bine ai venit Ioana! un experiment din care extrag o imagine speciala: "de câte ori mi-e dor de mama deschid jurnalul meu vechi la pagina unde ea imi aduce un braț de flori de liliac și-i pune în colț într-o găleată galbenă și iese tiptil că știe că scriu" oare ce imagini s-ar putea aduce experimentului? poate niste "jocuri de copii" ale lui Pieter Bruegel cel Bătrân...
Ai niște typos, te rog corectează. Nu îmi place cum sună "mess" (nu numai în poezie), dar se pare că nu prea avem ce să le mai facem. Ultima strofă e cea mai reușită. Dar or fi contând și celelalte, pentru structura poemului.
ajunsă la strofa a cincea, mi-am spus, în gând, Anim!
dar
mi-e cam greu să văd în isihie o „condamnare”. firește, spun asta din perspectiva cuiva care n-a ajuns până acolo.
și
mă-ntreb dacă n-ar fi mai potrivit să fi spus
„intră în peştera inimii
pe vârful degetelor”
nu „în vârful”.
însă e o poezie care-și atinge scopul propos. mi-a plăcut.
Constructie inchegata, trei cuvinte si o conotatie la viitor. Desigur, imprevizibil, orbul desluseste acest triptic. Un poem care mie mi-a transmis un mesaj verde, mut, optimist. Penita. Andu P.S. Si revin cu incadrarea autorului, domnilor editori, chiar nu ma aude nimeni sau nu-mi zice cineva ca gresesc? Maia=autor
Adriana, multumesc pentru aprecieri, onorata de cuvintele tale. Ma bucur ca ai apreciat si insertia unui ethnos mai degraba uitat in amintirile copilariei.
émouvoir les passions du lecteur un grand moment de solitude, avant le grand retour, ca doit faire partie de ce qu`on ecouterait encore comme un sang enceint de fortes murailles
Adriana, tu ai un darul de a vedea acolo unde puțini văd.Acest har este dublat de erudiție și sensibilitate. În legatură cu oprirea la mâna violet, te-aș ruga să pășești cu încredere pe tărâmul tenebros al strofelor următoare la sfârșitul cărora : "fantoșa începu să rânjească pășind peste capetele rase ale ochilor negri" E prima oară când mă citez, dar promit să nu mai fac. Mulțumesc pentru atenta citire, cuvintele frumoase și te mai aștept !
Un text mult mai ok faţă de ce am citit, până acum, la tine. Nu intru în detalii, aş mai spune doar să nu (mai) abuzezi de construcţii genitivale şi de concepte retorice.
îmi displace cuvîntul Revelion dar îmi place restul în acest haiku. excelent contrastul între dimensiunea artificiilor și efemeritatea fața de viața ceva mai lungă a chibritului aprins și modesta lui dimensiune.
Nu am spus epigon, doar am vrut să sugerez că poemul mi-a amintit de "A șasea elegie": "Stau între doi idoli și nu pot s-aleg pe nici unul, stau între doi idoli și plouă mărunt, și nu pot să aleg pe nici unul și-n așteptare-nlemnesc idolii-n ploaia măruntă." Ai să spui că nu e așa, dar căile minții (mele) sunt întortocheate. E unul din poemele care îmi plac, chiar și fără acea "legătură de chei".
bobadile, esti rau pe nedrept, dar nu ma supar. sint citiva autori pe site pe care-i citesc cu tot ce le apare, de fapt cred ca doar tu si virgil. ca nu-mi dau cu parerea la fiecare text, poate e pentru ca in majoritatea cazurilor nu as putea spune decit ca-mi plac sau ca nu-mi plac, sau ca "fain" sau mai stiu eu ce, si nu pot diseca in cuvinte mai in profunzime. asta nu inseamna ca nu citesc, ca nu am texte preferate, ca nu tin asa, o evidenta, daca o pot numi asa, nescrisa
cit despre adi de la vilcea, merci de dedicatie, o sa caut sa vad ce cinta, numele il recunosc. si pentru curiozitatea ta, am douajdoi de anisori intre timp si aproape doi ani jumate cu cea mai frumoasa si mai harnicuta si mai dragalasa fiinta din lume, katiușa mea, cu 50% mai moldoveanca decit mine
am mai vorbit despre fotografiile tale. am spus și o repet, ai abordări interesante, care stîrnesc emoții, găsesc că dinamica și încadrarea scot din anonimat chiar și lucrurile ce pot părea banale/comune. las aici un semn pentru tot ce am văzut.
și mai las o variantă în care eu am accentuat contrastul și am redefinit paleta cromatică pentru un plus de dramatism. cred că pasionații de arte vizuale nu ar trebui să neglijeze resursele aplicațiilor dedicate prelucrării imaginilor de tip raster.
Ecaterina, între tine și Andu, (cred că majoritatea) îl vom alege pe Andu întotdeauna. El e la graniță de multe ori și îi șade bine, dar atitudinea ta e neprincipială. Nu te supăra.
Calin... ai remarcat intr-un mod potrivit lipsa de determinate ca expresie a golului sufletesc si faptul ca am incercat cat mai putine inflorituri pentru a nu ascunde, in mod programatic, intr-un plan secund ceea ce trebuie exprimat frust.
Sancho... bizare aceste potriviri... poate ca unii oamenii, in situatii relativ similare ajung sa perceapa existenta si sa o exprime in aceleasi cuvinte... este important ca acestea au ajuns la cititor cu intreaga lor apasare.
Ioana... in principiu iti dau dreptate insa cei care au mai citit ceea ce scriu stiu ca de la o vreme, tentat de simplitate, evit sa adaug floricele... de aceea "poezia perfecta" chiar daca si mie mi-a sunat initial cliseistic a devenit calea cea mai simpla de a sugera ceea ce era de sugerat... cat despre noptile fara culori pot fi desigur percepute si intr-un registru decorativ-hilar daca nu depasesti nivelul strict literal al textului. Basca faptul ca daca poezia aceasta "stoarce lacrimi" inseamna ca ori eu am scris o tampenie ori poate tu nu ai dispozitia necesara sa o receptezi.
Multumiri tuturor pentru feed-back.
Adina Ungur merită mai mult: o punte directă între ea și Dumnezeu: o va țese în timp, din lacrimile și părul și gândurile ei. Și într-o zi va păși cu hotărâre și credință peste ea și iși va găsi Fericirea.
si eu sunt de acord cu Emil, adica:
da, e o joaca. dar e joaca unui virtuoz.
si poate ca n-ar fi rau ca Silvia si Cristina sa revina aici si sa faca un mic efort... intru justificarea penitelor.
asta, numai asa, ca sa piarda Emil pariul! :)
Nu văd deloc liniște în acest poem, cum antecomentatorul meu, dimpotrivă. Cum poate un tren ce trece ca un tanc prin inimă să fie exponentul liniștii? Ferestrele sparte sunt indicii ale unei distrugeri ireparabile. E posibil ca aceasta să fie o diferență de simțire organică între ființe XX și XY? Mai văd și multă tensiune realizată superb prin intermediul jucăriei de pluș. Aproape te temi că va începe să țipe ascuțit dacă se diminuează distanța dintre umărul luminat și cel zguduit de tren. Ce frumos și concis ai realizat antiteza dintre percepții, trări, și impacturi emoționale.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
bine ai venit Ioana! un experiment din care extrag o imagine speciala: "de câte ori mi-e dor de mama deschid jurnalul meu vechi la pagina unde ea imi aduce un braț de flori de liliac și-i pune în colț într-o găleată galbenă și iese tiptil că știe că scriu" oare ce imagini s-ar putea aduce experimentului? poate niste "jocuri de copii" ale lui Pieter Bruegel cel Bătrân...
pentru textul : Zidit/tidiz deAi niște typos, te rog corectează. Nu îmi place cum sună "mess" (nu numai în poezie), dar se pare că nu prea avem ce să le mai facem. Ultima strofă e cea mai reușită. Dar or fi contând și celelalte, pentru structura poemului.
pentru textul : dintr-un autobuz, arșița deajunsă la strofa a cincea, mi-am spus, în gând, Anim!
dar
mi-e cam greu să văd în isihie o „condamnare”. firește, spun asta din perspectiva cuiva care n-a ajuns până acolo.
și
mă-ntreb dacă n-ar fi mai potrivit să fi spus
„intră în peştera inimii
pe vârful degetelor”
nu „în vârful”.
însă e o poezie care-și atinge scopul propos. mi-a plăcut.
pentru textul : isihie depe bune. aici nu ai simțul ascuțit al ironiei?
pentru textul : armistițiu de sfîrșit de februarie deConstructie inchegata, trei cuvinte si o conotatie la viitor. Desigur, imprevizibil, orbul desluseste acest triptic. Un poem care mie mi-a transmis un mesaj verde, mut, optimist. Penita. Andu P.S. Si revin cu incadrarea autorului, domnilor editori, chiar nu ma aude nimeni sau nu-mi zice cineva ca gresesc? Maia=autor
pentru textul : trei cuvinte deprin simplitatea versului. prima strofa mi se pare incarcata :)
pentru textul : Tăcere de septembrie deSi mai ai dar te las să cauți... Să nu crezi că e o deformație profesională.
pentru textul : Duios șurub deAdriana, multumesc pentru aprecieri, onorata de cuvintele tale. Ma bucur ca ai apreciat si insertia unui ethnos mai degraba uitat in amintirile copilariei.
pentru textul : și eu te iubesc deémouvoir les passions du lecteur un grand moment de solitude, avant le grand retour, ca doit faire partie de ce qu`on ecouterait encore comme un sang enceint de fortes murailles
pentru textul : Un moment cosmique de..fac si eu ce pot...:p
pentru textul : Poem cu capul în nori deAdriana, tu ai un darul de a vedea acolo unde puțini văd.Acest har este dublat de erudiție și sensibilitate. În legatură cu oprirea la mâna violet, te-aș ruga să pășești cu încredere pe tărâmul tenebros al strofelor următoare la sfârșitul cărora : "fantoșa începu să rânjească pășind peste capetele rase ale ochilor negri" E prima oară când mă citez, dar promit să nu mai fac. Mulțumesc pentru atenta citire, cuvintele frumoase și te mai aștept !
pentru textul : roșu-vânare de vânt demulţumesc pentru citire şi observaţii.
pentru textul : ars poetica ▒ deîn ce priveşte subtitlul am să studiez problema şi am să văd dacă pot să las ca subtitlul să devină facultativ
Felicitări pentru copertă. Este foarte frumoasă.
pentru textul : volumul cenaclului Virtualia octombrie 2011 deUn text mult mai ok faţă de ce am citit, până acum, la tine. Nu intru în detalii, aş mai spune doar să nu (mai) abuzezi de construcţii genitivale şi de concepte retorice.
pentru textul : la masa cu poeţi deMulțumesc, Raluca, pentru darul de gând și cuvânt!
pentru textul : Înșir`te mărgărite deîmi displace cuvîntul Revelion dar îmi place restul în acest haiku. excelent contrastul între dimensiunea artificiilor și efemeritatea fața de viața ceva mai lungă a chibritului aprins și modesta lui dimensiune.
pentru textul : Haiku deNu am spus epigon, doar am vrut să sugerez că poemul mi-a amintit de "A șasea elegie": "Stau între doi idoli și nu pot s-aleg pe nici unul, stau între doi idoli și plouă mărunt, și nu pot să aleg pe nici unul și-n așteptare-nlemnesc idolii-n ploaia măruntă." Ai să spui că nu e așa, dar căile minții (mele) sunt întortocheate. E unul din poemele care îmi plac, chiar și fără acea "legătură de chei".
pentru textul : toamnă de mai deAm venit cu surle și trâmbițe să dezmorțesc oleacă hermeneia. Glumă – n’am mutre că puneam o față zâmboacă.
pentru textul : pseudo/credo debobadile, esti rau pe nedrept, dar nu ma supar. sint citiva autori pe site pe care-i citesc cu tot ce le apare, de fapt cred ca doar tu si virgil. ca nu-mi dau cu parerea la fiecare text, poate e pentru ca in majoritatea cazurilor nu as putea spune decit ca-mi plac sau ca nu-mi plac, sau ca "fain" sau mai stiu eu ce, si nu pot diseca in cuvinte mai in profunzime. asta nu inseamna ca nu citesc, ca nu am texte preferate, ca nu tin asa, o evidenta, daca o pot numi asa, nescrisa
pentru textul : mama la toate țările decit despre adi de la vilcea, merci de dedicatie, o sa caut sa vad ce cinta, numele il recunosc. si pentru curiozitatea ta, am douajdoi de anisori intre timp si aproape doi ani jumate cu cea mai frumoasa si mai harnicuta si mai dragalasa fiinta din lume, katiușa mea, cu 50% mai moldoveanca decit mine
am mai vorbit despre fotografiile tale. am spus și o repet, ai abordări interesante, care stîrnesc emoții, găsesc că dinamica și încadrarea scot din anonimat chiar și lucrurile ce pot părea banale/comune. las aici un semn pentru tot ce am văzut.
și mai las o variantă în care eu am accentuat contrastul și am redefinit paleta cromatică pentru un plus de dramatism. cred că pasionații de arte vizuale nu ar trebui să neglijeze resursele aplicațiilor dedicate prelucrării imaginilor de tip raster.
pentru textul : Un vis fără chip deVirgil,

lasă-mă să cred că sînt Dumnezeu pentru o clipă şi să-ţi fac un dar:
(cinematograful Feroviarul de pe Buzeşti).
pentru starea transmisă în cuvinte simple. sugerez să-uri mai puţine. "în parte(a) noastră"
pentru textul : introfanie de toamnă I deEcaterina, între tine și Andu, (cred că majoritatea) îl vom alege pe Andu întotdeauna. El e la graniță de multe ori și îi șade bine, dar atitudinea ta e neprincipială. Nu te supăra.
pentru textul : poetul I decuvîntul „ochiii” este greșit. textul poate fi un fel de înșiruire de gînduri dar nu este sub nici o formă poezie.
pentru textul : occidentul românilor dePe scurt, concerte şi recitaluri suţinute de: Horia Maxim, Filarmonica Oltenia din Craiova, Cvartetul Artmusik, Trio Veritas, Laura Păuna, Grupul Vocal Acapella, Toma Popovici, Horia Mihail, Camerata Regală, Orchestra Sinfonia Bucureşti, etc..
pentru textul : La BUCHAREST MUSIC FILM FESTIVAL 2011 "se dă" artă gratis! deCalin... ai remarcat intr-un mod potrivit lipsa de determinate ca expresie a golului sufletesc si faptul ca am incercat cat mai putine inflorituri pentru a nu ascunde, in mod programatic, intr-un plan secund ceea ce trebuie exprimat frust.
pentru textul : scrâşnet deSancho... bizare aceste potriviri... poate ca unii oamenii, in situatii relativ similare ajung sa perceapa existenta si sa o exprime in aceleasi cuvinte... este important ca acestea au ajuns la cititor cu intreaga lor apasare.
Ioana... in principiu iti dau dreptate insa cei care au mai citit ceea ce scriu stiu ca de la o vreme, tentat de simplitate, evit sa adaug floricele... de aceea "poezia perfecta" chiar daca si mie mi-a sunat initial cliseistic a devenit calea cea mai simpla de a sugera ceea ce era de sugerat... cat despre noptile fara culori pot fi desigur percepute si intr-un registru decorativ-hilar daca nu depasesti nivelul strict literal al textului. Basca faptul ca daca poezia aceasta "stoarce lacrimi" inseamna ca ori eu am scris o tampenie ori poate tu nu ai dispozitia necesara sa o receptezi.
Multumiri tuturor pentru feed-back.
îmi place și mi-aduce aminte de The lake house... oricând te citesc cu plăcere...
pentru textul : Păreri de rău din altă lume deAdina Ungur merită mai mult: o punte directă între ea și Dumnezeu: o va țese în timp, din lacrimile și părul și gândurile ei. Și într-o zi va păși cu hotărâre și credință peste ea și iși va găsi Fericirea.
pentru textul : Apariție editorială 2007: “Calvaria”– Adina Ungur desi eu sunt de acord cu Emil, adica:
da, e o joaca. dar e joaca unui virtuoz.
si poate ca n-ar fi rau ca Silvia si Cristina sa revina aici si sa faca un mic efort... intru justificarea penitelor.
pentru textul : timidă umbra ta de fată deasta, numai asa, ca sa piarda Emil pariul! :)
imi placeau ochii ei de la inceput....era mai multa dragoste :D
pentru textul : mijlocul cerului deNu văd deloc liniște în acest poem, cum antecomentatorul meu, dimpotrivă. Cum poate un tren ce trece ca un tanc prin inimă să fie exponentul liniștii? Ferestrele sparte sunt indicii ale unei distrugeri ireparabile. E posibil ca aceasta să fie o diferență de simțire organică între ființe XX și XY? Mai văd și multă tensiune realizată superb prin intermediul jucăriei de pluș. Aproape te temi că va începe să țipe ascuțit dacă se diminuează distanța dintre umărul luminat și cel zguduit de tren. Ce frumos și concis ai realizat antiteza dintre percepții, trări, și impacturi emoționale.
pentru textul : nu căuta aici poezie dePagini