"Valurile" de Virginia Woolf. http://en.wikipedia.org/wiki/The_Waves Fiecare își conduce monologul său doar interferând cu ceilalți. La fel ca în viață. Cel mai greu e să faci străvezie limita dintre contururile caracterelor. Să treacă unul prin celălalt, dar să fie distinct. Cred că vei reuși. Lasă lenea. :)
Well, maybe. De fapt asta ziceam și eu cînd am vazut textul acesta. Tocmai de aceea ți-am oferit și cîteva argumente și te-am îndemnat să scrii proză. Nu e obligatoriu să te naști poet. Asta fiindcă ai început să generalizezi la modul dramatic.
Nu știu de ce singurătatea este văzută atât de gri (poate culoarea șobolanilor acelora?). Spuneți-i "solitudine" și poate veți vedea atunci și partea fermecătoare a ei. Ooo, m-am uitat apoi la biografie și am văzut că aveți 19 ani. Nu disperați, la vârsta aceasta singurătatea durează două, trei zile, cel mult până în următorul week-end. Poate o schimbare a temei va prinde mult mai bine.
nici nu stiu cu ce sa incep!
stai sa ma uit inca o data la incadrare!
da, "poezie generala". mai bine il postai la jurnal.
incep cu ce-mi place. fiindca imi va lua mai putin timp:
"plouă mărunt.
o să cresc un hibiscus în palme
pînă la înflorire."
aici ar fi poezie. in rest, e un fel de confesiune, nu tocmai ingrijit intocmita si, culmea, nici macar ingrijit redactata. uita-te si tu:
"aşteptînd cine o să moară primul."
"mizeriza adevărului desculţ zgîrîindu-şi"
"după pereţi era mai soare"
"de la zgomotul maşinilorr
şi cîntecele vecinilor de peste perete"
plus truismele:"cîteva amintiri îţi pot transforma iubirea în ură"
sau
"suferinţa e uneori necesară
şi chiar plăcută."
si astea nu sunt pasaje cautate, ci descoperite la prima lectura.
concluzia ar fi, ca sa ma folosesc de un rand de aici, "cîte banalităţi se scurg odată cu apa aceasta"
(nu ca traire, ci ca expresie a ei.
nu, eu nu te pot incuraja sa mergi in directia asta. asa ca textul acesta va fi mutat in santierul literar.
sper sa te intorci asupra lui si sa vezi ce poti obtine de aici.
Uite că de data aceasta mi-a plăcut cap-coadă. Și asta pentru că (încă) personajul nu privește înapoi cu mânie. Poate că întoarcerea spre biserică nu pare originală, dar este posibilă, dă o tentă de realism, de simplitate care place. Inițial textul mi-a adus aminte de "Străinul" lui Camus, dar desprinderea aceasta este mai autentică nouă, aș zice. V-ați gândit să continuați povestirea aceasta?
Cred ca radacina latina, mai bogata in sensuri se potriveste textului care e mai degraba o calatorie intre organic si tehnologic (acel virusuri interesant si atent cautat a se nepotrivi cu virusi, varianta corecta in materie de computere) pe care insa o ratezi spre final cazand in apolinic. Remarc si eu "apa întindea mâinile să mă spele", formularea care e varful de gama a colectiei tale.
ce am înțeles eu din textul ăsta este că ai fost foarte -înclinat- să anulezi concursul ăsta, dar nu l-ai anulat.
Apelând la logică, înseamnă că nu ai fost -înclinat- destul cât să-ți pierzi echilibrul tău de altfel aproape indestructibil și să cazi cu zgomot, în schimb te-ai îndreptat ca un hopa--mitică și ai început să moralizezi lumea pe aici pentru că nu ți-au plăcut poemele înscrise în concurs. Apoi mai începi și o polemică nervoasă cu MAJUSCULE cu katya (care cred că sunt interzise de Regulament) de parcă asta ar rezolva ceva în afară de adrenalina ta.
Eu cred că o soluție ar fi ca tu, ca organizator, dacă nu ești mulțumit de rezultatul concursului, să-l anulezi așa cum te-ai -înclinat- la început. Fără să împroști aiurea cu cerneală pe aici de pomană.
Părerea mea
Nu e rău doamnă, când o faci cinstit şi cu bună intenţie.
Exageraţi de multe ori, nu sunteţi un om al şcolii, altfel aţi şti cum se fac compunerile, nu în clasa 3-a ci într-a 12-a. Mulţumesc pentru demontare, e o părere pe care o iau în considerare pentru îndreptare, dar am primit şi altfel de păreri şi asta e chiar bine.
desigur. problema este că tu ai vorbit despre „obami(a)nation” și nu eu. tu ai acuzat că aș fi simpatetic(sic!) cu nu știu ce chestie politică. așa că, dragul meu, înainte să îmi scoți mie paiul din ochi ai grijă de bîrna din al tău. eu am comentat pe text și tu ai alunecat spre altceva. așa că nu știu cine „face pe deșteptu'”, ca să folosesc sintagma preferată de tine.
oooo...Ecaterina! m-ai uimit cu expresia asta: "strofa a doua este o incercare ratata de esentializare aprofundata sinklino spre filosofie." poti sa-mi explici dintr-o rasuflare ce intelegi prin aprofundare sinklino...si care ar fi abordarea filosofica cea CORECTA? cu trimiteri la sistemele filosofice cu tot... astept. :)
"Încearcă să privești scrisul ca pe o chestie care ți se întâmplă extrem de rar, iar apoi ar trebui să urmeze un eveniment deosebit un cutremur sau un uragan, o stihie a naturii care să sublinieze faptul că în fine ai scris ceva"
Ca, de exemplu:
"am plecat din ascunzişul acela mic
punctul de sub semnul meu de întrebare
şi mă regăsesc acum
buric
un derviș cu picioare filiforme
aplecat peste mormântul proaspăt
al lui menelau"
Ca sa citez din Marele Sef din Coltul Mic (alias Clasic - inca - in viata).
Francisc - sigur că nu e nouă ideea, dar tot eu am lansat-o. Câteva sonete din această categorie au apărut, de altfel, și în revista APOSTROF de la Cluj, a doamnei Marta Petreu. Acum încearcă unul să mă copieze, realizând parafraze, dar uitând să precizeze de unde s-a inspirat. Câteva - dar nu prea multe, ca să nu se alarmeze lumea - vor fi prezente și în volumul al doilea de sonete, a cărui lansare va avea loc luna viitoare. Continuarea o văd în intenția de a termina, în timp, întregul alfabet. Printre picături, există și alte variante, cum ar fi sonete alcătuite din combinații de două sau trei vocale sau un sonet în care cuvintele încep cu literele alfabetului, în ordinea prestabilită. Oriana - recunosc că e mai greu decât un sonet tradițional. După ce că forma îți impune restricții, mai apar și altele, noi, datorate restrângerii lexicale la care te înarmezi. Pe asta mizez și eu și voi mai adăuga câte unul, din când în cînd : pe faptul că se formează asocieri inedite între termeni. Cu drag
O excelentă exprimare a unei dureri, a unor dureri. Titlul potenţează mesajul, îl aduce în faţa celui responsabil de toate. Nu vreau să spun mai mult decât a spus autoarea. Tuşele trasate sunt clare, tremurate pe alocuri, foarte expresive. Îndeamnă la empatie. Ultimul fragment încheie admirabil, dacă pot să spun aşa în contextul suferinţei. Eu vreau să îţi încurajez acest stil. Ai putere de introspecţie, eşti selectivă şi ai resurse literare de exprimare. Te felicit!
Mărul cunoașterii ne va face oare să ne dăm seama că lumea e o tablă de șah ? Ne dăm reciproc de multe ori câte-un șah mat... Îmi place felul tău de a vedea lumea, Anna. Și nu numai în această poezie.
Ioana, dar îmi vine greu să zic aici ceva 'pe dos' cum zici tu...
textul tău 'suferă' de sinceritate de aceea nu pot să îi aplic o judecată bobadilică așa că mă voi mărgini a spune simplu că mi-a plăcut mult și să adaug că, dincolo de zăngănitul armelor tu vei rămâne mereu cea mai echilibrată și mai pacifistă dintre noi
Jur că ăsta e primul concurs de orice fel pe care îl cunosc în care premiul întâi nu se acordă
Pentru restul e ca și cum ai alerga dar ai ieși maxim pe locul doi.
PS pentru Consiliu
Scuze dar câtă vreme se păstrează sistemul actual, eu mă voi semna în titlul comentariului, nu e contra Regulamentului
in primul rind in publicarea initala avea greseli de tiparire.
in al doilea rind stau si ma intreb si eu asa ca omul, unde este poezia aici?
si sint dispus sa aflu raspunsuri de la tine si de la oricine ar vrea sa comenteze aici.
in orice caz, sper ca sensibilitatile religioase, culturale sau spirituale ale cuiva nu vor juca un rol nefast in oferirea unui raspuns deschis si onest.
iar despre "cutia cu nisip", cred ca faptul ca se gaseste in contextul sectiunii "experimentale" ar trebui sa spuna ceva... adica nu este un fel de cos de gunoi ci mai degraba un spatiu in care ceva ce poate fi definit ca "experimental" incearca sa capete o forma.
poate ca mai corect ar fi sa te intreb, ce anume este experiment in acest text care mie mi se pare de o banalitate deboradanta?
Ela, bineînțeles că nu deranjează întrebările firești, și știu că iubești magnoliile; și eu :-) Dar chiar nu știu (și nu cred) că sunt magnolii, sau, dacă sunt, nu e o specie de magnolie pe care s-o mai fi văzut vreodată. Uite, am să pun și poza inițială... mi-ai dat o idee. Ce vroiam eu să spun este că o floare este în sine o minune suficientă, în fața căreia întrebarea (dacă este să fie întrebare) nu este decât una. Cât despre "imediat", ia-o așa: eu am simțit așa, lasă-te puțin pe mâna poeziei acesteia, cât ești aici. PS uuuf, nu știi să ții un secret :-) Nu ai pentru ce.
Marius Dragoș, aș vrea să pot să te încurajez și eu cum a făcut Profetul. Sigur că este un text enigmatic, aș spune aproape la fel de enigmatic ca PROSTIA, care pentru mine produce cele mai indescifrabile enigme de când mă știu viu. Dacă ai cea mai vagă intenție să așterni negru pe alb cuvinte pe care să spui apoi că sunt ale tale, îți recomand cu toată prietenia să aprofundezi mai mult, mult mai mult acest proces.
Ce ai postat deocamdată aici pe site este rubbish.
Cu drag,
Andu
Adrian, Paul - va multumesc de trecere si aprecieri..mi s-a mai sugerat de catre cineva sa renunt la ultima parte, o voi face si aici cu speranta ca va imbunatati textul..si mai ales pentru a nu-mi trada calitatea de a ma opri la timp in texte (ceva declarat nu demult aici de Virgil).
(voi tine originalul pe blog, in caz de revenire asupra lui ori ca un moto pt part 2: what lies beneath the tip of the iceberg).
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
"Valurile" de Virginia Woolf. http://en.wikipedia.org/wiki/The_Waves Fiecare își conduce monologul său doar interferând cu ceilalți. La fel ca în viață. Cel mai greu e să faci străvezie limita dintre contururile caracterelor. Să treacă unul prin celălalt, dar să fie distinct. Cred că vei reuși. Lasă lenea. :)
pentru textul : Nepoveste deWell, maybe. De fapt asta ziceam și eu cînd am vazut textul acesta. Tocmai de aceea ți-am oferit și cîteva argumente și te-am îndemnat să scrii proză. Nu e obligatoriu să te naști poet. Asta fiindcă ai început să generalizezi la modul dramatic.
pentru textul : mă voi afunda în inima ta ca-ntr-o mlaştină deun poem frumos care iti da de gandit. mai putin a patra strofa.
pentru textul : Cum să spui că ești măr? deNu știu de ce singurătatea este văzută atât de gri (poate culoarea șobolanilor acelora?). Spuneți-i "solitudine" și poate veți vedea atunci și partea fermecătoare a ei. Ooo, m-am uitat apoi la biografie și am văzut că aveți 19 ani. Nu disperați, la vârsta aceasta singurătatea durează două, trei zile, cel mult până în următorul week-end. Poate o schimbare a temei va prinde mult mai bine.
pentru textul : quand les paroles sont inutiles denici nu stiu cu ce sa incep!
stai sa ma uit inca o data la incadrare!
da, "poezie generala". mai bine il postai la jurnal.
incep cu ce-mi place. fiindca imi va lua mai putin timp:
"plouă mărunt.
o să cresc un hibiscus în palme
pînă la înflorire."
aici ar fi poezie. in rest, e un fel de confesiune, nu tocmai ingrijit intocmita si, culmea, nici macar ingrijit redactata. uita-te si tu:
"aşteptînd cine o să moară primul."
"mizeriza adevărului desculţ zgîrîindu-şi"
"după pereţi era mai soare"
"de la zgomotul maşinilorr
şi cîntecele vecinilor de peste perete"
plus truismele:"cîteva amintiri îţi pot transforma iubirea în ură"
sau
"suferinţa e uneori necesară
şi chiar plăcută."
si astea nu sunt pasaje cautate, ci descoperite la prima lectura.
concluzia ar fi, ca sa ma folosesc de un rand de aici, "cîte banalităţi se scurg odată cu apa aceasta"
(nu ca traire, ci ca expresie a ei.
nu, eu nu te pot incuraja sa mergi in directia asta. asa ca textul acesta va fi mutat in santierul literar.
pentru textul : tunelul desper sa te intorci asupra lui si sa vezi ce poti obtine de aici.
Uite că de data aceasta mi-a plăcut cap-coadă. Și asta pentru că (încă) personajul nu privește înapoi cu mânie. Poate că întoarcerea spre biserică nu pare originală, dar este posibilă, dă o tentă de realism, de simplitate care place. Inițial textul mi-a adus aminte de "Străinul" lui Camus, dar desprinderea aceasta este mai autentică nouă, aș zice. V-ați gândit să continuați povestirea aceasta?
pentru textul : Se prăpădi Viliță deCred ca radacina latina, mai bogata in sensuri se potriveste textului care e mai degraba o calatorie intre organic si tehnologic (acel virusuri interesant si atent cautat a se nepotrivi cu virusi, varianta corecta in materie de computere) pe care insa o ratezi spre final cazand in apolinic. Remarc si eu "apa întindea mâinile să mă spele", formularea care e varful de gama a colectiei tale.
pentru textul : inventar dede Rembrandt nu zici nimic?
pentru textul : Discutii despre Thomas Mann si fizica dede asemenea, te rog sa editezi titlul cu diacritice
pentru textul : Durere în retină invers imprimată dece am înțeles eu din textul ăsta este că ai fost foarte -înclinat- să anulezi concursul ăsta, dar nu l-ai anulat.
pentru textul : Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deApelând la logică, înseamnă că nu ai fost -înclinat- destul cât să-ți pierzi echilibrul tău de altfel aproape indestructibil și să cazi cu zgomot, în schimb te-ai îndreptat ca un hopa--mitică și ai început să moralizezi lumea pe aici pentru că nu ți-au plăcut poemele înscrise în concurs. Apoi mai începi și o polemică nervoasă cu MAJUSCULE cu katya (care cred că sunt interzise de Regulament) de parcă asta ar rezolva ceva în afară de adrenalina ta.
Eu cred că o soluție ar fi ca tu, ca organizator, dacă nu ești mulțumit de rezultatul concursului, să-l anulezi așa cum te-ai -înclinat- la început. Fără să împroști aiurea cu cerneală pe aici de pomană.
Părerea mea
mulțumesc pentru aprecieri Medeea! te mai aștept.
pentru textul : Poem incipient și naționalist deVoi reveni cu câteva gânduri.
pentru textul : Starea Hermeneia - 2013 deNu e rău doamnă, când o faci cinstit şi cu bună intenţie.
pentru textul : Înfloresc iernile deExageraţi de multe ori, nu sunteţi un om al şcolii, altfel aţi şti cum se fac compunerile, nu în clasa 3-a ci într-a 12-a. Mulţumesc pentru demontare, e o părere pe care o iau în considerare pentru îndreptare, dar am primit şi altfel de păreri şi asta e chiar bine.
desigur. problema este că tu ai vorbit despre „obami(a)nation” și nu eu. tu ai acuzat că aș fi simpatetic(sic!) cu nu știu ce chestie politică. așa că, dragul meu, înainte să îmi scoți mie paiul din ochi ai grijă de bîrna din al tău. eu am comentat pe text și tu ai alunecat spre altceva. așa că nu știu cine „face pe deșteptu'”, ca să folosesc sintagma preferată de tine.
pentru textul : când se crapă de ziuă, deoooo...Ecaterina! m-ai uimit cu expresia asta: "strofa a doua este o incercare ratata de esentializare aprofundata sinklino spre filosofie." poti sa-mi explici dintr-o rasuflare ce intelegi prin aprofundare sinklino...si care ar fi abordarea filosofica cea CORECTA? cu trimiteri la sistemele filosofice cu tot... astept. :)
pentru textul : ora cocoşului dete rog sa editezi si sa corectezi punctuatia in acest text
pentru textul : wind & change de"Încearcă să privești scrisul ca pe o chestie care ți se întâmplă extrem de rar, iar apoi ar trebui să urmeze un eveniment deosebit un cutremur sau un uragan, o stihie a naturii care să sublinieze faptul că în fine ai scris ceva"
Ca, de exemplu:
"am plecat din ascunzişul acela mic
punctul de sub semnul meu de întrebare
şi mă regăsesc acum
buric
un derviș cu picioare filiforme
aplecat peste mormântul proaspăt
al lui menelau"
Ca sa citez din Marele Sef din Coltul Mic (alias Clasic - inca - in viata).
pentru textul : mister în trenul de noapte deFrancisc - sigur că nu e nouă ideea, dar tot eu am lansat-o. Câteva sonete din această categorie au apărut, de altfel, și în revista APOSTROF de la Cluj, a doamnei Marta Petreu. Acum încearcă unul să mă copieze, realizând parafraze, dar uitând să precizeze de unde s-a inspirat. Câteva - dar nu prea multe, ca să nu se alarmeze lumea - vor fi prezente și în volumul al doilea de sonete, a cărui lansare va avea loc luna viitoare. Continuarea o văd în intenția de a termina, în timp, întregul alfabet. Printre picături, există și alte variante, cum ar fi sonete alcătuite din combinații de două sau trei vocale sau un sonet în care cuvintele încep cu literele alfabetului, în ordinea prestabilită. Oriana - recunosc că e mai greu decât un sonet tradițional. După ce că forma îți impune restricții, mai apar și altele, noi, datorate restrângerii lexicale la care te înarmezi. Pe asta mizez și eu și voi mai adăuga câte unul, din când în cînd : pe faptul că se formează asocieri inedite între termeni. Cu drag
pentru textul : efigia edenului eretic deVa multumesc mult si va astept la cenaclu!
pentru textul : Cenaclul Virtualia Iași - la ediția a XI-a deO excelentă exprimare a unei dureri, a unor dureri. Titlul potenţează mesajul, îl aduce în faţa celui responsabil de toate. Nu vreau să spun mai mult decât a spus autoarea. Tuşele trasate sunt clare, tremurate pe alocuri, foarte expresive. Îndeamnă la empatie. Ultimul fragment încheie admirabil, dacă pot să spun aşa în contextul suferinţei. Eu vreau să îţi încurajez acest stil. Ai putere de introspecţie, eşti selectivă şi ai resurse literare de exprimare. Te felicit!
pentru textul : imagini de lipit pe torpedou deești jenant, remus. dar cred că e inutil să îți mai spun de ce. tu porți cu asiduitate monologuri. îți doresc numai bine.
pentru textul : Alb şi roşu deMărul cunoașterii ne va face oare să ne dăm seama că lumea e o tablă de șah ? Ne dăm reciproc de multe ori câte-un șah mat... Îmi place felul tău de a vedea lumea, Anna. Și nu numai în această poezie.
pentru textul : figurine albnegre deși eu mă gândeam la filmul italian realizat acum câțiva ani de R.Marconi și unde era vorba de bisexualitate și altele...și nu înțelegeam...
pentru textul : forbidden love deblue velvet 2
pentru textul : blue velvet deAm operat unele modificări ale textului. Sper că această variantă va rămâne.
Ioana, dar îmi vine greu să zic aici ceva 'pe dos' cum zici tu...
pentru textul : Obiecte fragile detextul tău 'suferă' de sinceritate de aceea nu pot să îi aplic o judecată bobadilică așa că mă voi mărgini a spune simplu că mi-a plăcut mult și să adaug că, dincolo de zăngănitul armelor tu vei rămâne mereu cea mai echilibrată și mai pacifistă dintre noi
Jur că ăsta e primul concurs de orice fel pe care îl cunosc în care premiul întâi nu se acordă
pentru textul : Premiile Concursului de Poezie „Astenie de primăvară” - Hermeneia 2014 dePentru restul e ca și cum ai alerga dar ai ieși maxim pe locul doi.
PS pentru Consiliu
Scuze dar câtă vreme se păstrează sistemul actual, eu mă voi semna în titlul comentariului, nu e contra Regulamentului
in primul rind in publicarea initala avea greseli de tiparire.
pentru textul : Judecata de Apoi dein al doilea rind stau si ma intreb si eu asa ca omul, unde este poezia aici?
si sint dispus sa aflu raspunsuri de la tine si de la oricine ar vrea sa comenteze aici.
in orice caz, sper ca sensibilitatile religioase, culturale sau spirituale ale cuiva nu vor juca un rol nefast in oferirea unui raspuns deschis si onest.
iar despre "cutia cu nisip", cred ca faptul ca se gaseste in contextul sectiunii "experimentale" ar trebui sa spuna ceva... adica nu este un fel de cos de gunoi ci mai degraba un spatiu in care ceva ce poate fi definit ca "experimental" incearca sa capete o forma.
poate ca mai corect ar fi sa te intreb, ce anume este experiment in acest text care mie mi se pare de o banalitate deboradanta?
Ela, bineînțeles că nu deranjează întrebările firești, și știu că iubești magnoliile; și eu :-) Dar chiar nu știu (și nu cred) că sunt magnolii, sau, dacă sunt, nu e o specie de magnolie pe care s-o mai fi văzut vreodată. Uite, am să pun și poza inițială... mi-ai dat o idee. Ce vroiam eu să spun este că o floare este în sine o minune suficientă, în fața căreia întrebarea (dacă este să fie întrebare) nu este decât una. Cât despre "imediat", ia-o așa: eu am simțit așa, lasă-te puțin pe mâna poeziei acesteia, cât ești aici. PS uuuf, nu știi să ții un secret :-) Nu ai pentru ce.
pentru textul : no memory deMarius Dragoș, aș vrea să pot să te încurajez și eu cum a făcut Profetul. Sigur că este un text enigmatic, aș spune aproape la fel de enigmatic ca PROSTIA, care pentru mine produce cele mai indescifrabile enigme de când mă știu viu. Dacă ai cea mai vagă intenție să așterni negru pe alb cuvinte pe care să spui apoi că sunt ale tale, îți recomand cu toată prietenia să aprofundezi mai mult, mult mai mult acest proces.
pentru textul : Despărțire deCe ai postat deocamdată aici pe site este rubbish.
Cu drag,
Andu
Adrian, Paul - va multumesc de trecere si aprecieri..mi s-a mai sugerat de catre cineva sa renunt la ultima parte, o voi face si aici cu speranta ca va imbunatati textul..si mai ales pentru a nu-mi trada calitatea de a ma opri la timp in texte (ceva declarat nu demult aici de Virgil).
(voi tine originalul pe blog, in caz de revenire asupra lui ori ca un moto pt part 2: what lies beneath the tip of the iceberg).
O duminica frumoasa!
me
pentru textul : Ziua cu trei picioare dePagini