îmi place tematica dvs. iar tehnica nu este deloc naivă ci din contră. observ un suflet care îl iubește pe Dumnezeu și îl mărturisește plăcut. abordez doar ultima strofă pentru a-mi expune punctul de vedere. Trăiesc pierzând din inimi cutezanța Și par mustrați de traiul mult prea greu, Dacă își pierd din suflete speranța, Ei se întorc cu gând la Dumnezeu. oare ultimul vers nu merge un pic modificat la această strofă? ceva în genul... Ei se întorc mergând spre Dumnezeu, sau cum doriți dvs, eu doar propun cu modestie pentru a exemplifica nu pentru a da un model. o fac, pentru că subiectele mari merită ceea ce și dvs. vreți a le da, o cât mai bună tehnică de construcție a versului. iertată-mi fie revenirea binevoitoare. notabene este că și rimele nu numai din strofa citată cutezanță- speranță ar trebui să nu fie substantive ambele, dar poate e intenționat așa. & mă repet, e doar modesta mea părere. Dumnezeu merită ce avem mai bun în noi.

nu trebuie decât să ne amintim cum scriam noi (eu, dacă deranjează) Cristina cam pe la 20 de ani... de aceea eu cred că merită să încurajăm... așa cum o faci și tu. mulțumesc de încredere și scuze de offtopic mădă!

textul lui Sebi o să fie scos din șantier cînd autorul îl va corecta. are acces la butonul "atenție editor" pentru a semnala modificările. în legătură cu evaluarea, s-au făcut propuneri, așteptăm implementarea. în altă ordine de idei tocmai am terminat de jucat F.E.A.R 3(un fps de succes). personajul Alma -din joc firește- nu renunță nici în această serie la "giumbușlucurile" malefice.

Domana Bitere, dumneavoastra nu ati inteles nimic, nici macar ironia mea. Ma tem ca experimentul meu aluneca in tragicomic. Dumneavoastra confundati acest loc cu un chat-room sau cu un „spatiu de joaca”. Mă întreb oare chiar nu vă dați seama cînd deveniti ridicolă? Sînt oameni care îmi cer sa închei șarada asta pentru că probabil riscați prea mult penibil și nu vreau să mă fac vinovat de asta și nici să deraiez (mai mult decît am făcut-o) rostul acestui spațiu. Îmi pare rău că nu v-ați prins de ce am vrut să vă sugerez eu. Vă doresc succes pe mai departe...

din
nimic nu mi se pare mai înălţător
decât îndemnul şi calea de urmat
pentru sufletul meu neliniştit
căzut acum în smerenie

în

nimic nu pare mai înălţător
drumu-i pietros, troiţa decolorată
ruginesc cuiele durerii în sufletul
căzut acum în smerenie

Mulţumesc Anna, pentru aprecierea şi părerea ta corectă.

mie îmi place cum curge textul acesta, silviu
e o imagine modernă a unei vechi imegini frânte, dacă mi se permite să spun aşa :)
e miercuri azi - se ascute cuţitul...
iar noi, da, ne-am pierdut mirarea...

numai bine,
alex

unde ai gasit traducerea asta din Cc ca tare m-a amuzat. auzi: "apele tale alimentează grădina" bine ca n-au tradus "rodii cu fructe semnificative organoleptic" La "Nu voi mai știi" nu trebuia cu un singur "i" ? cum e corect? "ostiola" sau "osteola"? simpatic textul. uite o parodie care mi-a descretit fruntea

Daca o sa castig, vreau alta carte, ca pe aceea tocmai o citesc :). Succes tuturor!

Un poem-idee-imagine... insa scris la repezeala. Ceva in genul "nu te iei in serios", chestie pe care si eu am incasat-o pe merit. Poemul l-as "scutura" de mecanicisme si as reformula asa: la marginea drumurilor orașul nu se mai vede nici oamenii nici casele lor doar niște mușuroaie uriașe la marginea privirii acolo copacii sunt oameni ramurile brațe cuiburile palme albastrul fad al ochilor pierduți în cer o pereche de hulubi izgonită de ploaie apleacata peste tine aducînd o teamă fericită în mirosul verde al sufletului lor despuiat în tăcere ... ma rog, parerea mea. Andu

zile de moină –
din ultimul țurțure
picură soare

pe câmpii de mătase
scheletul zăpezilor

***

zile de moină –
din ultimul țurțure
picură soare

în oglinda lacului
se scaldă primăvara

E un poem "la plesneala", adica teritoriul in care un autor are cateva imagini tari dar insuficiente pentru a spune cititorului ceea ce vrea. Si atunci face apel (ca poate!) la un vapor plin de alte cuvinte, din care alege ceea ce-i convine pe moment. Peste 2-3 ani, daca autoarea isi va reciti creatia, sunt sigur ca se vor produce modificari substantiale (ma refer la cuvintele luate de pe vapor si asamblate ulterior). Imaginile de forta, insa, nu vor fi modificate. Recomand, celor ce nu ma cred, o lectura atenta a textului. Iar peste 2-3 ani - o noua lectura (daca autoarea va binevoi sa ni o ofere). Indrazneala de-a lucra astfel nu o are decat cineva care a trecut de amalgamarea frazeologica si ermetismul "de carton", sa zic asa (de care avem parte din ce in ce mai des - de la autorii contemporani). Voi fi si peste 2-3 ani cititorul Dvs., Doamna! Pentru aceasta rabdare si pentru cutezanta, o penita. Sunteti sotia lui George Geacar? Sa aveti pace, Dancus

Virgile nu mai traiesti in Romania de ceva vreme insa modul cum intelegi realitatile noastre denota multa dibacie. Probabil ca ne vom astepta cu totii la o noua reforma. Si poate ca de data aceasta se va petrece in bine :)

Scuze de off-topic, dar cine sunteți Dvs. stimată electra atât de bine informată și de justițiară (orice act de justiție ar trebui să se bazeze pe cunoaștere right?) Am avut deosebita plăcere pe care nu mi-o amintesc să stau de vorbă cu Dvs vreodată, prin vreun comentariu sau la vreun cenaclu poezie.ro în backstage la casa eliad sau la deko pe parcursul a cinci ani de zile aprox? Deocamdată nici texte nu aveți aici, habar n-am cine sunteți scuze. Încercați să existați înainte să vorbiți, mulțumesc.
Revin, comentariul meu se referă la neglijența pe care am observat-o nu doar acum în publicarea textelor pe site chiar și din partea patronului Virgil Titarenco și a familiei sale.
Enter-ul merge, scuze, poate nu l-am încercat eu lately. Dar aruncatul în prima pagină la login este răutăcios și necooperant cu bietul user... de ce să plece de unde era doar pentru că s-a logat?
Iar textul e foarte slab, e un text scris ca să fie scris, ca să umple o criză de inspirație pe baza unei simple idei.

E anul pisicii :). Multumesc pentru cuvintele tale aici!