătate soare, din care cresc două iedere, una verde şi una de aur răsucindu-se ca două spirale una în jurul celeilalte, lăsând suficient spaţiu să încapă acolo sufletul cititorului ( sau al privitorului ) având certitudinea unui adevăr construit anume pentru ei doi.
pentru textul : Abraam, regele, a spus: deAm citit poemul de multe ori, cu diverse obiective, şi de fiecare dată am avut parte de un festin literar ,,regesc": limbajul biblic inteligent ancorat în lexicul poemului, mesajul cu o consistenţă aforistică, gradarea de la general la particular, un demers deductiv prin care se afirmă eul poetic spre final, pledoaria pentru fidelitatea conjugală şi un anumit tip de legătură de paternitate. Poemul mi-a făcut mult bine. Mă simt ca atunci când, în vechime, în sunet de liră, evreii ascultau recitindu-se fragmente din ,,Cântarea Cântărilor”.
Încă nu i-am pătruns toate tainele şi nici nu mi-am propus, fiindcă ce bine îi stă cu unele adevăruri netrâmbiţate, cu unele adieri care nu ştii de unde vin şi unde se duc, dar ţi-e bine stând în calea lor.
Dorin, e weekend, e soare, e zi liberă :) şi mi-a fost drag să zăbovesc lângă poem, în el. Eu nu cred voi putea scrie aşa vreodată...peniţa de aur e la tine!
and is not that often we can talk about cold guitars either...so your comment warmed up this tune :).
pentru textul : Cold guitar deor, in other words, thank you :).
esti kiki vasilescu, autorul "romanului rominesc pervers"? cit despre text, nu-i nereusit
pentru textul : Rectiliniu deimi place versul I
pentru textul : avea încălţări pline cu apă deda, vreau în curînd să inaugurez la Interactiv și o secțiune de Polemică/Dialog în care oamenii să poată discuta, polemiza pe teme literare, filozofice, etc. fără frică și cu decență intelectuală (dacă îmi e permis să sper că intelectualii pot fi decenți și pertinenți fără teama de a fi considerați ineficienți)
pentru textul : Piano e fragile deAndu, felicitari, vad aici un poem bun, un poem al realitatii imediate, un poem al clipelor. Mi-a placut foarte mult degajarea care reiese din versuri, modul in care spui franc tot ceea ce crezi ca ar trebui sa spui. Reusesti sa dai impresia unui dialog firesc si asta e foarte bine. Felicitari petre
pentru textul : inner smile deîmi place prima strofă, constituită dintr-o combinație frumoasă de idei, nu contrare, dar nici asemănătoare...obișnuitul existențial, din primul vers, alături de o poetizare a ideii de viitor, frumos prezentată în următoarele versuri, precum și în a treia strofă și apoi în ultimele două versuri ale poeziei:) îmi place apoi, în strofa a treia ideea unei înlocuiri, parcă, a unor sentimente cu altele, poate a mascării tristeții, așa cum o fac adeseori părinții față de copiii lor, dar ideea acelei capitulări, eu o văd, mai degrabă, ca pe un legământ (părerea mea) :)
pentru textul : Cândva denu am stat sa citesc comentariile predecesorilor mei, asa ca s-ar putea sa ma repet, dar nu conteaza. un text plan, mult , dar mult prea explicit, totul este la vedere, si oricat ai icnerca sa mai scorminesti dupa sensuri noi, mistere, nu ai sorti de izbanda. nu gasesc sclipirea aceea pe care ar trebui sa o simt, sa spun : asta e! incearca sa te mai ascunzi printre cuvinte, te expui, si de aceea textul tau nu spune decat putine, ca o adiere de vant ce se pierde. o sa te mai urmaresc. queen ella
pentru textul : raiul de la marginea potirului dedraga noastra marchiza, (la bunica marchiza era un fel de veranda - nu stiu cum de a ajuns asa in limba romana din anii '60), anyway, sa iti raspund - la punctul 1. - in momentul de fata exista sectiunile de articol si polemica la categoria de proza. fiind sectiuni nu au link-uri specifice. pe viitor intentionez sa restructurez categoriile si si sectiunile. de exemplu vreau sa comasez categoriile de bilingv, traduceri si limbi straine intr-o singura categorie "lingua". de asemeni imi propun sa creez o categorie separata de "gazeta" care sa includa numai sectiuni specifice precum articol, polemica sau interviu. nu stiu daca va exista un link dedicat pentru articole dar e posibil ca vizibilitatea fiecaror sectiuni sa fie mai mare de acum pe prima pagina. poate si prin linkuri. este drept, unele texte "mor" ingropate in spatele primei pagini dupa postare. de aceea acum de exemplu ultimul text postat la un moment dat apare (pentru atit timp cit are aceasta calitate) in prima pagina (partial). asta si pentru a-i oferi o "vizibilitate" mai mare dar si pentru a incuraja activitatea de publicare. la punctul 2. - noi nu avem recomandate pe hermeneia. nu inteleg ce vrei sa spui prin "fluenta". nu inteleg nici a doua parte a punctului. poate explici mai bine ce vrei sa spui sau sa propui. la punctul 3. - te rog sa explici mai clar ce vrei sa propui. ce este acel "articol special"? daca mai ai de spus, by all means, spune...
pentru textul : Noutăți în pagina de profil de,,Unora știu că le place acest tip de poezie'' unora le place jazzul. ce noutate! unii scriu binisor, altii scriu chiar bine. ce noutate! dar sa lasam comentariile la comentariu si sa revenim la poem. desi suna disonant, ,,diferenta de potential'' dincolo de sensul tehnic strict da cumva o alta tonalitate registrului poetic, e ca un palier de inox si sticla intr-un foisor de lemn, eu cred ca poetul a introdus acesasta expresie nu in dorinta de a soca ci perfect constient de efectul estetic al noului. dincolo de asta, prezenta cobaiului, a soarecelui alb cu ochi roz, a soarecelui de laborator, supus experimentelor. personal, am avut astfel de soareci acasa intrucat mama era laborant chimist, îi punea in pahare mari, berzelius. subtila metafora soarecelui ce roade cutia pandorei, a analogiilor cromatice om-soarece, omul supus experimentelor de alta natura. apoi roata in care se invarte soarecele, fiind stiut faptul ca unele custi pentru hamsteri sau soricei au prevazuta o roata pe care acestia alearga si care seamana izbitor cu roata unei mori si chiar cu roata de la o fantana. cert e ca prin alergare, roata aceea produce energie, lumina chiar. semn al revelatiei? textul ne lasa sa preluam si sa interpetam intr-o multime de variante. cutia pandorei...darul facut de zei oamenilor aducator de rai si iad dar si de speranta si inca ceva... poemul are ceva din romanul lui alain fournier...si a lui proust...in cautarea timpului pierdut. cutia asta a pandorei e o veche lada de zestre cu trandafiri sculptati pe ea, e un sipet in care se ascund toate comorile lumii... e un templu pe care dupa ce l/au pradat, oamenii l/au parasit sa-l roada soarecii si moliile si cariile. frumoasa metafora intoarcerii omului matur in pantecul femeii iubite a nastere sau renastere. so, ecce homo!
pentru textul : Pandora dePagini