... îmi aduc aminte cu drag de copilăria în care eram plimbat de mânuță de una dintre bunici. îmi arăta cât de găunoși pot fi unii arbori, îmi povestea cât de mult a fost apreciat Solomon de poporul lui și apoi am aflat că uneori fatalist fiind, analiza extrem de mult umanitatea timpului lui(prin Qoheleth), și zilele acelea luminoase stăruie încă în mine. Virgil, mulțumesc de atenția pe care mi-o vei acorda. Gorune, tu ești năcăjit pe un text mediocru și te înțeleg să faci apel la filosofie pentru un asemenea demers. Alex, mulțumesc. Recunosc inteligența după sintaxă, mai apoi după trimiterile pe care le fac unii. Ioana, nu te speria, nu mușc. Cel puțin nu întotdeauna!:) mulțumindu-vă de efort, atent, paul
Scuze de intervenție, dar nu mă pot abține, Doamne ce ți-e și cu diacriticile astea! Ani, pseudonimul literar al Adrianei Lisandru este Sancho Panza (adică ăla care era servitorul lui Don Quijote, adică ăla cu morile de vânt) și nicidecum Sancho Pânză... GOD ! :-))) Daca tot am intrat, despre poem vreau sa-ti spun ca in general e dificil sa ai pretentia de la cititori sa cunoasca miturile in profunzimea lor, iar daca totusi creezi o poezie bazata pe un mit, incearca sa faci ceva de exemplu (sic!) cum a facut Nichita in Enghidu. Daca citesti poemul acela, nu trebuie sa cunosti poemul lui Ghilgames ca sa rezonezi cu acele cuvinte. Andu
vreau și eu cafea:) e 5 și 11 pe aici ,cât despre cuvinte, lasă, sunt unii care chiar nu se pot abține:) și aici aș menționa: eu sunt unii:D faine poze, cu bagaj sentimental pentru tine, bănuiesc. îmi plac. gata coffeeul,la munci!
mie mi-a plăcut sincer cu tot cu gerunzii, e un tablou reușit, în care se văd în spate sentimentele, senzațiile. poate doar m-aș mai gândi dacă se poate evita repetiția lui apoi, înlocui cumva, fără să se piardă curgerea.
a arunca cu vorbe. asa mi suna textul. ia o idee, una singura, si dezvolta. apoi, daca vrei sa spui ceva, propriu, autentic, spune-o cu vorbele tale, nu cu acest pseudo-limbaj poetic. spune-o firesc, din adancul tau.
eu nu pot aprecia aici nici macar un vers...
aurul, smirna şi tămâia să vă fie înmulţite. cu mulţumiri, îmi voi scrie condamnarea la moarte, peniţe sînt destule, slavă domnului. să aveţi şi voi sărbători cu toate cele de trebuinţă pe lângă şi bucuria să vă fie nămeţi.
mi-a plăcut doar strofa întâi. are parcă o trinitate unitară, învelită însă. strofa a doua e OK, pe-a treia aș fi încheiat-o altfel, pentru că rima șchioapătă. aș fi spus: pasul morțiș să-l trecem cuvânt scripturat tăcutelor unde să adunăm crucișul senin al mirării afunde. la a patra, "divinul nimic" mai poate fi prelucrat, iarăși zic, de dragul rimei. ceva de genul: "un divin fără chip", dacă tot divinul ăsta nu are personalitate. astea sunt, bineînțeles, sugestii modeste, autorul poate avea bine definită ideea sa despre mesaj.
"tema mitică" este de la mit sau de la Dumitru, Luciane? N-am înțeles nimic din comentariul tău: "cred ca invocatia(invocarea - n.n) temei date in titlu ingreuneaza(lectura - n.n.) si displace cititorului." N-am invocat nici o temă în titlu - cu atât mai puțin cu cât nu cred că poemul are vreo temă, în nici un caz una care "suprasolicita atentia cititorului si se adauga diforma perceptiei acestuia in citirea textului." Spun asta, pentru că-mi respect cititorii și nu i-aș "suprasolicita" intelectualicește - deși doar un retardat s-ar considera "suprasolicitat" la citirea unei poezii. Este necesar să-ți precizez că am scris și nu am "compus" acest poem. Scrierea lui a fost "declanșată" de Pavel Șușară, cărășanul nostru, care, chiar la cascada Șușara, s-a apucat să facă un fluier. Dorea să ne cânte o doină(și se pricepe) dar fluierul a crăpat. Fluierul acela, crăpat, îl am și astăzi, cu autograful lui. Poemul l-am scris atunci și i l-am dedicat, pentru că eu îl cunoscusem ca poet, nu ca și critic de artă. Sănătate!
mulţumesc pentru semne, păreri...
e corect ce spuneţi în legătură cu acea parte finală, voi mai citi, re-scrie
cristina, mulţumesc pentru cuvintele frumoase :)
strofa a doua este de rară frumuseţe. nu ştiu, dar eu simt aşa o amărăciune în cuvintele tale foarte frumoase.
o dorinţă de a depăşi nişte stări sufleteşti. uite, de exemplu: "te străduieşti să iubeşti fără să iubeşti" - ce minunat spui tu lucrul acesta, dureros, de altfel. şi finalul are încărcătura lui. oprirea aceasta a timpului în momerntul hărăzit: "timpul trece subtil din ceasul vechi în retină".
o poezie deosebită, pe care permite-mi să o remarc.
Paul, PS ....Neo (daca de ala vorbesti si daca inca imi aduc eu bine aminte) era superhero, chiar si asa blind cum era...oricum Trinity l-a iubit pina la sfirsit...(ul vietii lui!):))) sa ne citim cu bine! Corina
Cheile de la apartamentul lui Sanchez erau la derută, nu te-ai prins, avocatul acela împăiat era cheia. Haaa... pentru chestia asta nu am putut răbda să nu las semn. E bine susținut tonul și, per ansamblu, mi-a înghețat zâmbetul. Iar dacă tot m-am apucat de asta, hai să-ți mai spun că aici: "Se limpezește impresia generală de adulter intelectual. Azi am părasit literatura. " mi se pare că e prea lesnicioasă legătura; mai apoi nu m-am prins ce-ai avut cu sărmanii pitici, iar trimiterile sunt echivoce acolo, mă întreb dacă ai avut chiar asta în vedere. Și "uzat de atât de multă neviață" îmi pare forțat. All in all, bine-ai venit. Peste cele remarcate de Alma, mai zic și că, de obicei, după punct urmează majusculă. Ar fi bine să revezi textul ca redactare, altfel pare că l-ai aruncat așa... și e și obositor de citit.
Aranca, am tastat "h" pentru că traducerea sa în engleză începe cu "h", de acolo provine greșeala mea. Mi-am dat seama după ce trimisesem comentariul. Cuvîntul respectiv se scrie cu "h" și în franceză, de unde e importat de fapt. Accepția este cea uzuală, expusă prima în dex, pentru adjectiv, în sensul de întreg ale cărui părți sunt de naturi diferite, diverse.
da, asa e, se mai poate lucra pe text, imi asum acele neajunsuri, ele cred ca au aparut datorita faptului ca nu am mai scris cam de mult poezie. Iti multumesc pentru lectura si semn. Te mai astept.
I don't know... for some reason I just can't see this text as something coming from you. It's almost like although I can believe you can write this I still don't see you as it's author. At least that's my perception.
am citit de mai multe ori textul si de fiecare data am ramas in aceeasi obscuritate. daca in prima strofa exista un oarecare fir al ideilor, strofa a doua (mie cel putin) nu-mi spune nimic. cred ca o exprimare mai degajata a ideilor ar face textul mai inteligibil si mai putin obositor pentru cititor.
O poezie in care scriitura imbraca haine de sarbatoare. Este, de departe, unul dintre cele mai reusite poeme pe care l-am mai citit cindva, undeva... "Scrii frumos dar acum nu ne vede nimeni dă-ți versurile jos să te văd cum arăți fără ele să te mîngîi pe umeri de lacrimi ce plîng înăuntru ca văduvele atîtor războaie pierdute de mine" si, in continuare: "dă versurile jos de pe tine să ating epiderma trecutului tău enigmatic în banalitatea ce o poartă letargic asemeni unei medalii rătăcite pe cîmpul infinit al atîtor bătălii pierdute de mine." Scrii frumos, Virgil Titarenco. Abia astept sa vad volumul "Mirabile dictu".
e interesant cum traduci liric vorbind, tocmai trecerea succesivă dintr-o stare în alta, diversificarea obiectelor, culorilor, imponderabilitatea tuturor lucrurilor in această lume care plutește, aparenta derivă a vieții însăși. Lumina. Creația.
George, foarte simpatica cronica. Si la obiect. Pozele sunt si ele simpatice tare, apreciem, apreciem! :) (si multumesc ca ai scris ca am citit din proza mea, dar cum era maraton de poezie, am citit o poezie de Liviu Nanu, din volumul Virtualiei). Dorin, stiu cu cine semeni. Badea. :))
Mie mi-a plăcut povestea asta de tristă amintire. Aici îl recunosc pe cel cu cizme şi şubă de oaie pe fostul inginer stagiar Virgil Titarenco, care n-a fost membru de partid şi care s-a luptat şi el cu demonii vremii ca noi toţi ăştia puţin mai în vârstă. Şi alţi demoni vin şi altă luptă trebuie să ducem.
oh yes it is! poate e starea de moment sau poate e doar nervul poemului, oricum ar fi, n-am putut sa trec fara sa las un semn.
``the global warming ain't warm enough
to keep the numbness away"- doua dintre versurile care mi-au placut cel mai mult. de asemenea remarc finalul imprevizibil, absolut superb (desi nu stiu daca superb este cel mai bun cuvant aici, insa n-am chef sa mai caut).
And now I'll try to look busy for when the big boss comes:D
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
... îmi aduc aminte cu drag de copilăria în care eram plimbat de mânuță de una dintre bunici. îmi arăta cât de găunoși pot fi unii arbori, îmi povestea cât de mult a fost apreciat Solomon de poporul lui și apoi am aflat că uneori fatalist fiind, analiza extrem de mult umanitatea timpului lui(prin Qoheleth), și zilele acelea luminoase stăruie încă în mine. Virgil, mulțumesc de atenția pe care mi-o vei acorda. Gorune, tu ești năcăjit pe un text mediocru și te înțeleg să faci apel la filosofie pentru un asemenea demers. Alex, mulțumesc. Recunosc inteligența după sintaxă, mai apoi după trimiterile pe care le fac unii. Ioana, nu te speria, nu mușc. Cel puțin nu întotdeauna!:) mulțumindu-vă de efort, atent, paul
pentru textul : girovag al maculelor deScuze de intervenție, dar nu mă pot abține, Doamne ce ți-e și cu diacriticile astea! Ani, pseudonimul literar al Adrianei Lisandru este Sancho Panza (adică ăla care era servitorul lui Don Quijote, adică ăla cu morile de vânt) și nicidecum Sancho Pânză... GOD ! :-))) Daca tot am intrat, despre poem vreau sa-ti spun ca in general e dificil sa ai pretentia de la cititori sa cunoasca miturile in profunzimea lor, iar daca totusi creezi o poezie bazata pe un mit, incearca sa faci ceva de exemplu (sic!) cum a facut Nichita in Enghidu. Daca citesti poemul acela, nu trebuie sa cunosti poemul lui Ghilgames ca sa rezonezi cu acele cuvinte. Andu
pentru textul : profeții deun an nou fericit vă doresc.
pentru textul : sura1 dela mulţi ani
vreau și eu cafea:) e 5 și 11 pe aici ,cât despre cuvinte, lasă, sunt unii care chiar nu se pot abține:) și aici aș menționa: eu sunt unii:D faine poze, cu bagaj sentimental pentru tine, bănuiesc. îmi plac. gata coffeeul,la munci!
pentru textul : as they keep finding me demie mi-a plăcut sincer cu tot cu gerunzii, e un tablou reușit, în care se văd în spate sentimentele, senzațiile. poate doar m-aș mai gândi dacă se poate evita repetiția lui apoi, înlocui cumva, fără să se piardă curgerea.
pentru textul : zilnică dede corectat înlemnit.
ca să rezolvi metafora siropoasă care nu-i place lui Virgil eu aş zice:
ego
atârnată de cer
mă fluier
îmi răspund...
şi asta pentru că ego şi cer se resping una pe alta. mi-a plăcut f. mult.
pentru textul : ŞapteMbrie debine-ai veint! un poem inspirat și simpatic. adevărată poezie.
pentru textul : cuvintele noastre erau mai mari decat ușa dea arunca cu vorbe. asa mi suna textul. ia o idee, una singura, si dezvolta. apoi, daca vrei sa spui ceva, propriu, autentic, spune-o cu vorbele tale, nu cu acest pseudo-limbaj poetic. spune-o firesc, din adancul tau.
pentru textul : Gânduri pe aceeași limbă deeu nu pot aprecia aici nici macar un vers...
Mulţumesc domnule Liviu. Aprecierea Dv. îmi dă curaj, Cezar
pentru textul : iarnă deVlad, Paul, Raluca,
aurul, smirna şi tămâia să vă fie înmulţite. cu mulţumiri, îmi voi scrie condamnarea la moarte, peniţe sînt destule, slavă domnului. să aveţi şi voi sărbători cu toate cele de trebuinţă pe lângă şi bucuria să vă fie nămeţi.
pentru textul : aşa a spus el demi-a plăcut doar strofa întâi. are parcă o trinitate unitară, învelită însă. strofa a doua e OK, pe-a treia aș fi încheiat-o altfel, pentru că rima șchioapătă. aș fi spus: pasul morțiș să-l trecem cuvânt scripturat tăcutelor unde să adunăm crucișul senin al mirării afunde. la a patra, "divinul nimic" mai poate fi prelucrat, iarăși zic, de dragul rimei. ceva de genul: "un divin fără chip", dacă tot divinul ăsta nu are personalitate. astea sunt, bineînțeles, sugestii modeste, autorul poate avea bine definită ideea sa despre mesaj.
pentru textul : Imn mistic de"tema mitică" este de la mit sau de la Dumitru, Luciane? N-am înțeles nimic din comentariul tău: "cred ca invocatia(invocarea - n.n) temei date in titlu ingreuneaza(lectura - n.n.) si displace cititorului." N-am invocat nici o temă în titlu - cu atât mai puțin cu cât nu cred că poemul are vreo temă, în nici un caz una care "suprasolicita atentia cititorului si se adauga diforma perceptiei acestuia in citirea textului." Spun asta, pentru că-mi respect cititorii și nu i-aș "suprasolicita" intelectualicește - deși doar un retardat s-ar considera "suprasolicitat" la citirea unei poezii. Este necesar să-ți precizez că am scris și nu am "compus" acest poem. Scrierea lui a fost "declanșată" de Pavel Șușară, cărășanul nostru, care, chiar la cascada Șușara, s-a apucat să facă un fluier. Dorea să ne cânte o doină(și se pricepe) dar fluierul a crăpat. Fluierul acela, crăpat, îl am și astăzi, cu autograful lui. Poemul l-am scris atunci și i l-am dedicat, pentru că eu îl cunoscusem ca poet, nu ca și critic de artă. Sănătate!
pentru textul : fluier crăpat deAdevarat... puteti sustine sintagma, dar nici nu am spus ca textul nu ar fi poezie. Ialin
pentru textul : copilul verde demulţumesc pentru semne, păreri...
e corect ce spuneţi în legătură cu acea parte finală, voi mai citi, re-scrie
cristina, mulţumesc pentru cuvintele frumoase :)
numai bine,
pentru textul : oriental red dealex
Am mers pe ideea că ce e prea mult strică, dragă Luminița. Și în poezie e la fel.
pentru textul : Tetley destrofa a doua este de rară frumuseţe. nu ştiu, dar eu simt aşa o amărăciune în cuvintele tale foarte frumoase.
o dorinţă de a depăşi nişte stări sufleteşti. uite, de exemplu: "te străduieşti să iubeşti fără să iubeşti" - ce minunat spui tu lucrul acesta, dureros, de altfel. şi finalul are încărcătura lui. oprirea aceasta a timpului în momerntul hărăzit: "timpul trece subtil din ceasul vechi în retină".
o poezie deosebită, pe care permite-mi să o remarc.
pentru textul : toamna, o santinelă ce-ţi păzeşte conştincioasă anii deunele imagini, ca cea cu tălpile, sunt foarte reușite, dar per total îmi pare mult prea aglomerat, prea poezie
pentru textul : după o cană cu rouă dePaul, PS ....Neo (daca de ala vorbesti si daca inca imi aduc eu bine aminte) era superhero, chiar si asa blind cum era...oricum Trinity l-a iubit pina la sfirsit...(ul vietii lui!):))) sa ne citim cu bine! Corina
pentru textul : caut femeie dem-oi gândi, Raluca, când textul se va fi răcorit...
mulțam de semn.
pentru textul : cine scâncește la ușa aceasta? deCheile de la apartamentul lui Sanchez erau la derută, nu te-ai prins, avocatul acela împăiat era cheia. Haaa... pentru chestia asta nu am putut răbda să nu las semn. E bine susținut tonul și, per ansamblu, mi-a înghețat zâmbetul. Iar dacă tot m-am apucat de asta, hai să-ți mai spun că aici: "Se limpezește impresia generală de adulter intelectual. Azi am părasit literatura. " mi se pare că e prea lesnicioasă legătura; mai apoi nu m-am prins ce-ai avut cu sărmanii pitici, iar trimiterile sunt echivoce acolo, mă întreb dacă ai avut chiar asta în vedere. Și "uzat de atât de multă neviață" îmi pare forțat. All in all, bine-ai venit. Peste cele remarcate de Alma, mai zic și că, de obicei, după punct urmează majusculă. Ar fi bine să revezi textul ca redactare, altfel pare că l-ai aruncat așa... și e și obositor de citit.
pentru textul : Schingiuire deAranca, am tastat "h" pentru că traducerea sa în engleză începe cu "h", de acolo provine greșeala mea. Mi-am dat seama după ce trimisesem comentariul. Cuvîntul respectiv se scrie cu "h" și în franceză, de unde e importat de fapt. Accepția este cea uzuală, expusă prima în dex, pentru adjectiv, în sensul de întreg ale cărui părți sunt de naturi diferite, diverse.
pentru textul : poveste cu nuferi deerr din cand in cand
pentru textul : sing me a hungarian song deda, asa e, se mai poate lucra pe text, imi asum acele neajunsuri, ele cred ca au aparut datorita faptului ca nu am mai scris cam de mult poezie. Iti multumesc pentru lectura si semn. Te mai astept.
pentru textul : poem marin deI don't know... for some reason I just can't see this text as something coming from you. It's almost like although I can believe you can write this I still don't see you as it's author. At least that's my perception.
pentru textul : Discharged deam citit de mai multe ori textul si de fiecare data am ramas in aceeasi obscuritate. daca in prima strofa exista un oarecare fir al ideilor, strofa a doua (mie cel putin) nu-mi spune nimic. cred ca o exprimare mai degajata a ideilor ar face textul mai inteligibil si mai putin obositor pentru cititor.
pentru textul : Zar deO poezie in care scriitura imbraca haine de sarbatoare. Este, de departe, unul dintre cele mai reusite poeme pe care l-am mai citit cindva, undeva... "Scrii frumos dar acum nu ne vede nimeni dă-ți versurile jos să te văd cum arăți fără ele să te mîngîi pe umeri de lacrimi ce plîng înăuntru ca văduvele atîtor războaie pierdute de mine" si, in continuare: "dă versurile jos de pe tine să ating epiderma trecutului tău enigmatic în banalitatea ce o poartă letargic asemeni unei medalii rătăcite pe cîmpul infinit al atîtor bătălii pierdute de mine." Scrii frumos, Virgil Titarenco. Abia astept sa vad volumul "Mirabile dictu".
pentru textul : Scrii frumos ▒ dee interesant cum traduci liric vorbind, tocmai trecerea succesivă dintr-o stare în alta, diversificarea obiectelor, culorilor, imponderabilitatea tuturor lucrurilor in această lume care plutește, aparenta derivă a vieții însăși. Lumina. Creația.
pentru textul : En dérive non pas d'objet en objet deGeorge, foarte simpatica cronica. Si la obiect. Pozele sunt si ele simpatice tare, apreciem, apreciem! :) (si multumesc ca ai scris ca am citit din proza mea, dar cum era maraton de poezie, am citit o poezie de Liviu Nanu, din volumul Virtualiei). Dorin, stiu cu cine semeni. Badea. :))
pentru textul : Virtualia XI. Dragoste cu stele verzi. deMie mi-a plăcut povestea asta de tristă amintire. Aici îl recunosc pe cel cu cizme şi şubă de oaie pe fostul inginer stagiar Virgil Titarenco, care n-a fost membru de partid şi care s-a luptat şi el cu demonii vremii ca noi toţi ăştia puţin mai în vârstă. Şi alţi demoni vin şi altă luptă trebuie să ducem.
pentru textul : Spoiler 2 deoh yes it is! poate e starea de moment sau poate e doar nervul poemului, oricum ar fi, n-am putut sa trec fara sa las un semn.
pentru textul : Ain't life a poem? de``the global warming ain't warm enough
to keep the numbness away"- doua dintre versurile care mi-au placut cel mai mult. de asemenea remarc finalul imprevizibil, absolut superb (desi nu stiu daca superb este cel mai bun cuvant aici, insa n-am chef sa mai caut).
And now I'll try to look busy for when the big boss comes:D
Pagini