o disperare a rutinei rostita fara patetism si fara crutare. un convingator portret al omului anulat de sordidul din jur.imagini vii ce reusesc sa mentina treaza atentia cititorlui. remarc: "doar străzile mă înghițeau ca niște căpcăuni mîncători de rutină" apoi "îi fluturam pe sub nas mîinile compostate la ambele capete el îmi spunea că așa trebuie fără durere nu ajungi nicăieri în ziua de azi" si "de plictiseală dau nume pașilor pe care-i fac într-o zi noaptea fur indicatoarele de pe stradă și le agăț de balcon poate cineva o să vadă că sufletul acesta e locuit" asa ca las alaturi prima penita de vare uzez de la venirea mea pe site. felicitari pentru un text care m-a convins pe deplin.
"cât despre metatext, ohoho:)!"(yester): "Poate pentru președintele eclipsat care se scuză mov fără motiv," "Decebal & Traian, (niciodată pentru Remeș)"
Adriana, e foarte posibil să fi fost ceea ce tu definești corect ca 'automatism al lecturii'. Dar nu a meritat polemica ulterioară cu Virgil? Cinstit... mie chiar mi-a plăcut și e un lucru care ne mai cheamă la lupta ideilor și ne mai dezmorțește spiritele în lumea asta adormită.
Finalmente ai scris aici un poem cu adevărat reușit. Păcat că nu l-ai scris mai devreme, poate câștigai concursul de poezie în loc de punk și iaurt de vacă =))
P.S. offtopic Văd că Huțopilă de când a câștigat cam tot ce se putea câștiga la primul concurs pe Hermeneia s-a cam dat la fund, ca huțulii. Oare se simte cu musca pe huciulă?
Incearca sa eviti comparatiile sau abundenta lor: ca o, ca un, acolo unde este posibil. La fel, rima de genul: tigara / doara, probabil involuntara, asa ti-a iesit din tastatura. Zici in final: "zid de" - suna metalic, zdruncina textul fluid si nu e cazul. Versul "sa fugim" nu e rezistent, asa subtire.
In rest, ce sa zic, e primul text care mi-a placut, vara asta.
Sau, de ce nu, un Cioran. "Vreau să nu mai știu nimic, nici măcar să știu că nu știu nimic". Ori "Trăiesc pentru că munții nu râd și viermii nu cântă"?!
mi se pare prea "ziaristica" (ca sa folosesc tipul acuzatiei lui ovyus) expresia "coapsele fetelor de optsprezece ani". de ce optsprezece si nu nouasprezece? si cum ramine cu alea de saptesprezece? (sau acelea sint minore si nu se pot folosi in poezie?.. anyway) remarca (cu) "pantalonii fiului imberb" in contextul textului are vocatia unui mesaj destul de misandrist ( ca sa nu spun bascalios) si ma indoiesc ca multi barbati ar degusta chestia asta .. anyway si oricum devalorizeaza textul "însingurat ca o acvilă rătăcită-n nisipuri" apare ca o rupere de ritm acolo. lasind la o parte faptul ca ideea de acvila in nisipuri pare cam aiurea. ori e sculptura unei acvile si atunci e de piatra (deci oprire in ritm) ori e vie si nu prea iti poti imagina o acvila in sahara. "clipa" care "fosnea fecundata" mai ales "pina in adincul ei", oricit de erotic ar suna, suna de asemeni cam aiurea (ca sa nu spun chiar comic) - si nu cred ca e o problema cu imaginatia mea nici chestia cu "olimpianul" nu prea atrage... pe barbati. dar evident cine sint eu ca sa judec asteptarile ideale ale femeilor. but again, imi aduca aminte de "leonarzi" sau "ramoni" de telenovele. obviously, de gustibus et coloribus non disputandum
Mulţumesc Adrian....mă bucur mult fiindcă eram tare nesigură de poezia aceasta, am scris-o într-o doară. E greu să sugerezi durerea de cap sau ceva similar.
Salutare! Accept remarca ta. Sunt de acord cu ea in principiu. Ceea ce incerc sa fac intr-un nou ciclu de poeme e sa surprind o realitate mai dura, mai bruta, mai putin "poetizata", fardata. Poemul asta e despre un caz absolut real. Poemul "Diogene Cinicul", trimis in santier, era si el despre un caz real. Ma exersez putin si in acest registru. Nu inseamna o capitulare sau o schimbare definitiva de atitudine.
...să mă "joc" cu poza ta. cred că se mai putea cîștiga în detalii prin creșterea timpului de expunere. altfel o dozare buna a noise-lui. despre actul artistic, așa e, mai trecem un munte, o apă...
Deja sunt curioasa. De ce ati scris asa putin? Totusi e prea putin.
Am remarcat cum i-se pune nodul in gat personajului: cosm...cosmar. Cred ca este inchis in turnul Londrei, este intors in istorie.
Mi-se pare mult mai ceruta proza decat poezia. Chiar imi da sentimentul unui lucru. Poemele parca ar fi sublucruri.
Maria-Doina, fiecare cu idiosincraziile lui(„să mă doară în paișpe”). Și eu le am pe ale mele, dar până și de ele la un moment dat ajung să doară acolo unde am spus mai sus. Pe de altă parte, nu stau să-mi explic textele, culori sunt atâtea câte consideră autorul că trebuie să fie. În altă ordine de idei, mă bucur că ai găsit ceva cu care ai rezonat și ți-a plăcut. Mulțam de vizită, Eugen.
ceea ce îmi place la acest text este măsura cu care se menţin metaforele. am o oarecare rezervă pentru folosirea asta aproape obsedantă a recuzitei religioase de o anumită tradiţie. parcă s-a prea demonetizat în ultima vreme. interesantă ambiguitatea temporală a acestui "pînă atunci" care trimite undeva despre care nu s-a spus de fapt nimic. cel puţin deocamdată.
cele mai bune poeme ale acestui autor. autorul îmi dă impresia unui bun meşter de imagini. nimic in plus, nimic in minus, respirăm de aproape un poem matur, unde săpunul de pe margine nu uită să-şi facă treaba. remarc finalul, dar întregul corp miroase frumos, ca etapa dintre un do şi-un do pe portativ:
"invoc un amendament
tinereţea nu se maturizează din pricina ta
instinctele aprind beţişoare de fum
în camere cu maci respirăm
de aproape".
Mai taie vreo doua versuri in plus, cateva cuvinte de legatura, insera pe el in mijlocul frazei, inlocuieste sexul si pledoaria. Si penita cu care sa faci toate aceste lucruri. Am ridicat din sprancene in prima jumatate a textului. In traducere libera, ete ce text, da.
apreciez şi eu, la rându-mi, sinceritatea comentariului tău. Poezia poate fi închipuită ca o livadă în care întotdeauna mai e ceva de făcut. Mulţumesc.
stii ce ar schimba esential poemul, fara sa-l schimbe, de fapt? inlocuirea primului vers "dragostea" cu "iubirea" care are un spectru urias. foarte frumos poemul. congrat
draga mea, a pleda nevinovat este o chestiune normala. nimeni nu te poate obliga sa te auto-incriminezi intr-un sistem juridic omenesc corect. judecata asta nu este judecata lui dumnezeu. despre care pornim de la premiza ca este omniscient. ci este justitie umana. care are intotdeauna posibilitatea de a gresi. de aici, daca vrei, si dilema multora cu intrebarea, ce este mai grav (sau mai de evitat) sa nu condamni un om care este de fapt vinovat sau sa condamni un om care de fapt nu este vinovat. that's the question.
anyway, nu am tradus cu google. dar asa cum cred in valoarea traducerii semantice ma si tem de riscurile ei.
cu privire la o discutie pe subiectele zilei si eu mi-am dorit-o de mult pe hermeneia. in cogito sau in orice sectiune. dar se pare ca oamenii sint mai tematori sa aiba o opinie. sau mai lenesi.
Acum m-am întristat și eu, Maia. M-am simțit inspirată de încercările de haiku ale lui Gorun, e numai vina lui că mi s-a întâmplat așa, nu sunt cum îți par. PS Gorunule, nu te lăsa de haiku!
"realitatea îmbolnăvită de echilibru
în buna dispoziţie a spatelui" - versuri astronomice. Doar aici, acum, autorul poate fi genial, iar cititorul, bou.
Ce surpriza sa imi gasesc cartea comentata cu verva si intelegere. Pentru un diletant in scris (ca mine) atentia acordata are o inzecita valoare. Ea imbie la noi experimente si aventuri ale condeiului. Multumiri speciale Marinei pentru text si apreciere. Adrian G
are si simplitate si oarecare iz psalmodic dar nici pic de mister. astfel de poeme trebuie sa contina mister si miracol. miracolul painii, al pamantului (absolut deloc neputincios; nu stiu de unde ai scos "neputinta pamantului"), povestea lui ahab (cam fara legatura), vina lui, etc.. poate nu prind eu ideea. ...
Marina, da asa este dar mai sunt si alte aspecte legate de libertatea exprimarii si de cenzura de diferite forme ale sale sociale, religioase si nu in ultimul rand politice. Eu ma simt mult mai liber exprimandu-ma intr-o limba pe care am adoptat-o de niste ani buni. iti multumesc pentru apricirea poemului si pentru dialog respectele mele
Eu niciodată nu m-am împăcat cu țigara ca motiv literar. Hai, poate merge în proză, Preda a dovedit-o. Așa că m-am oprit la versul trei, scuze pentru asta. Aveți cumva salon și pentru nefumători?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
o disperare a rutinei rostita fara patetism si fara crutare. un convingator portret al omului anulat de sordidul din jur.imagini vii ce reusesc sa mentina treaza atentia cititorlui. remarc: "doar străzile mă înghițeau ca niște căpcăuni mîncători de rutină" apoi "îi fluturam pe sub nas mîinile compostate la ambele capete el îmi spunea că așa trebuie fără durere nu ajungi nicăieri în ziua de azi" si "de plictiseală dau nume pașilor pe care-i fac într-o zi noaptea fur indicatoarele de pe stradă și le agăț de balcon poate cineva o să vadă că sufletul acesta e locuit" asa ca las alaturi prima penita de vare uzez de la venirea mea pe site. felicitari pentru un text care m-a convins pe deplin.
pentru textul : anoftalmie de"cât despre metatext, ohoho:)!"(yester): "Poate pentru președintele eclipsat care se scuză mov fără motiv," "Decebal & Traian, (niciodată pentru Remeș)"
pentru textul : Dansează! deAdriana, e foarte posibil să fi fost ceea ce tu definești corect ca 'automatism al lecturii'. Dar nu a meritat polemica ulterioară cu Virgil? Cinstit... mie chiar mi-a plăcut și e un lucru care ne mai cheamă la lupta ideilor și ne mai dezmorțește spiritele în lumea asta adormită.
pentru textul : de unde cuvântul nu poate ajunge deFinalmente ai scris aici un poem cu adevărat reușit. Păcat că nu l-ai scris mai devreme, poate câștigai concursul de poezie în loc de punk și iaurt de vacă =))
P.S. offtopic Văd că Huțopilă de când a câștigat cam tot ce se putea câștiga la primul concurs pe Hermeneia s-a cam dat la fund, ca huțulii. Oare se simte cu musca pe huciulă?
Andrei, am citit o parte dintre poemele tale. Eşti talentat şi sensibil. Mulţumesc pentru gest, îţi doresc succes în tot ce faci.
Tania, îţi mulţumesc din suflet.
pentru textul : Concursul de Debut Literar UniCredit 2011 deIncearca sa eviti comparatiile sau abundenta lor: ca o, ca un, acolo unde este posibil. La fel, rima de genul: tigara / doara, probabil involuntara, asa ti-a iesit din tastatura. Zici in final: "zid de" - suna metalic, zdruncina textul fluid si nu e cazul. Versul "sa fugim" nu e rezistent, asa subtire.
In rest, ce sa zic, e primul text care mi-a placut, vara asta.
pentru textul : mă irită vara asta, mă deSau, de ce nu, un Cioran. "Vreau să nu mai știu nimic, nici măcar să știu că nu știu nimic". Ori "Trăiesc pentru că munții nu râd și viermii nu cântă"?!
pentru textul : Ce rost are poezia? demi se pare prea "ziaristica" (ca sa folosesc tipul acuzatiei lui ovyus) expresia "coapsele fetelor de optsprezece ani". de ce optsprezece si nu nouasprezece? si cum ramine cu alea de saptesprezece? (sau acelea sint minore si nu se pot folosi in poezie?.. anyway) remarca (cu) "pantalonii fiului imberb" in contextul textului are vocatia unui mesaj destul de misandrist ( ca sa nu spun bascalios) si ma indoiesc ca multi barbati ar degusta chestia asta .. anyway si oricum devalorizeaza textul "însingurat ca o acvilă rătăcită-n nisipuri" apare ca o rupere de ritm acolo. lasind la o parte faptul ca ideea de acvila in nisipuri pare cam aiurea. ori e sculptura unei acvile si atunci e de piatra (deci oprire in ritm) ori e vie si nu prea iti poti imagina o acvila in sahara. "clipa" care "fosnea fecundata" mai ales "pina in adincul ei", oricit de erotic ar suna, suna de asemeni cam aiurea (ca sa nu spun chiar comic) - si nu cred ca e o problema cu imaginatia mea nici chestia cu "olimpianul" nu prea atrage... pe barbati. dar evident cine sint eu ca sa judec asteptarile ideale ale femeilor. but again, imi aduca aminte de "leonarzi" sau "ramoni" de telenovele. obviously, de gustibus et coloribus non disputandum
pentru textul : Poezie nudă cu un bărbat deMulţumesc Adrian....mă bucur mult fiindcă eram tare nesigură de poezia aceasta, am scris-o într-o doară. E greu să sugerezi durerea de cap sau ceva similar.
pentru textul : eu singură deSalutare! Accept remarca ta. Sunt de acord cu ea in principiu. Ceea ce incerc sa fac intr-un nou ciclu de poeme e sa surprind o realitate mai dura, mai bruta, mai putin "poetizata", fardata. Poemul asta e despre un caz absolut real. Poemul "Diogene Cinicul", trimis in santier, era si el despre un caz real. Ma exersez putin si in acest registru. Nu inseamna o capitulare sau o schimbare definitiva de atitudine.
pentru textul : înnoirea mesei deÎncântat de lectura acestui text cu miez și farmecul unor povești din copilărie. N-ar fi mai potrivit „ Cea mai chinuitoare moarte” ?
pentru textul : De încălţat de...să mă "joc" cu poza ta. cred că se mai putea cîștiga în detalii prin creșterea timpului de expunere. altfel o dozare buna a noise-lui. despre actul artistic, așa e, mai trecem un munte, o apă...
pentru textul : self-portrait photography in the window of cape disappointment light-house deDeja sunt curioasa. De ce ati scris asa putin? Totusi e prea putin.
pentru textul : cercul - episod pilot deAm remarcat cum i-se pune nodul in gat personajului: cosm...cosmar. Cred ca este inchis in turnul Londrei, este intors in istorie.
Mi-se pare mult mai ceruta proza decat poezia. Chiar imi da sentimentul unui lucru. Poemele parca ar fi sublucruri.
eram aproape sigur ca nu e ok. punctele alea ma cam obsedeaza, le utilizez excesiv. multumesc mult!
pentru textul : reconstituire dece sa mai incerc? indiferent de sensul cu care il folosesti, cuvantul se scrie cappella nu capella, iar in italiana cappella inseamna capelă.
pentru textul : A cappella deMaria-Doina, fiecare cu idiosincraziile lui(„să mă doară în paișpe”). Și eu le am pe ale mele, dar până și de ele la un moment dat ajung să doară acolo unde am spus mai sus. Pe de altă parte, nu stau să-mi explic textele, culori sunt atâtea câte consideră autorul că trebuie să fie. În altă ordine de idei, mă bucur că ai găsit ceva cu care ai rezonat și ți-a plăcut. Mulțam de vizită, Eugen.
pentru textul : Ultrasonografie(II) - varianta a doua deceea ce îmi place la acest text este măsura cu care se menţin metaforele. am o oarecare rezervă pentru folosirea asta aproape obsedantă a recuzitei religioase de o anumită tradiţie. parcă s-a prea demonetizat în ultima vreme. interesantă ambiguitatea temporală a acestui "pînă atunci" care trimite undeva despre care nu s-a spus de fapt nimic. cel puţin deocamdată.
pentru textul : undeva în mine tu încă mai speri decele mai bune poeme ale acestui autor. autorul îmi dă impresia unui bun meşter de imagini. nimic in plus, nimic in minus, respirăm de aproape un poem matur, unde săpunul de pe margine nu uită să-şi facă treaba. remarc finalul, dar întregul corp miroase frumos, ca etapa dintre un do şi-un do pe portativ:
"invoc un amendament
pentru textul : etapă detinereţea nu se maturizează din pricina ta
instinctele aprind beţişoare de fum
în camere cu maci respirăm
de aproape".
demona e un titlu bun. restul, o sinteza................................... te mai citesc
pentru textul : demona (Lisa) deMai taie vreo doua versuri in plus, cateva cuvinte de legatura, insera pe el in mijlocul frazei, inlocuieste sexul si pledoaria. Si penita cu care sa faci toate aceste lucruri. Am ridicat din sprancene in prima jumatate a textului. In traducere libera, ete ce text, da.
pentru textul : cea mai mare problemă deapreciez şi eu, la rându-mi, sinceritatea comentariului tău. Poezia poate fi închipuită ca o livadă în care întotdeauna mai e ceva de făcut. Mulţumesc.
pentru textul : clivaj dedupă cum cea precedentă este doar părerea ta.
pentru textul : boierismul sau nazismul literar destii ce ar schimba esential poemul, fara sa-l schimbe, de fapt? inlocuirea primului vers "dragostea" cu "iubirea" care are un spectru urias. foarte frumos poemul. congrat
pentru textul : cu cărțile pe piept dedraga mea, a pleda nevinovat este o chestiune normala. nimeni nu te poate obliga sa te auto-incriminezi intr-un sistem juridic omenesc corect. judecata asta nu este judecata lui dumnezeu. despre care pornim de la premiza ca este omniscient. ci este justitie umana. care are intotdeauna posibilitatea de a gresi. de aici, daca vrei, si dilema multora cu intrebarea, ce este mai grav (sau mai de evitat) sa nu condamni un om care este de fapt vinovat sau sa condamni un om care de fapt nu este vinovat. that's the question.
pentru textul : ieri am aflat că oamenii cu părul blond ucid deanyway, nu am tradus cu google. dar asa cum cred in valoarea traducerii semantice ma si tem de riscurile ei.
cu privire la o discutie pe subiectele zilei si eu mi-am dorit-o de mult pe hermeneia. in cogito sau in orice sectiune. dar se pare ca oamenii sint mai tematori sa aiba o opinie. sau mai lenesi.
Acum m-am întristat și eu, Maia. M-am simțit inspirată de încercările de haiku ale lui Gorun, e numai vina lui că mi s-a întâmplat așa, nu sunt cum îți par. PS Gorunule, nu te lăsa de haiku!
pentru textul : Lunatice de"realitatea îmbolnăvită de echilibru
pentru textul : posesorul de realitate deîn buna dispoziţie a spatelui" - versuri astronomice. Doar aici, acum, autorul poate fi genial, iar cititorul, bou.
Ce surpriza sa imi gasesc cartea comentata cu verva si intelegere. Pentru un diletant in scris (ca mine) atentia acordata are o inzecita valoare. Ea imbie la noi experimente si aventuri ale condeiului. Multumiri speciale Marinei pentru text si apreciere. Adrian G
pentru textul : Apariție editorială 2007 – „În vizită la Ussais” de Adrian Graunfels dealina, da i penita daca simti ca omu merita.
pentru textul : Cititorul fie-i țărâna ușoară! deare si simplitate si oarecare iz psalmodic dar nici pic de mister. astfel de poeme trebuie sa contina mister si miracol. miracolul painii, al pamantului (absolut deloc neputincios; nu stiu de unde ai scos "neputinta pamantului"), povestea lui ahab (cam fara legatura), vina lui, etc.. poate nu prind eu ideea. ...
pentru textul : întoarceri deMarina, da asa este dar mai sunt si alte aspecte legate de libertatea exprimarii si de cenzura de diferite forme ale sale sociale, religioase si nu in ultimul rand politice. Eu ma simt mult mai liber exprimandu-ma intr-o limba pe care am adoptat-o de niste ani buni. iti multumesc pentru apricirea poemului si pentru dialog respectele mele
pentru textul : Canibal deEu niciodată nu m-am împăcat cu țigara ca motiv literar. Hai, poate merge în proză, Preda a dovedit-o. Așa că m-am oprit la versul trei, scuze pentru asta. Aveți cumva salon și pentru nefumători?
pentru textul : insomnie dePagini