Un poem bun, remarc și eu strofa a treia și cred că, de fapt, ultimele două strofe fac tot poemul și chiar pot construi un poem de sine stătător. Sper că titlul este doar în contextul poeziei și sper să rămâi și aici, și în ale scrisului, chiar dacă poezia nu va fi niciodată locul în care să te simți protejat, altfel nu ar exista provocarea de care are nevoie arta pentru a rezista timpului.
Marina, Vasile, vă mulțumesc pentru popas. Accept tonul tău jucăuș-grăbit, Marina, și îmi cade bine, după cum și seriozitatea ta, dragă Vasile, diligentă asupra unui eveniment, pentru mulți confuz, după cum sugerai. Ai dreptate, Vasile, ai umor, Marina. Vă apreciez opiniile. ... și orbii văd sărăcia.
Virgil, dacă e să continuăm discuția despre corectitudine, că tot a fost începută... părerea mea e că dacă îi spui ceva unui om, fie și drum bun, dă-i și posibilitatea tehnică de a-ți răspunde. Pentru că, urmărind lista membrilor Hermeneia, am observat azi că: 7. actaeon (Negru, Vladimir) - C S (cont suspendat, adică) Ca membru oarecare al site-ului Hermeneia, doresc să cunosc motivul pentru care acest cont a fost suspendat. Mulțumesc anticipat.
personal mă îndoiesc că laurenţiu s-a referit la conotaţia biblică. de fapt am vrut să spun că probabil intenţionînd să spună ceva a alunecat în formula pe care unii traducători ai noului testament au numit-o "tăiere împrejur a inimii" (sau cu inima). eu cred că el a vrut să spună altceva. dar nu i-a reuşit. în orice caz, mă îndoiesc că se referea la inimă cînd vorbea despre eventualitatea unui "orgasm mimat".
Remarc două imagini foarte sugestive:
,,ochii mari despica şovăiala" şi
,,numai una
ascunsă într-un arbore răsucit şi strâmb
înghesuia crucile sub aripi" . Cred că aici este bine sugerată empatia şi jertfa facerii de bine. Misticismul e foarte bine dozat. Uneori facem şi noi cruci înghesuite şi rugăciuni în taină prea apăsaţi de griji şi temeri. Poate acelea sunt cele mai sincere.
Cred că ultimul vers e de prisos. Tremurul e foarte bine sugerat în versurile precedente.
Mi-am făcut plăcere să recitesc acest poem, Mihaela! :)
Text cu iz de melancolie, cred ca inteleg de ce. Imi plac foarte mult imaginile. Putin ironic pe alocuri. Incheierea mie personal mi-a intrat la inima:). Hmm...presimit ca o voi reciti peste vreo cateva luni ca sa-mi definesc anumite trairi:)).
Revin mereu cu plăcere pe acest site, tocmai datorită regulilor menționate mai sus. Ca persoană circulată pe multe altele, pot să spun că voi aprecia mereu decența și intoleranța mizeriilor. Mă indoiesc că sunt singura care gândește astfel. Suntem oameni și capabili de scăpări, oricare dintre noi, standardul impus aici, a dus la supraviețuirea acestui site, iar pentru asta nu pot decât să-i mulțumesc lui Virgil și tuturor celor implicați în administrarea lui. Keep up the good work. It is appreciated!
Întrebarea ar fi (nu știu unde altundeva s-o adresez)...uhm, nu mai este secțiune de proză? Sau sunt doar eu incredibil de incompetentă în a o găsi. :)
Paul, Oana, am recitit textul. Am trecut prin final de două, trei ori, ceva mai detaşat. Da, prin acel "am primit un mail de la suflet", pare o încheiere cel puţin teribilistă. Cumva falsă. Am şă înlocuiesc, pentru moment, astfel:
"Toate ar fi
bune,
numai că
azi m-am pomenit cu un mail de la
suflet.
Spunea: a cam început să mă doară
omul ăsta din jurul meu" - varianta iniţială
--->
"Toate ar fi
bune,
numai că
azi
între două versiuni
sufletul mi-a spus: a cam început să mă doară
omul ăsta din jurul meu."
Dacă aveţi propuneri care vă par mai bune, le aştept.
Și totuși care este atunci diferența între iluzie și cunoaștere în budism? Remarc o repetată tendință de a "scuza" (sau a lua apărerea) aparent budismul și de a menționa că și el are "cunoașterea noastră europeană". Oare nu există "ramuri" ale budismului care neagă aproape total cunoașterea empirică? La urma urmei ce este budismul? Oare nu este o religie? Deși mi se va spune probabil că este o filozofie sau un "worldview". Și atunci nu este oare nedrept să comparăm merele cu perele? Adică o filozofie (puternic mistică) (a budismului indian) cu o mentalitate (puternic secularizată) (a occidentului euro-atlantic)? Deși și aici mi se va spune probabil că ceea ce avem noi nu este decît o religie carteziană.
Îmi place. Cu toate astea, primele două versuri și ultimul vers nu... sunt prea puerile în raport cu restul. Recitește-ți textul fără ele și vezi cum ți se pare. P.S. Cred că merită să-i dai un titlu.
şi eu aş putea multe. dar ce relevanţă are capra de la primărie cu iapa de la prefectură. nu vrei să fii comentat, nu scrie. scrii prost, aşteaptă-te să ţi se spună pe hermeneia. scrii bine, la fel.
Versurile tale au o filosofie aparte, a simplitatii plina de profunzime, daca pot spune asa. Imi place claritatea imaginilor, cursivitatea discursului poetic.
mi se pare cam mică fereastra(mă refer la câmpul vizual, dacă s-ar putea lungi în jos...) și nepotrivit titlul "cometariile altora". în timp ce eu adaug comentarii nu mai pot fi numite doar ale "altora", ci de exemplu "comentarii postate"... sau simplu "comentarii"
ma amuzi elian. chiar asa repede dai din pedale inapoi?! te credeam mai incisiva... anyway, pluralul se referea la hermeneia si la "hermenisti" deci la acest "noi" al siteului pentru ca exista un spirit, un mod de gindire pe care oarecum il impartasesc membrii acestui site nu prin coercitie ci prin asemanare, adica oameni carora le place sa gindeasca liber, sa se exprime, sa interpreteze, sa polemizeze, chestii din astea meseriase fara ca sa le fie frica ca ii va da cineva in judecata pentru ca isi exprima opinia dar sa o faca in mod civilizat si protejat de un regulament. deci, deocamdata eu astept sa iti argumentezi valabilitatea opiniilor tale. lasa-i pe altii ca o vor face fiecare cind va avea chef si nu te mai da pe dupa sura..
sint doua greseli capitale in abordarea subiectului de mai sus, cu toata poezia care se vrea aici. sint greseli de pozitionare a autorului fata de adevar. dupa facerea omului, care este ultimul act creator al lui Dumnezeu, textul biblic spune raspicat: "Dumnezeu s-a uitat la tot ce facuse si iata ca erau foarte bune". E clar ca omul era facut foarte bine si insusi Dumnezeu declara asa. Si pana mai tarziu, aproape de potop, lui Dumnezeu nu i-a parut rau ca l-a facut pe om. de doua ori in text autorul ridica indoielnica intrebare: "oare a meritat"(?). aceasta este sămânţa de îndoială semănată de şarpe în mintea femeii: "oare a zis Dumnezeu cu adevărat..."? nu ai voie să pui la îndoială un decret al lui Dumnezeu. dacă o faci, tu însuţi devii "the devil's advocate". şi acea: Foarte frumoasă este şi definirea femeii - "nălucă ascunsă între coaste" - din finalul poemului, despre care spune Nelu Jorj, este si ea tot la fel de falsă pentru că năluca asta este luată din coastă: "din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a facut o femeie şi a adus-o la om". autorul si comentatorul Nelu Jorj au facut o nedreptate logosului, una care ii dau castig de cauza amagitorului. textul e o pledoarie pentru neadevăr. no, aici se potriveşte bine acest "ne" pe care autorul îl împrumută în cuvântul "neîngerii". n e a d e v ă r.
şi Virgile, analfabeţii despre care vorbeşti, nu ştiu că omul nu a fost făcut în ziua a şaptea, nici în ce zi ar fi fost făcut el (si aici recunosc ca am facut o greşală necitind atent textul), analfabeţii ăştia, cam în procentaj de 80%, sînt absolut convinşi că tu, eu, ei, am fi venit din maimuţă.
îmi pare rău că ai scos iar bumerangul la mine. "obtuzul" ăla miroase a sânge. (am un prieten foarte bun, român, care locuieşte de 20 de ani in Ladera Ranch, si prin Mai, Iunie îi voi face o vizită. Voi trece si prin Dana Point si poate vom sta de vorbă. eu vin fără sabie.) n i c o d e m.
sincer vorbind, mie imi e din ce in ce mai dificil sa asmilez astfel de texte. e ca si cum as privi, de buna-voie, neantul in ochi. cu cat inaintez in viata inteleg din ce in ce mai bine necesitatea happyend-urilor americane. cu atat mai mult apreciez lectura si vorbele voastre. cu atat mai tragic, daca spuneti ca mi-a si iesit cum trebuie.
Maria, Virgil, Sebi, va multumesc ca sunteti alaturi de mine.
cred că încep să văd textele pe care le voiam de la tine și pe care știam că le poți scrie. se vede alt ritm al respirației, chiar dacă textul se împarte pe momente. unele din aceste "hălci" consistente de poezie sunt foarte reușite. probabil că diversificarea tehnicilor îți poate aduce o evoluție firească. spun probabil pentru ca nu există rețete. te salut și... drum lung și greu!
Din nefericire pentru tine eu am muncit(atit cit m-am priceput) pentru acest site. Nu am stat doua luni si apoi mi-am bagat picioarele si am plecat. De cite ori trebuie sa explic faptul ca acest site nu e al meu sau al nostru? Tu de ce ai abandonat? De cite ori sa-ti explic ca nu procedezi corect? Faptul ca nu mai sunt activ tine de alte probleme. Ca de exemplu ca nu mai pot scrie si nu fortez lucrul asta. Dar cind las niste comentarii aplicate pe text toti ataca la persoana. Inclusiv tu. Si vrei sa fiu activ? Iar te-ai bagat ca musca in lapte si nu ai priceput nimic. Sorry de offtopic.
Ok, Bobadil, hai sa lasam religiile la o parte ca n-au nici o legatura. Ceea ce n-am inteles eu in comentariul tau este unde se afla "balastul" despre care vorbesti tu in textul acesta. Adica balast, balast. Adica ceva care sa justifice burzuluirea ta despre care te straduiesti sa ne demonstrezi ca nu are nici o treaba cu misoginismul sau miticismul. Hai, go ahead, tell us.
un poem curat ca o lacrima, Dumnezeu oglindit in chipul nostru... reusita combinatia de trecere dintr-o imagine simbolica in alta: „Cuvintele saltă pe clape, viața pare o frunză pe care vântul ți-a prins-o în părul atins de zăpadă, iar drumul, o limbă ce se pierde-n gâtlejul misterului” daca Dumnezeu este in creatie, noi suntem o parte din El, de aici ne vine uneori stralucirea ... cunosc acest poem, l-am citit iar cu aceeasi emotie, cuvintele tale se spun cu usurinta celui care cunoaste regulile poetice, acum as vrea insa sa le alatur un semn al recunoasterii mele! jur ca nu am venit pe urmele tale Aranca:)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
avelea, pe Hermeneia nu se face reclama pentru alte pagini sau site-uri
pentru textul : Andrei P. Velea - "Gimnastul fără plămâni" deUn poem bun, remarc și eu strofa a treia și cred că, de fapt, ultimele două strofe fac tot poemul și chiar pot construi un poem de sine stătător. Sper că titlul este doar în contextul poeziei și sper să rămâi și aici, și în ale scrisului, chiar dacă poezia nu va fi niciodată locul în care să te simți protejat, altfel nu ar exista provocarea de care are nevoie arta pentru a rezista timpului.
pentru textul : Ultima zi aici deMarina, Vasile, vă mulțumesc pentru popas. Accept tonul tău jucăuș-grăbit, Marina, și îmi cade bine, după cum și seriozitatea ta, dragă Vasile, diligentă asupra unui eveniment, pentru mulți confuz, după cum sugerai. Ai dreptate, Vasile, ai umor, Marina. Vă apreciez opiniile. ... și orbii văd sărăcia.
pentru textul : cu Nimănui deai un titlu ca un poem, maricica. fain!
pentru textul : îmbătrânesc pe malul unui poem deștie Marlena ce știe...:)
pentru textul : cinșpe pași cu Marlena Braester deVirgil, dacă e să continuăm discuția despre corectitudine, că tot a fost începută... părerea mea e că dacă îi spui ceva unui om, fie și drum bun, dă-i și posibilitatea tehnică de a-ți răspunde. Pentru că, urmărind lista membrilor Hermeneia, am observat azi că: 7. actaeon (Negru, Vladimir) - C S (cont suspendat, adică) Ca membru oarecare al site-ului Hermeneia, doresc să cunosc motivul pentru care acest cont a fost suspendat. Mulțumesc anticipat.
pentru textul : Despre noi și Anca Florian depersonal mă îndoiesc că laurenţiu s-a referit la conotaţia biblică. de fapt am vrut să spun că probabil intenţionînd să spună ceva a alunecat în formula pe care unii traducători ai noului testament au numit-o "tăiere împrejur a inimii" (sau cu inima). eu cred că el a vrut să spună altceva. dar nu i-a reuşit. în orice caz, mă îndoiesc că se referea la inimă cînd vorbea despre eventualitatea unui "orgasm mimat".
pentru textul : inima dimprejur tăiată deRemarc două imagini foarte sugestive:
pentru textul : pisica neagră de,,ochii mari despica şovăiala" şi
,,numai una
ascunsă într-un arbore răsucit şi strâmb
înghesuia crucile sub aripi" . Cred că aici este bine sugerată empatia şi jertfa facerii de bine. Misticismul e foarte bine dozat. Uneori facem şi noi cruci înghesuite şi rugăciuni în taină prea apăsaţi de griji şi temeri. Poate acelea sunt cele mai sincere.
Cred că ultimul vers e de prisos. Tremurul e foarte bine sugerat în versurile precedente.
Mi-am făcut plăcere să recitesc acest poem, Mihaela! :)
Text cu iz de melancolie, cred ca inteleg de ce. Imi plac foarte mult imaginile. Putin ironic pe alocuri. Incheierea mie personal mi-a intrat la inima:). Hmm...presimit ca o voi reciti peste vreo cateva luni ca sa-mi definesc anumite trairi:)).
pentru textul : i-am pus numele studenție deRevin mereu cu plăcere pe acest site, tocmai datorită regulilor menționate mai sus. Ca persoană circulată pe multe altele, pot să spun că voi aprecia mereu decența și intoleranța mizeriilor. Mă indoiesc că sunt singura care gândește astfel. Suntem oameni și capabili de scăpări, oricare dintre noi, standardul impus aici, a dus la supraviețuirea acestui site, iar pentru asta nu pot decât să-i mulțumesc lui Virgil și tuturor celor implicați în administrarea lui. Keep up the good work. It is appreciated!
Întrebarea ar fi (nu știu unde altundeva s-o adresez)...uhm, nu mai este secțiune de proză? Sau sunt doar eu incredibil de incompetentă în a o găsi. :)
pentru textul : Starea Hermeneia - 2013 dePaul, Oana, am recitit textul. Am trecut prin final de două, trei ori, ceva mai detaşat. Da, prin acel "am primit un mail de la suflet", pare o încheiere cel puţin teribilistă. Cumva falsă. Am şă înlocuiesc, pentru moment, astfel:
"Toate ar fi
bune,
numai că
azi m-am pomenit cu un mail de la
suflet.
Spunea: a cam început să mă doară
omul ăsta din jurul meu" - varianta iniţială
--->
"Toate ar fi
bune,
numai că
azi
între două versiuni
sufletul mi-a spus: a cam început să mă doară
omul ăsta din jurul meu."
Dacă aveţi propuneri care vă par mai bune, le aştept.
pentru textul : Ambidextru deȘi totuși care este atunci diferența între iluzie și cunoaștere în budism? Remarc o repetată tendință de a "scuza" (sau a lua apărerea) aparent budismul și de a menționa că și el are "cunoașterea noastră europeană". Oare nu există "ramuri" ale budismului care neagă aproape total cunoașterea empirică? La urma urmei ce este budismul? Oare nu este o religie? Deși mi se va spune probabil că este o filozofie sau un "worldview". Și atunci nu este oare nedrept să comparăm merele cu perele? Adică o filozofie (puternic mistică) (a budismului indian) cu o mentalitate (puternic secularizată) (a occidentului euro-atlantic)? Deși și aici mi se va spune probabil că ceea ce avem noi nu este decît o religie carteziană.
pentru textul : Budismul și psihiatria deÎmi place. Cu toate astea, primele două versuri și ultimul vers nu... sunt prea puerile în raport cu restul. Recitește-ți textul fără ele și vezi cum ți se pare. P.S. Cred că merită să-i dai un titlu.
pentru textul : confesión dedemult nu ai mai spus nimic sub textele mele. si acum imi pare ca eziti. multumesc pentru incredere
pentru textul : urâții dela rândul doi: "realitatea", desigur.
pentru textul : Weekend literar în Bucureşti deşi eu aş putea multe. dar ce relevanţă are capra de la primărie cu iapa de la prefectură. nu vrei să fii comentat, nu scrie. scrii prost, aşteaptă-te să ţi se spună pe hermeneia. scrii bine, la fel.
pentru textul : ROTUND deVersurile tale au o filosofie aparte, a simplitatii plina de profunzime, daca pot spune asa. Imi place claritatea imaginilor, cursivitatea discursului poetic.
pentru textul : Întrebarea deluminita, am mai modificat câte ceva.
pentru textul : copacul cu ramuri în formă de w ded-le virgil, poate că așa este. mulțumesc pentru semne.
mi se pare cam mică fereastra(mă refer la câmpul vizual, dacă s-ar putea lungi în jos...) și nepotrivit titlul "cometariile altora". în timp ce eu adaug comentarii nu mai pot fi numite doar ale "altora", ci de exemplu "comentarii postate"... sau simplu "comentarii"
pentru textul : ultimele modificări pe site dema amuzi elian. chiar asa repede dai din pedale inapoi?! te credeam mai incisiva... anyway, pluralul se referea la hermeneia si la "hermenisti" deci la acest "noi" al siteului pentru ca exista un spirit, un mod de gindire pe care oarecum il impartasesc membrii acestui site nu prin coercitie ci prin asemanare, adica oameni carora le place sa gindeasca liber, sa se exprime, sa interpreteze, sa polemizeze, chestii din astea meseriase fara ca sa le fie frica ca ii va da cineva in judecata pentru ca isi exprima opinia dar sa o faca in mod civilizat si protejat de un regulament. deci, deocamdata eu astept sa iti argumentezi valabilitatea opiniilor tale. lasa-i pe altii ca o vor face fiecare cind va avea chef si nu te mai da pe dupa sura..
pentru textul : analiza manifestului boierismului delumea nicaieri, noi am ales sa fim jos:)
pentru textul : deasupra lumea desint doua greseli capitale in abordarea subiectului de mai sus, cu toata poezia care se vrea aici. sint greseli de pozitionare a autorului fata de adevar. dupa facerea omului, care este ultimul act creator al lui Dumnezeu, textul biblic spune raspicat: "Dumnezeu s-a uitat la tot ce facuse si iata ca erau foarte bune". E clar ca omul era facut foarte bine si insusi Dumnezeu declara asa. Si pana mai tarziu, aproape de potop, lui Dumnezeu nu i-a parut rau ca l-a facut pe om. de doua ori in text autorul ridica indoielnica intrebare: "oare a meritat"(?). aceasta este sămânţa de îndoială semănată de şarpe în mintea femeii: "oare a zis Dumnezeu cu adevărat..."? nu ai voie să pui la îndoială un decret al lui Dumnezeu. dacă o faci, tu însuţi devii "the devil's advocate". şi acea: Foarte frumoasă este şi definirea femeii - "nălucă ascunsă între coaste" - din finalul poemului, despre care spune Nelu Jorj, este si ea tot la fel de falsă pentru că năluca asta este luată din coastă: "din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a facut o femeie şi a adus-o la om". autorul si comentatorul Nelu Jorj au facut o nedreptate logosului, una care ii dau castig de cauza amagitorului. textul e o pledoarie pentru neadevăr. no, aici se potriveşte bine acest "ne" pe care autorul îl împrumută în cuvântul "neîngerii". n e a d e v ă r.
şi Virgile, analfabeţii despre care vorbeşti, nu ştiu că omul nu a fost făcut în ziua a şaptea, nici în ce zi ar fi fost făcut el (si aici recunosc ca am facut o greşală necitind atent textul), analfabeţii ăştia, cam în procentaj de 80%, sînt absolut convinşi că tu, eu, ei, am fi venit din maimuţă.
îmi pare rău că ai scos iar bumerangul la mine. "obtuzul" ăla miroase a sânge. (am un prieten foarte bun, român, care locuieşte de 20 de ani in Ladera Ranch, si prin Mai, Iunie îi voi face o vizită. Voi trece si prin Dana Point si poate vom sta de vorbă. eu vin fără sabie.) n i c o d e m.
pentru textul : psalm desincer vorbind, mie imi e din ce in ce mai dificil sa asmilez astfel de texte. e ca si cum as privi, de buna-voie, neantul in ochi. cu cat inaintez in viata inteleg din ce in ce mai bine necesitatea happyend-urilor americane. cu atat mai mult apreciez lectura si vorbele voastre. cu atat mai tragic, daca spuneti ca mi-a si iesit cum trebuie.
Maria, Virgil, Sebi, va multumesc ca sunteti alaturi de mine.
dar unde e Andu, ca sa zica cineva pe dos...?!
pentru textul : Obiecte fragile deun poem reflectind o transparenta discreta a starilor, a sunetelor in stare latenta, dincolo de inefabil. deosebit.
pentru textul : Ascultând uimirea căderii - שם,אני שומעת את פליאת התנועה decred că încep să văd textele pe care le voiam de la tine și pe care știam că le poți scrie. se vede alt ritm al respirației, chiar dacă textul se împarte pe momente. unele din aceste "hălci" consistente de poezie sunt foarte reușite. probabil că diversificarea tehnicilor îți poate aduce o evoluție firească. spun probabil pentru ca nu există rețete. te salut și... drum lung și greu!
pentru textul : Inside deDin nefericire pentru tine eu am muncit(atit cit m-am priceput) pentru acest site. Nu am stat doua luni si apoi mi-am bagat picioarele si am plecat. De cite ori trebuie sa explic faptul ca acest site nu e al meu sau al nostru? Tu de ce ai abandonat? De cite ori sa-ti explic ca nu procedezi corect? Faptul ca nu mai sunt activ tine de alte probleme. Ca de exemplu ca nu mai pot scrie si nu fortez lucrul asta. Dar cind las niste comentarii aplicate pe text toti ataca la persoana. Inclusiv tu. Si vrei sa fiu activ? Iar te-ai bagat ca musca in lapte si nu ai priceput nimic. Sorry de offtopic.
pentru textul : Cantata în mi minor deUn sonet! Neașteptat de reușit! Oare unde sunt celelalte 121?
pentru textul : Sonet 122 deOk, Bobadil, hai sa lasam religiile la o parte ca n-au nici o legatura. Ceea ce n-am inteles eu in comentariul tau este unde se afla "balastul" despre care vorbesti tu in textul acesta. Adica balast, balast. Adica ceva care sa justifice burzuluirea ta despre care te straduiesti sa ne demonstrezi ca nu are nici o treaba cu misoginismul sau miticismul. Hai, go ahead, tell us.
pentru textul : Doar femeie deun poem curat ca o lacrima, Dumnezeu oglindit in chipul nostru... reusita combinatia de trecere dintr-o imagine simbolica in alta: „Cuvintele saltă pe clape, viața pare o frunză pe care vântul ți-a prins-o în părul atins de zăpadă, iar drumul, o limbă ce se pierde-n gâtlejul misterului” daca Dumnezeu este in creatie, noi suntem o parte din El, de aici ne vine uneori stralucirea ... cunosc acest poem, l-am citit iar cu aceeasi emotie, cuvintele tale se spun cu usurinta celui care cunoaste regulile poetice, acum as vrea insa sa le alatur un semn al recunoasterii mele! jur ca nu am venit pe urmele tale Aranca:)
pentru textul : cioburi deMultumesc pentru aprecierile generoase si sper sa pot scrie ceva care sa le merite.
pentru textul : Jurnalul unui condamnat dePagini