o schimbare de ton si registru in raport cu alte poezii ale autoarei. Eu zic ca e de bine.
Dar cred ca o sa mai dureze pana la (re)gasirea drumului. Desi sinceritatea
(oarecum naiva), care face bine in prozele tale, aici, in incheierea textului, nu mi se pare O.K.
("sunt pur şi simplu omorâţi încetişor"). Am zis, mi se pare
da, e complet bacoviana in ritm si atmosfera, Adrian, si e dupa calapodul unui poem drag nespus mie : Trudit, al poetului. cred ca e necesar sa clarific in subtitlu . ceea ce am sa si fac.
in al doilea rand... se vede nu? nu e musai o poezie lucrata, ci din pacate, e mai degraba o poezie cenzurata... din capitolul - nu mai spune atat de multe, nu te mai explica, infraneaza-te cu naturalete :))
motiv pentru care dupa fiecare vers, un aer puternic tras in piept, o numaratoare inversa. nici chiar asa.
Acest poem (pentru că este un poem) este un text pentru prima pagină a unui volum de versuri. Este un text de deschidere. Te provoacă să citești mai departe, să vrei să afli ce și cum se mai poate scrie, fie și cu "&". E o modă? Și Beatles-ii au fost o modă cândva, dar au rămas. Cred că Gelu Diaconu va rămâne în literatura română. Timpul va dovedi afirmația aceasta. Aștept să citesc și alte texte semnate de el, aici pe Hermeneia.
aș da două penițe de aur dacă ar fi permis. un text care merită remarcat. de ce? pentru că scrie scurt și taie acolo în zona fără reproș. văd textul ca un vrednic camarad al lui „de ce iubim femeile”. iar faptul că e scris de o femeie îl face și mai valoros.
Aranca, eu nu mă pricep la desen ca să îmi pot da o părere așa cum ai mai primit, dar mi-a plăcut modul sincretic în care ai prezentat ideea. Nu pot să spun decât că îmi place desenul tău, că îmi plac desenele în creion în general. Îmi place ideea înălțării sufletului din prima strofă ca o desprindere dintr-un peisaj marin, frumos conturat în secvențele următoare ale poeziei cu meduze luminând, alge atârnând de trup sau călătoria aluzivă spre reciful necunoscut de coral. Epitetul metaforic din final este foarte expresiv și conduce din nou spre ideea de înălțare. Chiar mi-a plăcut, Aranca.
Aranca, te rog in virtutea unui respect minim pentru toti cititorii nostri sa incetezi sa mai introduci in comentarii fraze in alte limbi decit cea română. sper să nu mai fie nevoie să te mai rog lucrul acesta încă o dată
emiemi, n-ai avut rabdare sa citesti poemul sau l-ai citit mahmur! stiu exact ceea ce sunt alea euritmii, si pot fi si "euritmii convulsive". euritmiile pot fi de toate felurile, de la emiemi, pana la pale, chiar si mahmure. acolo nu sunt "fulgi de zapada", ci sunt "fulgi de speranta" si nu e "acperind clepsidral" ci e "acoperind clepsidra !". Sau n-am dreptul sa pun semnele de punctuatie cum cred eu de cuviinta ? Parerea ta despre poemul acesta ma doare drept in țoi. Ai ramas plouat, brother, de la ultima ta virtualie. Sa ai un an nou, prosper si lucid !
m-an gandit: "uite un text a carui miza aminteste de ce spunea alma, -largirea paletei tematice, -unde se revolta in stil mimetic, pentru ca poate nici revolta nu si mai are rostul, unde se descriu fapte, senzatii, unde se recapituleaza capitalul existential (sic!), lasand cititorul intr o lume intoarsa cu susul in jos,-normala de altfel, asa cum spunea Hobbes: suntem avortonii unei naturi oarbe" observ ca e trecut la jurnal, insa chiar si asa as renunta la expresii tip "așa o moarte ar trebui să ni se întîmple în fiecare zi" sau "nu nu nu nu sunt bogat". ar fi iesit un poem bun din asta ma supara, chiar imi vine sa ma iau de guler, pt ca nu inteleg subtitlul.
ce prezinti in primele 3 versuri, mi se pare a fi mai degraba "ultima clipa a unui viu"...sau "prima clipa a unui mort." m-ai pierdut in final. Adriana
Trist text, asa mi-a parut. Mai trist e ca poti evada din bastilie si sufletul sa-ti ramana ostatec in tristete, oriunde ai fi. Tristetea ca un razboi civil interior, din care nu te poti intoarce la realitate fara pierderi. Frumoasa metafora: timpul din buzunarul absentei.
textul e bun desi am citeva rezerve: - "se izbesc de țărmul pieptului meu", suna frumos dar parca prea folosit - "îi sfărâm vocea și o prefac/ în pașii spre soarele meu", contine parca prea multe "suieratoare" sau poate mi se pare mie. remarc insa sintagma "când toată lumea urlă în căutarea..."
Imi pare rau, Profetule, ca, poate, nu am fost eu destul de clar cand am afirmat ca problema nu exista. Sau, sa zic, este macar prost pusa. Am sa incerc acum sa justific afirmatia mea. Cat voi putea. Si zic ca problema nu exista, asa cum ai formulat-o. Cu referire la un limbaj "cu adevarat absolut" fara a preciza termenii "cu adevarat" si "absolut". Pentru ca, in subtext, apare conotatia (pe care filosofia analitica practic o eludeaza, izoland, rupand, limbajul de entitatea care il produce si studiindu-l ca pe ceva independent, prins intr-un insectar, care este supus unei "disectii") ca intre adevarul "adevarat" (reprezentat aici de exprimarea sa prin "limbajul adevarat") si "absolut" ar exista altceva decat o identitate pura. Ma opresc aici pana la precizarea termenilor din intrebare.
Luand in consideratie faptul ca am probleme cu deontologia, MA JUR ca niciodata nu voi mai participa la vreun concurs pe acest site si niciodata nu voi mai fi editor sau in consiliul acestui site. Si o sa mai gandesc daca voi mai publica aici.
imi place la tine ca stii sa te restrangi intr-o singura strofa si aia scurtuta. imi plac unele din imaginile tale, consider ca ai putea face mai mult cu ele. apoi, mai imi place ca esti cumva incriptat in metafora, dar in acelas timp te poate pricepe lumea si fara prea multa analiza. ai grija ca prea multa metafora strica si uneori risti sa devii demodat( dar ce este moda daca nu un curent modelat ca sa-ti vina tie bine). personal, in poemul asta nu prea imi plac celelalte imagini( filosofic, nu?:p). mai mult nu prea stiu ce sa zic, e inca devreme.
Adriana, lui dvs. ăsta nu-i place sinteticul, la mine naturalul este în vogă.
versurile care le-ai dat la o parte nu se supără, strofa a doua se supără că n-ai scuturat-o şi pe ea un pic, să vadă din curiozitate ce-ar fi ieşit!
Un text mediocru, stereotipic prin sufletul care se cufunda in tacere sau prezenta lui "in sentimente" pe care personal o consider o eroare(in general vorbind) pentru ca un text trebuie sa exprime sentimentul in sine fara a fi nevoie de a enunta ideea denotativ. Ati putea reformula versul introdus prin constructia "si dupa ce" deoarece rupe ritmul, chiar ati putea renunta la ea. Parerea mea... Ialin
daca este asa, ar trebui sa se vada asta, cumva, din poem. in opinia generala (care ar trebui sa sustina comparatia, pana vine domnul sixtus sa ma contrazica:) e pe dos. dealtfel, etimologia lui "a incolti", pe langa "colti" se invarteste si sigur nu pe langa ai omului:) asta a propos de lup. dar nu pentru lup am revenit, dar pentru a te intreba daca nu cumva ai glumit cand ai afirmat ca in poezie este posibil orice. sper ca a fost o gluma. tot cu amicitie dar si prietenie. ...
nu te mai cazni nicodem ca n-ai inteles si nu ai cum sa pricepi. imi pare rau sa fiu nevoit sa iti spun dar nu ai organul poeziei. cel puțin din punctul meu (umil) de vedere. faci valuri degeaba. si iar intri in zona ridicolului.
Mulțumesc Aleksandar! De altfel așa am intenționat să fie: un poem deconectare de la senzația de sufocare care ne macină ca ființe citadine. Mai treci!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
o schimbare de ton si registru in raport cu alte poezii ale autoarei. Eu zic ca e de bine.
pentru textul : tropice amare deDar cred ca o sa mai dureze pana la (re)gasirea drumului. Desi sinceritatea
(oarecum naiva), care face bine in prozele tale, aici, in incheierea textului, nu mi se pare O.K.
("sunt pur şi simplu omorâţi încetişor"). Am zis, mi se pare
și aș scoate pastișă, e chiar eminesciană!
pentru textul : De ce mă sfarmă gândul deda, e complet bacoviana in ritm si atmosfera, Adrian, si e dupa calapodul unui poem drag nespus mie : Trudit, al poetului. cred ca e necesar sa clarific in subtitlu . ceea ce am sa si fac.
pentru textul : balada ploilor pierdute deDacă, referitor la "extraordinar", luăm în seamă doar sensurile pe care le vrem, da, e oximoron. Altfel, nu.
pentru textul : decor deVirgule - nu, ortografie - nu, gramatică - nu, talent - da.
Până veni Radu și Cornel bău deja jumătate de pahar. >> Până veniRĂ Radu și Cornel, bău deja jumătate de pahar.
pentru textul : Between the bars de"cu ochii migdalat făcuţi din cărbune".
pentru textul : în casa îngerilor nu se fumează decu ochii desenaţi migdalat (făcuţi cu creionul dermatograf); adverbul "migdalat" determină verbul.
alegerea ta, sa-ti impodobim
pentru textul : Despre „salonul” nostru literar dein primul rand imi pare bine sa te vad.
in al doilea rand... se vede nu? nu e musai o poezie lucrata, ci din pacate, e mai degraba o poezie cenzurata... din capitolul - nu mai spune atat de multe, nu te mai explica, infraneaza-te cu naturalete :))
motiv pentru care dupa fiecare vers, un aer puternic tras in piept, o numaratoare inversa. nici chiar asa.
pentru textul : Riddle me this, riddle me that deAcest poem (pentru că este un poem) este un text pentru prima pagină a unui volum de versuri. Este un text de deschidere. Te provoacă să citești mai departe, să vrei să afli ce și cum se mai poate scrie, fie și cu "&". E o modă? Și Beatles-ii au fost o modă cândva, dar au rămas. Cred că Gelu Diaconu va rămâne în literatura română. Timpul va dovedi afirmația aceasta. Aștept să citesc și alte texte semnate de el, aici pe Hermeneia.
pentru textul : Recunosc & deaș da două penițe de aur dacă ar fi permis. un text care merită remarcat. de ce? pentru că scrie scurt și taie acolo în zona fără reproș. văd textul ca un vrednic camarad al lui „de ce iubim femeile”. iar faptul că e scris de o femeie îl face și mai valoros.
pentru textul : femeile de pe la noi deAranca, eu nu mă pricep la desen ca să îmi pot da o părere așa cum ai mai primit, dar mi-a plăcut modul sincretic în care ai prezentat ideea. Nu pot să spun decât că îmi place desenul tău, că îmi plac desenele în creion în general. Îmi place ideea înălțării sufletului din prima strofă ca o desprindere dintr-un peisaj marin, frumos conturat în secvențele următoare ale poeziei cu meduze luminând, alge atârnând de trup sau călătoria aluzivă spre reciful necunoscut de coral. Epitetul metaforic din final este foarte expresiv și conduce din nou spre ideea de înălțare. Chiar mi-a plăcut, Aranca.
pentru textul : doar marea o mai aud, iubite… deAranca, te rog in virtutea unui respect minim pentru toti cititorii nostri sa incetezi sa mai introduci in comentarii fraze in alte limbi decit cea română. sper să nu mai fie nevoie să te mai rog lucrul acesta încă o dată
pentru textul : douămii(la) deIoana, pentru informații cu privire la PROJECTCOLajPOetiC ma poti contacta direct
pentru textul : Dumnezeu poate locui şi singur deemiemi, n-ai avut rabdare sa citesti poemul sau l-ai citit mahmur! stiu exact ceea ce sunt alea euritmii, si pot fi si "euritmii convulsive". euritmiile pot fi de toate felurile, de la emiemi, pana la pale, chiar si mahmure. acolo nu sunt "fulgi de zapada", ci sunt "fulgi de speranta" si nu e "acperind clepsidral" ci e "acoperind clepsidra !". Sau n-am dreptul sa pun semnele de punctuatie cum cred eu de cuviinta ? Parerea ta despre poemul acesta ma doare drept in țoi. Ai ramas plouat, brother, de la ultima ta virtualie. Sa ai un an nou, prosper si lucid !
pentru textul : prag între ani deConține limbaj licențios inacceptabil pe Hermeneia conf. alineatului 16.4 din Regulamentul H.
pentru textul : Castelul din Rónaszék (IV) dem-an gandit: "uite un text a carui miza aminteste de ce spunea alma, -largirea paletei tematice, -unde se revolta in stil mimetic, pentru ca poate nici revolta nu si mai are rostul, unde se descriu fapte, senzatii, unde se recapituleaza capitalul existential (sic!), lasand cititorul intr o lume intoarsa cu susul in jos,-normala de altfel, asa cum spunea Hobbes: suntem avortonii unei naturi oarbe" observ ca e trecut la jurnal, insa chiar si asa as renunta la expresii tip "așa o moarte ar trebui să ni se întîmple în fiecare zi" sau "nu nu nu nu sunt bogat". ar fi iesit un poem bun din asta ma supara, chiar imi vine sa ma iau de guler, pt ca nu inteleg subtitlul.
pentru textul : 225 dece prezinti in primele 3 versuri, mi se pare a fi mai degraba "ultima clipa a unui viu"...sau "prima clipa a unui mort." m-ai pierdut in final. Adriana
pentru textul : tablou de toamnă deTrist text, asa mi-a parut. Mai trist e ca poti evada din bastilie si sufletul sa-ti ramana ostatec in tristete, oriunde ai fi. Tristetea ca un razboi civil interior, din care nu te poti intoarce la realitate fara pierderi. Frumoasa metafora: timpul din buzunarul absentei.
pentru textul : kansas in june detextul e bun desi am citeva rezerve: - "se izbesc de țărmul pieptului meu", suna frumos dar parca prea folosit - "îi sfărâm vocea și o prefac/ în pașii spre soarele meu", contine parca prea multe "suieratoare" sau poate mi se pare mie. remarc insa sintagma "când toată lumea urlă în căutarea..."
pentru textul : scaunul și mașinile de plâns deImi pare rau, Profetule, ca, poate, nu am fost eu destul de clar cand am afirmat ca problema nu exista. Sau, sa zic, este macar prost pusa. Am sa incerc acum sa justific afirmatia mea. Cat voi putea. Si zic ca problema nu exista, asa cum ai formulat-o. Cu referire la un limbaj "cu adevarat absolut" fara a preciza termenii "cu adevarat" si "absolut". Pentru ca, in subtext, apare conotatia (pe care filosofia analitica practic o eludeaza, izoland, rupand, limbajul de entitatea care il produce si studiindu-l ca pe ceva independent, prins intr-un insectar, care este supus unei "disectii") ca intre adevarul "adevarat" (reprezentat aici de exprimarea sa prin "limbajul adevarat") si "absolut" ar exista altceva decat o identitate pura. Ma opresc aici pana la precizarea termenilor din intrebare.
pentru textul : Este limbajul poetic sau cel filosofic cu adevărat limbajul absolut? deAi dreptate, Aranca. E un mic volum aici. De acum le voi posta separat. Mulțumesc.
pentru textul : poezii de toamnă și dragoste de modă veche decongrats!
o sa te caut in librarii adriana. imi pare bine sa pot spune ca am crescut cumva cu tine pe aici. :)
pentru textul : Lansare de carte: Adriana Lisandru - "Despre ea, niciodată" deLuand in consideratie faptul ca am probleme cu deontologia, MA JUR ca niciodata nu voi mai participa la vreun concurs pe acest site si niciodata nu voi mai fi editor sau in consiliul acestui site. Si o sa mai gandesc daca voi mai publica aici.
pentru textul : Rezultatele Concursului de Poezie „Astenie de primăvară – Hermeneia 2010” decorectie. "nu le-au lăsat indiferente" se va citi "nu le-a lăsat indiferente".
pentru textul : Euridice deimi place la tine ca stii sa te restrangi intr-o singura strofa si aia scurtuta. imi plac unele din imaginile tale, consider ca ai putea face mai mult cu ele. apoi, mai imi place ca esti cumva incriptat in metafora, dar in acelas timp te poate pricepe lumea si fara prea multa analiza. ai grija ca prea multa metafora strica si uneori risti sa devii demodat( dar ce este moda daca nu un curent modelat ca sa-ti vina tie bine). personal, in poemul asta nu prea imi plac celelalte imagini( filosofic, nu?:p). mai mult nu prea stiu ce sa zic, e inca devreme.
pentru textul : companie deAdriana, lui dvs. ăsta nu-i place sinteticul, la mine naturalul este în vogă.
pentru textul : agnozie deversurile care le-ai dat la o parte nu se supără, strofa a doua se supără că n-ai scuturat-o şi pe ea un pic, să vadă din curiozitate ce-ar fi ieşit!
Un text mediocru, stereotipic prin sufletul care se cufunda in tacere sau prezenta lui "in sentimente" pe care personal o consider o eroare(in general vorbind) pentru ca un text trebuie sa exprime sentimentul in sine fara a fi nevoie de a enunta ideea denotativ. Ati putea reformula versul introdus prin constructia "si dupa ce" deoarece rupe ritmul, chiar ati putea renunta la ea. Parerea mea... Ialin
pentru textul : departe dedaca este asa, ar trebui sa se vada asta, cumva, din poem. in opinia generala (care ar trebui sa sustina comparatia, pana vine domnul sixtus sa ma contrazica:) e pe dos. dealtfel, etimologia lui "a incolti", pe langa "colti" se invarteste si sigur nu pe langa ai omului:) asta a propos de lup. dar nu pentru lup am revenit, dar pentru a te intreba daca nu cumva ai glumit cand ai afirmat ca in poezie este posibil orice. sper ca a fost o gluma. tot cu amicitie dar si prietenie. ...
pentru textul : doină pe potriva sorții denu te mai cazni nicodem ca n-ai inteles si nu ai cum sa pricepi. imi pare rau sa fiu nevoit sa iti spun dar nu ai organul poeziei. cel puțin din punctul meu (umil) de vedere. faci valuri degeaba. si iar intri in zona ridicolului.
pentru textul : california I deMulțumesc Aleksandar! De altfel așa am intenționat să fie: un poem deconectare de la senzația de sufocare care ne macină ca ființe citadine. Mai treci!
pentru textul : Disconnected dePagini