Dimpotrivă, îți mulțumesc pentru răbdarea de a lectura versurile, cu toată aparenta lor lipsă de coeziune. Am urmărit în felul acesta, alunecînd pe firul de păianjen al Celei Serghi, să recreez din picăturile ploii atmosfera hipertimică a vremurilor de atunci în perspectiva unei alte ploioase zile de mai din anul de grație 2007 :) . Acuma, nu am înțeles dacă manifestarea ta este de natură pozitivă sau negativă, dar zîmbetul și bunăvoința de a mă citi, îmi dau speranța că s-ar putea să fie totuși de bine ;)). Te mai aștept, cu drag.
interesanta perspectiva desi nu prea inteleg ce cauta "mercur" acolo. prin unele parti descriptivul si poate chiar prozodia devin prea evidente. dar ideea (si mai ales reprezentarea) au un farmec aproape julvernian
ehei, maitre...:) am zambit, si nu cu ingaduinta, ci cu admiratie...si m-am topit in acel "cuib de malachite" (am o slabiciune pentru pietrele semipretioase) si am simtit gustul cireselor parguite. are de toate sonetul - si formulari imedite, si umor, si dulce nostalgie; fain, tare fain..drept pentru care asez in trompa elefantilor o penita. ma bucur ca glumitza mea amaruie te-a determinat sa il aduci aici. cat despre lipsa comentariilor de la cealalta postare...nu ma mir: in fata unor texte de genul asta, de obicei ramai cu degetele deasupra tastaturii si cu gura (pardon de expresie) cascata. :)
nu, Aranca, nici nu m-am gândit la versuri pentru copii. dacă versul își găsește atât de ușor rima este pentru că l-am scris simțind că trebuie scris, că voiește să fie așternut pe hârtie, că voiește să se elibereze din gândul, din mintea, din inima mea. acest poem este scris "dintr-o singură suflare", dacă pot spune astfel. mulțumesc pentru trecerile tale.
matei, esti si ai fost liber sa spui ce gandesti despre orice text. si despre un autor, fireste, daca o faci intr un eseu sau cateva note de lectura. dar de cand am citit comentariile tale de aici si nu numai, ma intreb: ce barbat esti tu? nu vreau sa tin lectii, dar nu uita: orisicat de buni am fi, orisice opinii am avea, ele raman ale noastre. simple opinii. care pot ajuta sau nu. tu ce lucru bun ai facut aici, acum, ca lumea sa te felicite? dincolo de toate, sincer, nu moare nimeni. dar ce ai facut e ...inutil.
dorul de casa si de iubita ce asteapta intoarcerea eroului-autor, in cazul nostru, se simte usor dar constant de-a lungul scrierii. banlitatea ce descrie starea de neliniste si de constrangere a fiecarui vers, face ca poemul sa fie original si sa sublinieze puternic mesajul, continut, de altfel, inca din titlu.
si totusi imagini anacronice poti intilni oriunde e o idee sa initiem un concurs de fotografii insolite. in ce masura este un experiment, chiar nu ma pot pronunta, fie si romantic. inca ceva, ca o rugaminte: daca iti apartine imaginea mentioneaza; daca nu, iarasi mentioneaza. nu de altceva, dar poate vine cineva cu ideea dreptului de autor. stii tu...
Da, Virgil. Nu pot sa nu-ti dau dreptate. Stiu ca aici nu am reusit nici sa-mi duc ideea pana la capat, nici sa-i dau forma potrivita. La apelative nu renunt deocamdata. Tin de sursa mea de inspiratie si imi dirijeaza intr-o oarecare masura discursul. Voi renunta mai tarziu la ele, dar numai acolo unde sunt inutile sau deranjante. Ma bucur ca ceea ce ma nemultumeste la acest text nu a trecut neobservat. E un semn ca atunci cand imi sterg textele am toate motivele sa o fac. Mi-ar fi parut rau, marturisesc, sa cedez primului impuls. Sper sa nu te superi daca voi indrazni sa solicit o parere critica pertinenta in momentul in care tot minereul va fi prelucrat; desigur, cu mijloacele primitive aflate la indemana.
mi-a placut prin constructie si bineinteles prin continut, cred ca eul poetic se dezvaluie cel mai bine atunci cand scriem despre altii, nu, nu e o utopie Alma, pe socoteala altora nu putem abera :) strofa a treia este de o delicateta si de un ludic incantator!
multumesc, Ioana, pentru atenționări. am corectat ceea ce am greșit gramatical și ai dreptate în ideea că am folosit rime facile. poemul întreg, consider eu, este unul facil. este un joc de idei și cuvinte și cred că farmecul lui este tocmai acest joc. totuși, te rog lămurește-mă cu cacofoniile! ca cerul..., ca ceara..., ca cedrul..., ca centrul... sunt tot cacofonii? și dacă da, de ce?
emil, nu înțeleg de ce tu le numești „mici detalii” deoarece în economia site-ului fiecare detaliu este la fel de mare sau la fel mic. de vreme ce am decis ca la postare clasificarea textelor pe categorii să fie făcută riguros de dragul corectitudinii încadrării și din respect pentru cititor, atunci și în momentul ștergerii sistemul trebuie să știe din ce categorie/subcaterorie să șteargă un text. asta pentru că nu poți șterge decît un text care a fost deja încadrat și salvat într-o anumită categorie/subcategorie. problema este că probabil în acest caz tu i-ai schimbat categoria dar nu și subcategoria și între timp te-ai deci să îl ștergi. te asigur că site-ul funcționează, din acest punct de vedere cît se poate de corect și logic.
Virgil, prietene, păreai că nu înţelegi, dar mă bucur că nu e aşa.
În fine, sper că te-ai lămurit că sunt o mulţime de "nebuni" pentru Hristos.
Unul, Ianis, chiar contemporan nouă.
Nu, Virgil, nu cei care nu mă apaludă sunt infatuaţi ci doar cei care se cred prea deştepţi faţă de cei din jur. Văd că între timp, mă gratulezi cu înţelegerea termenului de infatuat. Nu-mi rămâne decât să-ţi mulţumesc.
Alegi mereu repere, linii paralele sau perpendiculare cu un capăt de cuvânt, cu ce consideri tu că e esențial pentru colajul vizual. O nouă variantă aici. Mai trebuie lucrată. Doar ca idee. Mi-a făcut plăcere să mă joc în portocaliu :).
multa dreptate ai Adriana. nici macar nu mi-am imaginat ca ar merita o penita dar am simtit nevoia sa il scriu. si e foarte posibil sa fie un crochiu pe care il voi folosi mai tirziu la altceva Corina, e interesanta sugestia ta. nu mi-a trecut prin mine, cum nu imi trec multe. e interesanta si ideea cum ca eul tau (poetic sau artistic) ar putea intra in universul eului meu poetic. iata un subiect de scifi (sau mai degraba de arta fantastica) ce poate duce la alte proiecte. da, e paradoxal, (nu?) sa incep cu "probabil" si sa inchei cu "siguranta". poate exista mai multe unghiuri din care ar putea fi dezvoltata ideea. ai dreptate.
yester, eu nu contest ce-ai spus, insa Pal s-a vrut academician literar (ca si tine) si a sfarsit balbaindu-se! unde sunt veleitatile sale scriitoricesti in comentariul lui plin de ifose si incoerenta?
Alex. Un poem interesant străbătut de o cărare care împarte două lumi printre care îţi este teamă să treci spre crepuscul sau că vei fi uitat în acel loc. "apoi ne-am trezi celălalt. chiar în colţul opus/precum un val care se umple pe sine cu apă" Şi mai sunt multe de spus. Am citit cu plăcere.
trăgeau un năvod care se-ngreuna cu indiferenţa aceea portocaliu strălucitoare
vor fi cu toţii în absolut acelaşi loc
Eu zic că e puţin cam mult.
De scos neapărat virgula de aici: "băncile de lemn cu scaune rabatabile, se umplu de copii cu gladiole".
Şi de pus un apostrof ori un "l" aici: "ca prostu".
În rest, un text puternic; ca mai mereu. O poezie care călătoreşte în vremuri rămase pe loc.
"norii de-afara treceau tot prin nori
un nor în formă de cal întrerupt fiindcă vântul
avea puţină treabă cu Nae şi se făcea târziu sau păsările
trăgeau un năvod care se-ngreuna cu indiferenţa aceea portocaliu strălucitoare
cu care răspunsurile
vin mereu invers decât te-ai aştepta
şi-n pământ e mereu târziu" - excelent.
Pentru naturaleţe şi curăţenie, pentru atmosferă şi, mai ales, pentru că e un text care răscoleşte fără să fie invaziv; pentru toate astea şi altele, toată stima de respect şi de apreciere simpatică până la prietenoasă,
Cred ca unele idei va scapa, din varii motive, poate o dorinta de epatare ? De exemplu acel "anacronic", care strica naturaletea limbajului de la inceputul textului inainte de a intra in acel amalgam. Anacronismul ar trebui sa fie sugerat de context, pare denotativ.
Sunt pasaje care capata o profunzime aparte. Mi-au placut:
"eşti pasăre pom victimă clown
câteodată zbori ca un fulg de zăpadă
alteori simţi că ai picioarele în butuci"
"percepţia de frumos ciopârţită
ca hiroshima în ziua fatidică"
si pasaje care pica in banal, aproape plictis
"deunăzi mă culcasem flămând
anticipând o plimbare prin restaurantul golden corral
- all you can eat -
m-am trezit undeva pe champs elysees"
"soldaţi roboţi beau hennessy sub un arbore ciung
câteva divizii blindate se îndreptau spre megiddo" (inteleg intentia, dar pare ca e pus acolo, negandit... doar sa se ajunga mai repede la final- pare fortat)
Mi-ar fi placut ca textul sa fie putin mai "concentrat", ma rog, parerea mea...
Eu sunt pentru respectarea formei fixe în general. Excepţiile sunt acceptate numai şi numai în cazuri în care partea artistică are de câştigat sau în cazul traducerilor. De asemenea, prefer sugerarea anotimpului sau prezenţa unui cuvânt cheie, un cuvând penetrant cu caracter universal.
Faptul că e acceptat de o revistă online ( atenţie că menţionarea ei poate fi considerată publicitate mascată...şi s-a mai întâmplat), asta nu înseamnă că e un haiku care nu suportă criticile cititorilor de aici.
Mie mi-au plăcut mult cele două planuri, felul în care se influenţează, felul în care se susţin (bluesul vechi şi râşniţa veche), tandemul. Nu ştiu de ce mi se pare că totul se petrece în anotimpul iarna.
Pentru scrierea cuvântului ,,blues" cea mai nouă sursă este ,,Dicţionarul de termeni muzicali" din 2010, autor Academia Română.
Ela, acum am citit un comentariu al tău, care fusese postat între comentariile mele aici și îl sărisem. Îți respect opinia, dar permite-mi să nu fiu de acord cu toate sfaturile tale. Nu știi tu ce va fi peste 6 luni pe Hermeneia. Lucrurile evoluează rapid pe internet, de 7 ori mai repede decât în real, după o statistică a cuiva, nu îmi amintesc numele acum. Pe mine nu m-ar fi deranjat dacă nu aș fi fost în nici o clasificare, aș fi considerat și respectat opinia celui care a realizat-o. Fiecare cu părerea sa. Nu este o clasificare "literară", ci o "părere personală și subiectivă". Și, vorba lui Cailean, puteam scrie și despre țigări, dar ce noroc, sunt anti-fumat și nimeni, încă, nu își stinge țigara pe net.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Dimpotrivă, îți mulțumesc pentru răbdarea de a lectura versurile, cu toată aparenta lor lipsă de coeziune. Am urmărit în felul acesta, alunecînd pe firul de păianjen al Celei Serghi, să recreez din picăturile ploii atmosfera hipertimică a vremurilor de atunci în perspectiva unei alte ploioase zile de mai din anul de grație 2007 :) . Acuma, nu am înțeles dacă manifestarea ta este de natură pozitivă sau negativă, dar zîmbetul și bunăvoința de a mă citi, îmi dau speranța că s-ar putea să fie totuși de bine ;)). Te mai aștept, cu drag.
pentru textul : Hipertimie deAdrian, orgasme literare nu mai am demult. Credeam ca ai inteles.
pentru textul : Alb şi roşu deinteresanta perspectiva desi nu prea inteleg ce cauta "mercur" acolo. prin unele parti descriptivul si poate chiar prozodia devin prea evidente. dar ideea (si mai ales reprezentarea) au un farmec aproape julvernian
pentru textul : Elegie ermetică VI deUn grand merci, Nicole, pour tes mots. ioana
pentru textul : Primadonna deun poem inspirat. mai trebuie revăzut ca formă. ca esență este strălucitor.
pentru textul : Punctul sălbatic deehei, maitre...:) am zambit, si nu cu ingaduinta, ci cu admiratie...si m-am topit in acel "cuib de malachite" (am o slabiciune pentru pietrele semipretioase) si am simtit gustul cireselor parguite. are de toate sonetul - si formulari imedite, si umor, si dulce nostalgie; fain, tare fain..drept pentru care asez in trompa elefantilor o penita. ma bucur ca glumitza mea amaruie te-a determinat sa il aduci aici. cat despre lipsa comentariilor de la cealalta postare...nu ma mir: in fata unor texte de genul asta, de obicei ramai cu degetele deasupra tastaturii si cu gura (pardon de expresie) cascata. :)
pentru textul : Gioconda și Elefantul deConsiliul H.
pentru textul : de la eva la dama de pică denu, Aranca, nici nu m-am gândit la versuri pentru copii. dacă versul își găsește atât de ușor rima este pentru că l-am scris simțind că trebuie scris, că voiește să fie așternut pe hârtie, că voiește să se elibereze din gândul, din mintea, din inima mea. acest poem este scris "dintr-o singură suflare", dacă pot spune astfel. mulțumesc pentru trecerile tale.
pentru textul : Mă duc și mă duc dematei, esti si ai fost liber sa spui ce gandesti despre orice text. si despre un autor, fireste, daca o faci intr un eseu sau cateva note de lectura. dar de cand am citit comentariile tale de aici si nu numai, ma intreb: ce barbat esti tu? nu vreau sa tin lectii, dar nu uita: orisicat de buni am fi, orisice opinii am avea, ele raman ale noastre. simple opinii. care pot ajuta sau nu. tu ce lucru bun ai facut aici, acum, ca lumea sa te felicite? dincolo de toate, sincer, nu moare nimeni. dar ce ai facut e ...inutil.
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a deSă înţeleg că îţi e indiferent dacă primeşti un comentariu de la mine sau că nu doreşti să te mai comentez?
Către editorul afon, care a modificat: suna mai bine "cur". A se asculta rezonanţa cuvintelor, oricare ar fi ele.
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. dedorul de casa si de iubita ce asteapta intoarcerea eroului-autor, in cazul nostru, se simte usor dar constant de-a lungul scrierii. banlitatea ce descrie starea de neliniste si de constrangere a fiecarui vers, face ca poemul sa fie original si sa sublinieze puternic mesajul, continut, de altfel, inca din titlu.
pentru textul : calypso desi totusi imagini anacronice poti intilni oriunde e o idee sa initiem un concurs de fotografii insolite. in ce masura este un experiment, chiar nu ma pot pronunta, fie si romantic. inca ceva, ca o rugaminte: daca iti apartine imaginea mentioneaza; daca nu, iarasi mentioneaza. nu de altceva, dar poate vine cineva cu ideea dreptului de autor. stii tu...
pentru textul : ...romantic, dom'le! deVa multumesc frumos pentru ganduri si pentru lectura. E prima penita primita pe acest site. La mai multe!!!
pentru textul : Un ‘DA’ pentru mesajul lui Adrian Marino deDa, Virgil. Nu pot sa nu-ti dau dreptate. Stiu ca aici nu am reusit nici sa-mi duc ideea pana la capat, nici sa-i dau forma potrivita. La apelative nu renunt deocamdata. Tin de sursa mea de inspiratie si imi dirijeaza intr-o oarecare masura discursul. Voi renunta mai tarziu la ele, dar numai acolo unde sunt inutile sau deranjante. Ma bucur ca ceea ce ma nemultumeste la acest text nu a trecut neobservat. E un semn ca atunci cand imi sterg textele am toate motivele sa o fac. Mi-ar fi parut rau, marturisesc, sa cedez primului impuls. Sper sa nu te superi daca voi indrazni sa solicit o parere critica pertinenta in momentul in care tot minereul va fi prelucrat; desigur, cu mijloacele primitive aflate la indemana.
pentru textul : O depărtare demi-a placut prin constructie si bineinteles prin continut, cred ca eul poetic se dezvaluie cel mai bine atunci cand scriem despre altii, nu, nu e o utopie Alma, pe socoteala altora nu putem abera :) strofa a treia este de o delicateta si de un ludic incantator!
pentru textul : când îngerul își imaginează desi daca vrei sa ramina numai o postare de ce nu le stergi pe celelalte?
pentru textul : prăvălia cu 120 de uși demultumesc, Ioana, pentru atenționări. am corectat ceea ce am greșit gramatical și ai dreptate în ideea că am folosit rime facile. poemul întreg, consider eu, este unul facil. este un joc de idei și cuvinte și cred că farmecul lui este tocmai acest joc. totuși, te rog lămurește-mă cu cacofoniile! ca cerul..., ca ceara..., ca cedrul..., ca centrul... sunt tot cacofonii? și dacă da, de ce?
pentru textul : Ceasului de la mâna ta stângă deUNU MAI bun ca altu', se-ntrec muncitorii... La noi, de unu mai, s-a luat curentu'.
pentru textul : UNU MAI depărerea mea este că singurul lucru care merită apreciat la acest text este ultimul vers. dacă tot textul ar fi fost așa... ar fi fost altceva.
pentru textul : Prea mult nisip din vorbe deşarte deemil, nu înțeleg de ce tu le numești „mici detalii” deoarece în economia site-ului fiecare detaliu este la fel de mare sau la fel mic. de vreme ce am decis ca la postare clasificarea textelor pe categorii să fie făcută riguros de dragul corectitudinii încadrării și din respect pentru cititor, atunci și în momentul ștergerii sistemul trebuie să știe din ce categorie/subcaterorie să șteargă un text. asta pentru că nu poți șterge decît un text care a fost deja încadrat și salvat într-o anumită categorie/subcategorie. problema este că probabil în acest caz tu i-ai schimbat categoria dar nu și subcategoria și între timp te-ai deci să îl ștergi. te asigur că site-ul funcționează, din acest punct de vedere cît se poate de corect și logic.
pentru textul : hermeneia 3.0-c deVirgil, prietene, păreai că nu înţelegi, dar mă bucur că nu e aşa.
În fine, sper că te-ai lămurit că sunt o mulţime de "nebuni" pentru Hristos.
Unul, Ianis, chiar contemporan nouă.
Nu, Virgil, nu cei care nu mă apaludă sunt infatuaţi ci doar cei care se cred prea deştepţi faţă de cei din jur. Văd că între timp, mă gratulezi cu înţelegerea termenului de infatuat. Nu-mi rămâne decât să-ţi mulţumesc.
pentru textul : sebi cel nebun după poezie deAlegi mereu repere, linii paralele sau perpendiculare cu un capăt de cuvânt, cu ce consideri tu că e esențial pentru colajul vizual. O nouă variantă aici. Mai trebuie lucrată. Doar ca idee. Mi-a făcut plăcere să mă joc în portocaliu :).
pentru textul : Renaștere demulta dreptate ai Adriana. nici macar nu mi-am imaginat ca ar merita o penita dar am simtit nevoia sa il scriu. si e foarte posibil sa fie un crochiu pe care il voi folosi mai tirziu la altceva Corina, e interesanta sugestia ta. nu mi-a trecut prin mine, cum nu imi trec multe. e interesanta si ideea cum ca eul tau (poetic sau artistic) ar putea intra in universul eului meu poetic. iata un subiect de scifi (sau mai degraba de arta fantastica) ce poate duce la alte proiecte. da, e paradoxal, (nu?) sa incep cu "probabil" si sa inchei cu "siguranta". poate exista mai multe unghiuri din care ar putea fi dezvoltata ideea. ai dreptate.
pentru textul : da probabil deyester, eu nu contest ce-ai spus, insa Pal s-a vrut academician literar (ca si tine) si a sfarsit balbaindu-se! unde sunt veleitatile sale scriitoricesti in comentariul lui plin de ifose si incoerenta?
pentru textul : prag între ani deAlex. Un poem interesant străbătut de o cărare care împarte două lumi printre care îţi este teamă să treci spre crepuscul sau că vei fi uitat în acel loc. "apoi ne-am trezi celălalt. chiar în colţul opus/precum un val care se umple pe sine cu apă" Şi mai sunt multe de spus. Am citit cu plăcere.
pentru textul : poem de alungat singurătatea deasa-i. nu era nevoie de definitia din dex, te credeam pe cuvant si fara.
pentru textul : Cu un milimetru mai departe deşi-am auzit bang-ul acela dezacordat
mişcându-se ca şi cum am săpa făntănile acelea
trăgeau un năvod care se-ngreuna cu indiferenţa aceea portocaliu strălucitoare
vor fi cu toţii în absolut acelaşi loc
Eu zic că e puţin cam mult.
De scos neapărat virgula de aici: "băncile de lemn cu scaune rabatabile, se umplu de copii cu gladiole".
Şi de pus un apostrof ori un "l" aici: "ca prostu".
În rest, un text puternic; ca mai mereu. O poezie care călătoreşte în vremuri rămase pe loc.
"norii de-afara treceau tot prin nori
un nor în formă de cal întrerupt fiindcă vântul
avea puţină treabă cu Nae şi se făcea târziu sau păsările
trăgeau un năvod care se-ngreuna cu indiferenţa aceea portocaliu strălucitoare
cu care răspunsurile
vin mereu invers decât te-ai aştepta
şi-n pământ e mereu târziu" - excelent.
Pentru naturaleţe şi curăţenie, pentru atmosferă şi, mai ales, pentru că e un text care răscoleşte fără să fie invaziv; pentru toate astea şi altele, toată stima de respect şi de apreciere simpatică până la prietenoasă,
al d-voastră etc.
pentru textul : Mereu altfel dar mereu în acelaşi loc deCred ca unele idei va scapa, din varii motive, poate o dorinta de epatare ? De exemplu acel "anacronic", care strica naturaletea limbajului de la inceputul textului inainte de a intra in acel amalgam. Anacronismul ar trebui sa fie sugerat de context, pare denotativ.
Sunt pasaje care capata o profunzime aparte. Mi-au placut:
"eşti pasăre pom victimă clown
câteodată zbori ca un fulg de zăpadă
alteori simţi că ai picioarele în butuci"
"percepţia de frumos ciopârţită
ca hiroshima în ziua fatidică"
si pasaje care pica in banal, aproape plictis
"deunăzi mă culcasem flămând
anticipând o plimbare prin restaurantul golden corral
- all you can eat -
m-am trezit undeva pe champs elysees"
"soldaţi roboţi beau hennessy sub un arbore ciung
câteva divizii blindate se îndreptau spre megiddo" (inteleg intentia, dar pare ca e pus acolo, negandit... doar sa se ajunga mai repede la final- pare fortat)
Mi-ar fi placut ca textul sa fie putin mai "concentrat", ma rog, parerea mea...
ialin
pentru textul : în limba surdo-muţilor deEu sunt pentru respectarea formei fixe în general. Excepţiile sunt acceptate numai şi numai în cazuri în care partea artistică are de câştigat sau în cazul traducerilor. De asemenea, prefer sugerarea anotimpului sau prezenţa unui cuvânt cheie, un cuvând penetrant cu caracter universal.
pentru textul : Haiku deFaptul că e acceptat de o revistă online ( atenţie că menţionarea ei poate fi considerată publicitate mascată...şi s-a mai întâmplat), asta nu înseamnă că e un haiku care nu suportă criticile cititorilor de aici.
Mie mi-au plăcut mult cele două planuri, felul în care se influenţează, felul în care se susţin (bluesul vechi şi râşniţa veche), tandemul. Nu ştiu de ce mi se pare că totul se petrece în anotimpul iarna.
Pentru scrierea cuvântului ,,blues" cea mai nouă sursă este ,,Dicţionarul de termeni muzicali" din 2010, autor Academia Română.
Ela, acum am citit un comentariu al tău, care fusese postat între comentariile mele aici și îl sărisem. Îți respect opinia, dar permite-mi să nu fiu de acord cu toate sfaturile tale. Nu știi tu ce va fi peste 6 luni pe Hermeneia. Lucrurile evoluează rapid pe internet, de 7 ori mai repede decât în real, după o statistică a cuiva, nu îmi amintesc numele acum. Pe mine nu m-ar fi deranjat dacă nu aș fi fost în nici o clasificare, aș fi considerat și respectat opinia celui care a realizat-o. Fiecare cu părerea sa. Nu este o clasificare "literară", ci o "părere personală și subiectivă". Și, vorba lui Cailean, puteam scrie și despre țigări, dar ce noroc, sunt anti-fumat și nimeni, încă, nu își stinge țigara pe net.
pentru textul : Cel mai, Cea mai dePagini