titlul original a suferit o înfrângere. la celelalte sugestii încă dau târcoale, cu bonfaierul și pila în mână. margas, cum ți se pare titlul văzut din centrul orașului? mulțumesc pentru link.
era sa trec pe linga poezia ta si imi parea chiar rau. imi place aceasta frontiera invizibila redefinita de tine, al saselea simt ce iti spune altceva, dincolo de conventii, prejudecati...un gest simplu, un arabesc al zimbetelor, privirilor, usoare ca funigeii necuvintelor...
incomplet?! sau nici măcar metric?! :)
de rafinat, ce să zic, uneori şi litera trebuie "tratată" ca să arate în felul în care dorim, darămite un şir întreg de caractere cu proprietăţi intrinseci!
mă bucură trecerea ta pe aici şi faptul că punctul tău de vedere deconspiră o lectură plăcută.
mulţumesc foarte mult.
poemul e interesant asa, alcatuit din puzzle-ul unui dictionar explicativ sau aleatoriu, ar putea functona fiecare pasaj independent ca o serie de variatiuni pe aceeasi tema. Subliniez (si eu) ca fiind deosebite versurile: "despre fiul meu știu că nu-ți place subiectul dar trebuie să asculți de câte ori mi-am imaginat că fiul meu e în clasa a doua ca și mine nu se pricepe la desenat pielea mea e un desen pe care îl pune la geam un desen cu navete spațiale și roboți peste pielea mea pune o o fâșie de lume înmoaie creionul pe limbă apoi peste lume trasează conturul a tot ceea ce însemn pentru el eu sunt desenul și lumea trebuie să încapă în mine" si cit de adevarat este: "ține minte nu te vindeci ne vindecăm": mai ales de noi insine. P.S. Johnny Hallyday nu Jony Halliday. De acord, o cafea cu Johnny Hollyday dar sa si cinte "Que je t'aime" (http://www.musicme.com/artist.php?cdfocus=0731451247323&aff=199999&gclid...)
prezenta crucii asigura celui care o poarta si o arata un mod economic de a fi: stigmatul ii permite o discriminare pozitiva care il privilegiaza si il face, in acelasi timp, accesibil. caderea sub cruce, lepadarea ei, prin atingerea limitei, constituie ptr actorul principal un prilej de incalcare a Traditiei de orice natura; il face fara teama si temut in ochii celorlalti ptr ca, prin caderea care asigura repetitia, totul ii devine permis. hecatonhir, un comentariu bun ptr. care iti multumesc. si eu admir patima actului tau poetic alma, ca de obicei, voi avea in atentie sugestiile tale. multumesc
uite acum e o zi liberă și parcă privesc în preajmă mai degajat, mai atent la ce scriu, la ce îmi scrieți voi. tu ,Daniela, mă întâmpini cu aceeași bunăvoință sufletească, cu aceeași empatie pentru care îți mulțumesc mult. sublinierea ta mă ajută tot atât de mult precum căldura cuvintelor. îți doresc o zi frumoasă!
tu ai dreptate, Viorel! și îți mulțumesc pentru sugestie, cu mica mențiune că dacă aș modifica nu aș mai fi eu, dar am să mă gândesc la propunerea ta. tehnic și mie îmi sună bine. dar cel mai mult îți mulțumesc că mă citești, pentru mine înseamnă un atașament pe care îl pot declara reciproc, cu tot dragul. iar faptul că îți place ultima strofă mă bucură. pentru că înseamnă un final neratat.
un timp frumos vă doresc, din suflet!
in ceea ce il priveste pe francisc, i/as fi recunoscator daca ar fi mai darnic in ceea ce priveste felul in care lasa textul de dorit. cu sincere multumiri.
Nu halal respectare de regulament Virgile! Tu chiar ai tupeul sa afirmi, dincolo de antipatii (in ceea ma priveste) si de simpatii (in ceea ce ii priveste pe ei) ca acesta este un text de doua penite?? Cu anglo-romana asta expirata si "bite me in the ass one day" pe final (unde te astepti normal sa gasesti ceva ramasite din acel bacon) eu daca eram admin-ul sau cum vrei tu sa-i spui al acestui site stergeam textul de la prima postare. Deci halal murdarie Virgile! Oi fi scris eu la viata mea destule texte cu cuvinte vulgare, dar am pretentia ca acolo era macar o urma de literatura. Aici e un meniu de la KFC manjit cu maioneza de la McDonalds stropit cu ulei de motor General Faliment Motors. Sigur, daca tu de fapt doresti sa transformi Hermeneia intr-un site de luat la mishto literatura romana, acest asa zis poem instelat de doua ori poate sa fie un bun inceput. Si chiar nu mai zic nimic aici, te las cu ideile tale fixe iesind mereu victorioase in fata elementarului bun simt. Andu
nu suna rau! poate ideea e un pic "ascunsa", in rest e poezie:) imi place si ma incurca, in acelasi timp, punerea laolalta a ingerilor, zodiilor, ursitoarei... Spor!
Unul dintre cele mai bune poeme ale tale. Strălucitor și rece, dar ce memorie nu e rece, ca amintirea spațiilor ancestrale? Remarc: "viața mea e trupul acestui animal boreal" (nu iau în considerație ligamentul licențios, ai să modifici tu cândva).
deci, mulțumiri, mulțumiri, pupături... deci, Ottilia deocamdată poezie. Să vedem cît de aprigă va fi participarea aici și ne vom gîndi dacă se poate și mai multe după aceea.
imi place textul asta. recitesc fara ultimul vers si suna mai bine. fireste, am retineri la unele formulari (nu spun care), poate as structura altfel strofele.
dar, imi place textul asta. parca am mai zis asta nu?
treaba asta cu autoevaluarea. presupun ca importa mult si cu cine te compari. oricum ... la modul obiectiv vorbind, tu te situezi destul de bine. poate e loc si de mai bine. ca intotdeauna de altfel.
cat despre multumiri... nu e nevoie.
mai vroiam sa spun doar ca uite aici:
"e un cavou de cristal prin care alunecăm
pentru că e și asta o moarte
însă tremur
par un magazin demolat" - cred ca ai putea umbla putin la exprimare in folosul logicii, sa-i spunem. dar, ca de obicei, e o parere subiectiva.
mi-a placut mult volumul asta de poezii. am citit pana la capat cu mult interes ca sa-mi reimprospatez memoria; in acelas timp parca as fi vrut sa verific daca perceptia mea a fost aceeasi cu a cronicarului. acum doar ma cert ca nu am facut-o eu prima.:)
Adriana,
Finalul era aşa
"rămăsesem doar o respiraţie
încă netrăită"
însă am rescris mai grobian pentru că în ultima vreme aşa scriu, oricum mulţumesc de citire şi de semn, să ne citim sănătoşi.
Zapata... n-am un nume românesc pentru gazul ăla, am însă unul rusesc, dacă tu ai unul românesc să mi-l zici şi mie te rog.
Andu
Reușit experiment, mai ales în ultima parte. Am remarcat cum "drumul se preface în scară". E pentru urcare sau pentru coborâre? Și, pentru că nu știu răspunsul, las cuvintele mele cum o fărâmă de optimism, dincoace de grilaj.
vai!!!! de-abia acu îl înţeleg pe păuilică blajinul când zicea că poemul lui e mic faţă de parodia făcută de vlad turburea pe un text de-al său. atunci nu credeam că e chiar aşa dar iată că leşin de râs. Am închis bine ferestrele, că sunt la muncă, şi râd cu gura până la urechi. Fantastică asocierea între treaba mică şi mare şi dragostea care este tot pe acolo dacă nu chiar depăşeşte aşteptările de pe lângă semafor.
“poţi să faci atunci ce nu ai făcut niciodată
să iei în braţe un semafor
sau de pe o trambulină crezîndu-te cascador
să te arunci deşănţată ca o Cruelă
în europubelă”
ai fi putut să tragi cîteva sfori în culise
pentru o pereche second hand de la clujana
la schimb cu doi-trei saci de cartofi
de dragul tău mon chéri
am plîns o noapte şi-o zi
mi se înroşiseră ochii
de parcă aş fi ars
patru cuptoare de cărămidă
ne credeam oameni mari
ne jucam în beci de-a mama şi tata
mă căutai pe rafturi, printre cartofi
cine nu e gata îl iau cu lopata!
eşti mare om să ştii! meriţi o bere nefiltrată din grîu. prietenii ştiu de ce! Paul să vină cu micii! am zis!
mi-a plăcut doar strofa întâi. are parcă o trinitate unitară, învelită însă. strofa a doua e OK, pe-a treia aș fi încheiat-o altfel, pentru că rima șchioapătă. aș fi spus: pasul morțiș să-l trecem cuvânt scripturat tăcutelor unde să adunăm crucișul senin al mirării afunde. la a patra, "divinul nimic" mai poate fi prelucrat, iarăși zic, de dragul rimei. ceva de genul: "un divin fără chip", dacă tot divinul ăsta nu are personalitate. astea sunt, bineînțeles, sugestii modeste, autorul poate avea bine definită ideea sa despre mesaj.
În primul rând, aveţi v'o două typo-uri. Unu' ar fi "psudoştiinţific", al doilea, pentru că l-am pierdut, îl găsiţi d-voastră. E ceva mai jos. Şi acum, câte ceva despre ce propune textul:
...În primul rând, nu ştiu de unde ideea că poezia ar trebui să transmită un mesaj intelectual/raţional. De acord, însă, cu faptul că misticismul/filosofia/ sunt pentru proză. Acestea sunt subiecte aproape ezoterice, nu înţeleg de ce am mai pune peste ele şi chingile metatextuale ale poeziei. Nu sunt de acord că mesajul e primordial în poezie. Şi nici nu cred c-a fost vreodată. Consider că modul de transmitere al lui a fost/este şi va fi esenţial. Mi se pare necesar. Altfel, de ce nu am folosi, din nou, proza/eseul ştiinţific etc pentru asta? Nu ar fi mai simplu şi mai limpede pătrunderea acestui mesaj în proză? Însa poezia presupune un mesaj artistic, metaforic, de unde rezultă că poezie e mai degrabă despre cum spui decât despre ce spui. Asta, bineînţeles, fără să diminuăm nepermis de mult importanţa mesajului. E un soi de simbioză, doar că ea porneşte dinspre "cum" înspre "ce", iar uneori, dacă nu chiar de cele mai multe ori, un "cum" foarte bun salvează un "ce" foarte prost.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
iar titlul este neinspirat.
pentru textul : cu urechea lipită de al nouălea cer detitlul original a suferit o înfrângere. la celelalte sugestii încă dau târcoale, cu bonfaierul și pila în mână. margas, cum ți se pare titlul văzut din centrul orașului? mulțumesc pentru link.
pentru textul : cu urechea lipită de al nouălea cer deera sa trec pe linga poezia ta si imi parea chiar rau. imi place aceasta frontiera invizibila redefinita de tine, al saselea simt ce iti spune altceva, dincolo de conventii, prejudecati...un gest simplu, un arabesc al zimbetelor, privirilor, usoare ca funigeii necuvintelor...
pentru textul : Fugară deincomplet?! sau nici măcar metric?! :)
de rafinat, ce să zic, uneori şi litera trebuie "tratată" ca să arate în felul în care dorim, darămite un şir întreg de caractere cu proprietăţi intrinseci!
mă bucură trecerea ta pe aici şi faptul că punctul tău de vedere deconspiră o lectură plăcută.
pentru textul : nu face pasul greşit tocmai în miez demulţumesc foarte mult.
poemul e interesant asa, alcatuit din puzzle-ul unui dictionar explicativ sau aleatoriu, ar putea functona fiecare pasaj independent ca o serie de variatiuni pe aceeasi tema. Subliniez (si eu) ca fiind deosebite versurile: "despre fiul meu știu că nu-ți place subiectul dar trebuie să asculți de câte ori mi-am imaginat că fiul meu e în clasa a doua ca și mine nu se pricepe la desenat pielea mea e un desen pe care îl pune la geam un desen cu navete spațiale și roboți peste pielea mea pune o o fâșie de lume înmoaie creionul pe limbă apoi peste lume trasează conturul a tot ceea ce însemn pentru el eu sunt desenul și lumea trebuie să încapă în mine" si cit de adevarat este: "ține minte nu te vindeci ne vindecăm": mai ales de noi insine. P.S. Johnny Hallyday nu Jony Halliday. De acord, o cafea cu Johnny Hollyday dar sa si cinte "Que je t'aime" (http://www.musicme.com/artist.php?cdfocus=0731451247323&aff=199999&gclid...)
pentru textul : schizoid de profesie dede ce „cum” și nu „ca”?
pentru textul : Quo vadis? deprezenta crucii asigura celui care o poarta si o arata un mod economic de a fi: stigmatul ii permite o discriminare pozitiva care il privilegiaza si il face, in acelasi timp, accesibil. caderea sub cruce, lepadarea ei, prin atingerea limitei, constituie ptr actorul principal un prilej de incalcare a Traditiei de orice natura; il face fara teama si temut in ochii celorlalti ptr ca, prin caderea care asigura repetitia, totul ii devine permis. hecatonhir, un comentariu bun ptr. care iti multumesc. si eu admir patima actului tau poetic alma, ca de obicei, voi avea in atentie sugestiile tale. multumesc
pentru textul : crucile defrancisc - multumesc
pentru textul : Lansare carte - SONETE 2 de Adrian Munteanu deuite acum e o zi liberă și parcă privesc în preajmă mai degajat, mai atent la ce scriu, la ce îmi scrieți voi. tu ,Daniela, mă întâmpini cu aceeași bunăvoință sufletească, cu aceeași empatie pentru care îți mulțumesc mult. sublinierea ta mă ajută tot atât de mult precum căldura cuvintelor. îți doresc o zi frumoasă!
pentru textul : puzzle detu ai dreptate, Viorel! și îți mulțumesc pentru sugestie, cu mica mențiune că dacă aș modifica nu aș mai fi eu, dar am să mă gândesc la propunerea ta. tehnic și mie îmi sună bine. dar cel mai mult îți mulțumesc că mă citești, pentru mine înseamnă un atașament pe care îl pot declara reciproc, cu tot dragul. iar faptul că îți place ultima strofă mă bucură. pentru că înseamnă un final neratat.
un timp frumos vă doresc, din suflet!
Mădălina, nu știu ce să îndrăznesc a crede, dacă țin cont de titlu. oricare este gândul tău, Djamal are dreptate. te felicit!
pentru textul : Lucian dein ceea ce il priveste pe francisc, i/as fi recunoscator daca ar fi mai darnic in ceea ce priveste felul in care lasa textul de dorit. cu sincere multumiri.
pentru textul : Altă rugă în Grădina Ghetsimani deNu halal respectare de regulament Virgile! Tu chiar ai tupeul sa afirmi, dincolo de antipatii (in ceea ma priveste) si de simpatii (in ceea ce ii priveste pe ei) ca acesta este un text de doua penite?? Cu anglo-romana asta expirata si "bite me in the ass one day" pe final (unde te astepti normal sa gasesti ceva ramasite din acel bacon) eu daca eram admin-ul sau cum vrei tu sa-i spui al acestui site stergeam textul de la prima postare. Deci halal murdarie Virgile! Oi fi scris eu la viata mea destule texte cu cuvinte vulgare, dar am pretentia ca acolo era macar o urma de literatura. Aici e un meniu de la KFC manjit cu maioneza de la McDonalds stropit cu ulei de motor General Faliment Motors. Sigur, daca tu de fapt doresti sa transformi Hermeneia intr-un site de luat la mishto literatura romana, acest asa zis poem instelat de doua ori poate sa fie un bun inceput. Si chiar nu mai zic nimic aici, te las cu ideile tale fixe iesind mereu victorioase in fata elementarului bun simt. Andu
pentru textul : Tangent de radical din "ix" denu suna rau! poate ideea e un pic "ascunsa", in rest e poezie:) imi place si ma incurca, in acelasi timp, punerea laolalta a ingerilor, zodiilor, ursitoarei... Spor!
pentru textul : cînd creştea din ţărînă ideea deUnul dintre cele mai bune poeme ale tale. Strălucitor și rece, dar ce memorie nu e rece, ca amintirea spațiilor ancestrale? Remarc: "viața mea e trupul acestui animal boreal" (nu iau în considerație ligamentul licențios, ai să modifici tu cândva).
pentru textul : amintirea nordului dedeci, mulțumiri, mulțumiri, pupături... deci, Ottilia deocamdată poezie. Să vedem cît de aprigă va fi participarea aici și ne vom gîndi dacă se poate și mai multe după aceea.
pentru textul : Astenie de primăvară - 2014 dePaul si Cristina, bucuria mea e mare cat un soare :) Multumesc frumos!
pentru textul : Haiku...poleit deSa vina primavara!
iniţial am zis că e un experiment, dar m-am răzgândit. nu e un experiment, e o poezie în sine.
mulţumesc pentru oprire :)
pentru textul : atât de absurd deimi place textul asta. recitesc fara ultimul vers si suna mai bine. fireste, am retineri la unele formulari (nu spun care), poate as structura altfel strofele.
pentru textul : o foaie de hârtie și-un pahar dedar, imi place textul asta. parca am mai zis asta nu?
treaba asta cu autoevaluarea. presupun ca importa mult si cu cine te compari. oricum ... la modul obiectiv vorbind, tu te situezi destul de bine. poate e loc si de mai bine. ca intotdeauna de altfel.
cat despre multumiri... nu e nevoie.
mai vroiam sa spun doar ca uite aici:
"e un cavou de cristal prin care alunecăm
pentru textul : pastel pentru alecsandri depentru că e și asta o moarte
însă tremur
par un magazin demolat" - cred ca ai putea umbla putin la exprimare in folosul logicii, sa-i spunem. dar, ca de obicei, e o parere subiectiva.
mi-a placut mult volumul asta de poezii. am citit pana la capat cu mult interes ca sa-mi reimprospatez memoria; in acelas timp parca as fi vrut sa verific daca perceptia mea a fost aceeasi cu a cronicarului. acum doar ma cert ca nu am facut-o eu prima.:)
pentru textul : „apasă” – măştile lui sorin despoT deAdriana,
pentru textul : râul de oxigen deFinalul era aşa
"rămăsesem doar o respiraţie
încă netrăită"
însă am rescris mai grobian pentru că în ultima vreme aşa scriu, oricum mulţumesc de citire şi de semn, să ne citim sănătoşi.
Zapata... n-am un nume românesc pentru gazul ăla, am însă unul rusesc, dacă tu ai unul românesc să mi-l zici şi mie te rog.
Andu
Reușit experiment, mai ales în ultima parte. Am remarcat cum "drumul se preface în scară". E pentru urcare sau pentru coborâre? Și, pentru că nu știu răspunsul, las cuvintele mele cum o fărâmă de optimism, dincoace de grilaj.
pentru textul : Grilaj depoate ai dreptate. merci ptr observatie
pentru textul : iubito noi nu vom îmbătrîni deversuri crancene de apreciat
pentru textul : pîine îmbibată cu cerneală defiecare cu maica lui!corect!
vai!!!! de-abia acu îl înţeleg pe păuilică blajinul când zicea că poemul lui e mic faţă de parodia făcută de vlad turburea pe un text de-al său. atunci nu credeam că e chiar aşa dar iată că leşin de râs. Am închis bine ferestrele, că sunt la muncă, şi râd cu gura până la urechi. Fantastică asocierea între treaba mică şi mare şi dragostea care este tot pe acolo dacă nu chiar depăşeşte aşteptările de pe lângă semafor.
“poţi să faci atunci ce nu ai făcut niciodată
să iei în braţe un semafor
sau de pe o trambulină crezîndu-te cascador
să te arunci deşănţată ca o Cruelă
în europubelă”
ai fi putut să tragi cîteva sfori în culise
pentru o pereche second hand de la clujana
la schimb cu doi-trei saci de cartofi
de dragul tău mon chéri
am plîns o noapte şi-o zi
mi se înroşiseră ochii
de parcă aş fi ars
patru cuptoare de cărămidă
ne credeam oameni mari
ne jucam în beci de-a mama şi tata
mă căutai pe rafturi, printre cartofi
cine nu e gata îl iau cu lopata!
eşti mare om să ştii! meriţi o bere nefiltrată din grîu. prietenii ştiu de ce! Paul să vină cu micii! am zis!
pentru textul : fiecare cu treaba lui demi-a plăcut doar strofa întâi. are parcă o trinitate unitară, învelită însă. strofa a doua e OK, pe-a treia aș fi încheiat-o altfel, pentru că rima șchioapătă. aș fi spus: pasul morțiș să-l trecem cuvânt scripturat tăcutelor unde să adunăm crucișul senin al mirării afunde. la a patra, "divinul nimic" mai poate fi prelucrat, iarăși zic, de dragul rimei. ceva de genul: "un divin fără chip", dacă tot divinul ăsta nu are personalitate. astea sunt, bineînțeles, sugestii modeste, autorul poate avea bine definită ideea sa despre mesaj.
pentru textul : Imn mistic deÎn primul rând, aveţi v'o două typo-uri. Unu' ar fi "psudoştiinţific", al doilea, pentru că l-am pierdut, îl găsiţi d-voastră. E ceva mai jos. Şi acum, câte ceva despre ce propune textul:
...În primul rând, nu ştiu de unde ideea că poezia ar trebui să transmită un mesaj intelectual/raţional. De acord, însă, cu faptul că misticismul/filosofia/ sunt pentru proză. Acestea sunt subiecte aproape ezoterice, nu înţeleg de ce am mai pune peste ele şi chingile metatextuale ale poeziei. Nu sunt de acord că mesajul e primordial în poezie. Şi nici nu cred c-a fost vreodată. Consider că modul de transmitere al lui a fost/este şi va fi esenţial. Mi se pare necesar. Altfel, de ce nu am folosi, din nou, proza/eseul ştiinţific etc pentru asta? Nu ar fi mai simplu şi mai limpede pătrunderea acestui mesaj în proză? Însa poezia presupune un mesaj artistic, metaforic, de unde rezultă că poezie e mai degrabă despre cum spui decât despre ce spui. Asta, bineînţeles, fără să diminuăm nepermis de mult importanţa mesajului. E un soi de simbioză, doar că ea porneşte dinspre "cum" înspre "ce", iar uneori, dacă nu chiar de cele mai multe ori, un "cum" foarte bun salvează un "ce" foarte prost.
Cam atât pentru moment.
pentru textul : Despre cum poate fi recâştigat prestigiul poeziei deAdvil (Ibuprofene) este un medicament contra durerilor, scăderea febrei etc. Puțin mai mult decât aspirina clasică.
pentru textul : ombra mai fu cara ed soave più deVă mulţumesc pentru răspuns şi răbdare.
pentru textul : în zori deCezar
Tele sau Télé ? =))
pentru textul : o clipă din viața lui Mathnawi dePagini